Referat G.cosbuc, Poezia Evocarii Trecutului De Lupta Si A Razboiului De Independenta

Mai jos puteti citi fragmente din Referat G.cosbuc, Poezia Evocarii Trecutului De Lupta Si A Razboiului De Independenta si de asemenea puteti face Download Referat G.cosbuc, poezia evocarii trecutului de lupta si a razboiului de independenta

Citeste fragmente din Referat G.cosbuc, Poezia Evocarii Trecutului De Lupta Si A Razboiului De Independenta

G.Co(buc, poezia evocării trecutului de luptă (i a războiului de independen(ă Pe urmele poe(ilor de la 1848, D. Bolintineanu si V.Alecsandri, si în continuare lui Eminescu , G. Cosbuc a evocat într-un num(r de poezii trecutul de luptă pentru libertate al poporului nostru din cele mai vechi timpuri si pînă în zilele lui. Cosbuc vede istoria ca o luptă neîncetată pentru libertate socială si na(ională. Simboluri umane ale acestei lupte sunt Decebal, legendarul Gelu, Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu (Decebal către popor, Moartea lui Gelu, Pa(a Hassan, O(tenii lui Tudor). (n Decebal către popor, regele formulează cunoscuta maximă atribuită dacilor: „E rău destul că ne-am născut”, numai pentru a sublinia c( via(a în stare de robie ar mări chinul: „Mai vrem (i-al doilea rău?”. De aceea, Decebal, cheamă întreg poporul dac la luptă împotriva cotropitorilor romani. Lupta înseamna jertfă, -jertfa- moarte demnă. Motivarea este patetică, de sublim patriotism: „Din zei de-am fi scobor(tori C-o moarte tot s(ntem datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori mos (ngîrbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori c(ne-nlăn(uit.” „Eu nu mai am nimic de spus Voi bra(ele jur(nd le-a(i pus Pe scut! Puterea este-n voi (i-n zei! Dar vă g(ndi(i, eroi, Ca zeii sînt departe, sus, Du(manii lîngă noi!” O ură fără margini nutre(te poporul dac impotriva asupritorilor romani, c(rora Un c(ntec de barbar le striga amenin((ri (nfrico((toare: „Vom face pe-ai vostri p(rin(i S-ascund( trufa(ul lor chip (n tog(, pl(ng(nd de ru(ine I-am trece sub furci candine I-om pune cu fruntea-n nisip." Spre deosebire de reprezentan(ii curentului latinist, Co(buc nu uit( c( romanii au venit in Dacia in calitate de cuceritor. R(nd pe r(nd, sunt evocate apoi din istoria patriei figurile de eroi populari, lupt(tori pentru libertatea na(ional( (i social(, (ncep(nd cu voievodul Gelu. Gelu din poezia Moartea lui Gelu, r(nit, cere calului, ca (n balada popular( Toma Alimo(, s(-l (ngroape „pe margini de ap(”,ca apele Cernei s(-l jeleasc(, n(d(jduind (n vremuri de biruin((: „(i-armat voi ie(i eu afar( (i veseli vom trece noi iar( Prin suli(i (i foc (nainte, S( (ie protivnicii minte C(-s vii, c(nd e vorba de tara (i mor(ii-n morminte!” Mihai Viteazul ia (n balada Pasa Hassan, publicata in „Vatra”(1894), propor(ii uria(e, pe m(sura bravurii sale (i lupta de la C(lugareni, povestit( (i de Nicolae B(lcescu: „S(lbatecul vod( e-n zale (i-n fier (i zalele -i zuruie crunte, Gigantic( poart-o cupol( pe frunte (i vorba-i e tunet, r(sufletul ger Iar barda din st(nga-i ajunge la cer, (i vod(-i un munte.” Inspirat( dup( Cartea a doua, C(lugarenii, din Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul a lui N. B(lcescu, poezia Pa(a Hassan glorific(, prin hiperbol( (i (n antiteza cu Pa(a Hassan (Conduc(torul ariergăzii turce(ti (n lupta de la C(lugareni), pe Mihai Viteazul, suger(nd b(rba(ia, capacitatea de sacrificiu a domnitorului pentru ap(rarea independen(ei patriei, (i a o(tenilor care: „Turcimea-nvr(jbt( se rupe deolalt( (i cade-n mocirl(, un val dup( val Iar fulgerul Sinan,izbit de pe cal Se-nchin( prin balta.” (n Tudor Vladimirescu, Co(buc vedea (nt(i de toate pe r(zvr(titul (mpotriva ciocoilor (i pe eliberatorul social al marelor asuprite: „Zboar( corbi pe sus, b(iete, C(rduri negre se-nv(rtesc, (i se zbat de-at(ta sete (i de foame se izbesc: N-au s-a(tepte-oltenii ruga S( le dea de hran(-n v(i Oh, ciocoi, te ajung (n fug( To(i r(zbun(torii t(i!” Volumul de versuri (ntitulat „C(ntece de vitejie” (1904) reune(te poeziile cu tema erotic( publicate de Co(buc (ncep(nd din 1896. Cele mai multe din ele cinstesc eroismul osta(ilor rom(ni in R(zboiul de Independen(( din 1877. Poetul reconstitue momente dramatice, rememorizeaz( episoade eroice, nescrise (n istoria glorioas( a R(zboiului, si evoc( vitregia r(zboiului (n modalitatea scrisorii populare, (n cele mai multe poezii (O scrisoare de la Muselim-Selo) cu (n(elegerea cu care ((ranul osta( a luptat pentru dezrobirea ((rii. Alte poezii sunt scrise sub form( de c(ntec (Cantecul redutei) sau de povestiri (Povestea c(prarului). Indiferent de forma sub care sunt ele redactate, emo(ioneaz( prin dramatismul lor, prin simplitatea limbajului care reflect( modul de a g(ndi (i a sim(i al ostasilor care au c((tigat independen(a ((rii. (n Povestea c(prarului este vorba despre un „c(prar” care,(ncerc(nd s(-(i ridice fratele mort , ucis de gloan(e, cade r(pus, „p(r(nd c-ar vrea / s(-l apere pe mort a(a”, iar Trei, Doamne, (i to(i trei este povestea unui b(tr(n zdrobit de durere, pentru c( trei feciori a avut (i to(i trei au murit pe c(mpul de lupt(. Simbolic (i zguduitor uman este pre(ul de s(nge al osta(ilor rom(ni, pe care-i evoc( poetul, (n chipul (npietrit (i demn (n durere al b(trinului tat(. O scrisoare de la Muselim-Selo a fost publicata (nt(ia oar( in Gazeta s(teanului din 20 Mai 1901, fiind reprodus( (n acela(i an (n reviste (i ziare din Arad, Bra(ov, Blaj, Oradea si Ora(tie, iar in anii urm(tori (n diferite calendare, (n volumul „Ziarul unui pierde-var(” (i „C(ntece de vitejie”. Conceput( sub form( de scrisoare, poezia emo(ioneaz( prin omenescul ei, spus simplu, far( de artificiu, in caracteristica vorbirii (i scrierii populare. - ˜ š ¢ ¤ te” c(tre maicu(a unui soldat, la rug(mintea acestuia f(cut( c(nd mai era (nca (n via((. Ion este chinuit de dorul de cas(. El ureaz( mai (nt(i ca scrisoarea s-o g(seasc( (n pace pe m(icu((, apoi poveste(te ce-l impresioneaz( mai mult,suferin(a soldatului Anton al Anci, bolnav de patru luni, r(mas numai cu sufletul. (n r(zboi au c(zut mul(i.A fost r(nit (i el de un glon( (n piept, dar sper( c( se vindeca (ntr-o lun(. E m(ndru (ns( de faptul c( i-am (nfr(nt pe du(mani (i c( (nsu(i nebiruitul Osman a fost luat prizonier. E (ngrijorat (ns( pentru cei r(ma(i acas( (i care-i sunt dragi. Are nevast( (i copil. El stie c( nevestei (i este greu f(r( d(nsul, ca feciorului, pe care-l l(sase „cu cre(tetul c(t masa”, i-ar trebui o caciul(. Se intereseaz( dac( preotul (i-a v(ndut juncanii c(ci ar fi vrut s(-i cumpere, (i n-are acum banii. Si-ar mai dori o coas( s-o aib( c(nd se va (ntoarce. O roag( pe m(icu(a s( pun( preotul s(-i citeasc( o slujba pe care o va pl(ti el, la (ntoarcere. Toate acestea , sunt g(nduri care fr(m(nta pe r(nit, si-n ele e un dor imens de via((, dar (i (n(elegere pentru cei care sufer(, (i delicat( grij( , ca s( nu (ntristeze pe ai s(i, pentru starea (n care se afl(. Din ultimele r(nduri ale c(prarului Nicolae rezult( c( dorin(a camaradului s(u nu s-a (ndeplinit, scrisoarea av(nd un deznod(m(nt tragic. Este pre(ul de sacrificiu pe care l-a dat osta(ul rom(n in R(zboiul pentru independen(a ((rii. 쥁`