Referat Joc Si Joaca - Eseu1

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Joc Si Joaca - Eseu1 si de asemenea puteti face Download Referat Joc si Joaca - eseu1

Citeste fragmente din Referat Joc Si Joaca - Eseu1

Jocul. Joaca. Prima vârsta a omului sta sub semnul jocului, care insa îl fascinează si e adult, prin frumuseţe si libertate. Vocaţia pentru joc desavarseste condiţia omului de făuritor si înţelept, probându-i imaginaţia si spiritual creator. Definiţia cuvântului joc, aşa cum apare in DEX, dicţionarul folosit pentru cunoaşterea vocabularului romanesc actual, poate fi utila pentru a arata ce aspecte ale jocului sunt prezente in fragmentele literare citite: Joc=1. Acţiunea de a juca si rezultatul ei; activitate distractive (mai ales la copii), joaca; joc de societate= distracţie intr-un grup de persoane care consta din întrebări si răspunsuri hazlii sau din dezlegarea unor probleme amuzante; joc de cuvinte= gluma bazata pe asemănarea de sunete dintre doua cuvinte cu interes diferit; calambur. 2. Competiţie sportive de echipa căreia ii este proprie si lupta sportive (baschet fotbal etc.); Mod specific de a juca, de a se comporta intr-o întrecere sportive. 3. Deplasare relativa maxima pe o direcţie data intre doua piese asamblate, considerate fata de poziţia de contact pe direcţia respective. 4. Model simplificat si formal al unei situaţii, construit pentru a face posibila analiza pe cale matematica a acestei situaţii; Teoria jocurilor= teorie matematica a situaţiilor conflictuale in care doua sau mai multe parţi au scopuri, tendinţe conflictuale. Jocul este o activitate umana complexa. El se poate grupa in trei categorii gnoseologice: Jocul divin; Joc al oamenilor mature; Jocul copiilor Jocul divin este un joc al zeilor in fata pământenilor pentru a observa reacţiile acestora, sentimentele, comportamentul si altele. Jocul oamenilor mature reprezintă imitarea actului divin adică un efort de recreare. Jocul copiilor este considerat autentic, adică mai apropiat de creaţia divina. Jocul copiilor este un joc sincer pentru ca ei nu înţeleg si nu accepta conversaţiile sociale si cognitive. Jocul lor ignora barierele temporale si spaţiale. Pentru fiecare copil joaca nu este doar un obiect de distracţie ci si o exprimare a personalităţii si de explorare a lumii. Copilăria si jocul alcătuiesc un spaţiu ideal spre care scriitorii se întorc adeseori invocându-l cu încântare si nostalgie, iar printre aceşti scriitori sunt amintiţi Ion Creanga si Ovidiu Verdes. Creanga isi aşterne gândurile si sentimentele in “Pagini Aurii” ale operei literare Amintiri din Copilărie”, in care este povestita “copilăria copilului universal”, idee reliefata de autorul însuşi atunci când afirma: “Aşa eram eu la vârsta cea fericita si aşa cred ca au fost toţi copiii, de când ii lumea asta si pamantul”. El descrie lumea copilăriei ca pe un târam al jocului. Jocul cunoaşte o diversitate de modalitatea de manifestare copilul se manifesta prin joc de la cea mai frageda vârsta. Uneori deghizaţi in preoţi “încep a toca in stative” , făcând un zgomot infernal. Alteori se joaca “de-a mijoarca“ sau se joaca “cu matele”. De fapt, jocul copilului” a acelui “homo ludens” este nelimitat si permanent , este o stare continua , determinate de lipsa de griji căci I Creanga isi aminteşte si de alte “jocuri si jucării pline de hazul si farmecul copilăresc”. â ò 0 8 L N Z ò Â Fal copilăriei , cu toate caracteristicile lui, este infatisat in întregul fragment care se încadrează unui spaţiu ocrotitor, lipsit de griji, cu obiceiuri si norme stabilite in atemporal, ceea ce nu se întâmpla si in opera Muzici si Faze de Ovidiu Verdes, in care copilăria este descrisa ca fiind un mijloc de reper, si un prilej pentru om de a se întoarce in timp: “Doamne cat timp trecuse de atunci!” Sentimentele, senzaţiile sunt de monotonie deoarece viata se desfasoara monoton si nici măcar beţia sau sinuciderea nu surprind intru-un oraş monoton, oraş care este lipsit de misterul satului in care a trăit Nica , de oboseala, de resemnare. Concluzia ar fi ca lumea copilăriei precum sic ea a jocului lui Ovidiu Verdes nu este o lume magica, plina de zâmbetele copiilor. Aşa cum este cea din Amintirile lui I Creanga. Jocul are un rol important reliefat si in Jocurile si oamenii de Roger Caillois si Homo ludens de Johan Huizinga. Roger Caillois prezintă jocul in adevăratul sens al cuvântului, pe care îl clasează in patru rubrici principale luând ca mijloc de reper rolul competiţiei, al norocului, al simulacrului, sau al vertijului.:joaca fotbal “agon”, lupta de copii “ilinx” pe când Johan Huizinga considera poezia un joc care presupune incitarea spiritului de imaginaţie , dar si formarea expresiei. De asemenea poezia creează senzaţia ca se adresează iniţiaţilor. Tudor Arghezi face referire la lumea de dincolo, la cei morţi , la oamenii care pot supravieţuii in jocurile copiilor: jocul “de-a baba oarba” sau “de-a v-aţi ascuns”. Ideea in poezia “De-a v-aţi ascuns…” este aceea a jocului cu moartea. Moartea este un eveniment foarte grav in viata fiecărui om deoarece un om , de când este mic, încearcă sa economisească ceva pentru a duce o viata decenta si la un moment dat acest fir se rupe din tot ce ai strâns nu mai ramane nimic. Jocul de-a moartea nu poate fi evitat deoarece toţi oamenii sunt antrenat in acest joc “viclean si misterios”, iar copiii ar trebui sa inteleaga ca aceasta lege este fireasca doarece ei repeta ciclurile experienţei. Moartea poate veni oricând indiferent de vârsta iar sufletul fiecărui om ramane viu, pe când trupul ramane prada viermilor. Toate fiinţele sunt implicate in joc. Sentimentul este de tristeţe, pentru ca toate fiinţele sunt supuse tăcerii ireversibile a timpului. La un copil, după felul cum “se joaca”iţi poţi da seama de personalitatea sau caracterul pe acre îl are. Copilăria este un târam al jocului. Atunci când eşti copil, trebuie sa profiţi de frumoasa si nevinovata copilărie deoarece doar o singura data eşti copil. Bibliografie: 1. Amintiri din Copilarie , Ion Creanga; 2. Homo Ludens , Johan Huizinga; 3. Muzici si Faze , Ovidiu Verdes; 4. De-a v-ati ascuns , Tudor Arghezi; 5. Jocurile si oamenii , Roger Caillois; 6. Limba si literature romana , manual clasa a IX-a editura CORINT; 7. DEX. PAGE PAGE 1 쥁@