Referat Femeia In Literatura

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Femeia In Literatura si de asemenea puteti face Download Referat Femeia in literatura

Citeste fragmente din Referat Femeia In Literatura

FEMEIA IN LITERATURA SI ARTA EVULUI MEDIU IN EVUL MEDIU intalnim rar nume de femei care sa fi avut influenta in vreun domeniu sau altul, si cu atat mai putin in literatura si arta . Socitatea occidentala cunoaste insa fenomenul emancipari feminine , ceea ce nu s-a intamplat in societatea islamica , unde femeile in general nu au drept la educatie , iar cele maritate fac parte din haremuri . Intre 1140 si 1200 se face cunoscuta prima mare poeta a evului mediu , MARIE DE FRANCE . Alienar de Aquitania si fiica ei Marie de Compagne ,fac din castelul lor de la PAOITIERS un adevarat cenaclu unde se recita poeme de dragoste si se cultiva virtutea si sensibilitatea . TRUBADURI,TRIVEII SI MINNESAGER-II compun poeme pe tema iubirii curtenesti . Obiectul veneratiei lor era femeia casatorita , superioara in ierarhia sociala care nu-si iubea obligatoriu sotul pentru ca acesta Ii era un fel de prpietar , iubirea sotiei fata de el nefiind decat o datorie . Iubirea cavalerasca in schimb era pura , navand niciodata un caracter matrimonial . Remarcabile personaje feminine intalnim insa si in poemele epice, nu doar in cele europene,ci si in cele arabe .Intre acestea KRIEMHILD, in CANTECUL NIBELUNGILOR , care razbuna moartea sotului sau SIGFRIED si determina prin vointa ei formidabila cucerirea neamului burgund de catre huni ; XIMENA, in CANTECUL CIDULUI , care isi cinsteste sotul ,pe RODRIGO de BOLIVAR , inbalsamandu-l si astfel acesta, mort, fixat de cal , reuseste sa-I infranga inca o data pe mauri ; SVETLANA din CANTECUL OASTEI lui IGOR care isi razbuna sotul mort in luptele cu pecenegii. Cea mai impportanta eroina a folclorului arab este SEHEREZADA din “O mie si una de nopti “ , fiica vizirului regelui SOHRIOR ,care avea pornirea de a-si ucide sotiile . Devenita sotia regelui , SEHEREZADA reuste sa-si scape viata ,istorisindu-I sotului povesti de care acesta nu se mai satura ascultandu-le . EVUL MEDIU cunoaste si iubiri celebre ; cea dintre ALBERARD si HELOISE , cea dintre DANTE si BEATRICE . ALBERARD , unul dintre cei mai celebri teologi ai secolului al - xi – lea se indragostise de HELOISE , nepoata unui poet coleg, numit FULBERT . FULBERT nu a fost de acord cu casatoria tinerilor si a platit niste banditi sa-l castreze pe ALBERARD . Atunci ALBERARD a convins-o pe HELOISE sa intre la manastire . DANTE 1265-1321,cel mai mare poet al Italiei s-a indragostit la 9 ani de o fata de varsta lui, BEATRICE PORTINARI pe care o va iubi inflacarat si pur pana la moartea acestuia si dincolo de ea, ridicandu-I prin DIVINA COMEDIE cel mai maret monument literar inchinat unei femei . Din secolul al xiv –lea , situatia femeii a capatat o alta intorsatura . Mii de femei , invinuite de toate crizele secolului ,au pierit, arse pe rug ca vrajitoare. Chiar si eroina nationala a FRANTEI , IOANA D’ARC ,a sfarsit in 1431 arsa ca vrajitoare . In arta feudala , femaia este venerate in ipostaza FECIOAREI MARIA , identificata cu maternitatea si caminul . In “MADONA” Crestinul cinteste mama si preomareste fecioara . Crestinismul este “vinovat” atat de emanciparea femaii cat si de prigonirea ei . Isus a infruntat prejudecatile contemporanilor sai: a acceptet femeile din jurul sau, le-a iertat pe pacatoase . Dar din secolul al – xiv – lea ele au devenit “ pricina tuturor rerelor din societate “ , societate dominanta de clerul masculin . Femeia reprezenta carnea si pacatul (RAUL) , in timp ce barbatul reprezenta SPIRITUL SI BINELE . Inchizitia a comandat si ars de vii sute de femei acuzate de vrajitorie . Vrajitoarea era prin definitie , ofemeie care a incheiat cu deavolul un pact in scopul de a stabili regatul acestuia pe pamant . Cel care se declara ataptor al deavolului este eretic. FAMILIA SI DREPTUL ROMAN Inca din epoca cea mai veche a istoriei statutului roman , familia era organizata pe baze patriarhale monogramice . Notiunea de familie avea insa fata de sensul actual un continut maio complex . Organizata pe baze patriarhale , familia romana facea din barbat seful familiei , unicul conducator, in casa puterea sa exercitandu-se deopotriva asupra femeii si copiilor, a sclavilor si asupra bunurilor materiale . Seful familiei era numit in scrierile timpului “ pater familias” , notiune care evoca nu atat ideea de descsndenta , cat si pe cea de putere . Puterea nelimitata a sefulei de familie isi are o explicatie fireasca in conditiile vietii materiale ale societatii romane de la inceputurile sale . Pentru producerea bunurilor de care avea nevoie familia, se cerea o munca grea nu numai din partea sclavilor , ci si din partea membrilor acesteia. Multele prerogative acordate capului de familie urmareau tocmai sa-I sileasca pe cei de sub puterea sa sa-si indeplineasca partea cuvenita din truda comuna . Familia romana axata in jurul acestei puteri exorbitante, se baza pe un tip de rudenie de natura civila , in sensul ca erau considerati rude toti cei care se aflau sub aceeiasi putere , chiar daca nu erau rude de sange , dupa cum o ruda de sange exclusa din cadrul familiei inceta sa mai aiba calitatea de ruda . Acest tip de rudenie era desemnat in dreptul roman cu numele de AGNOTIO (rudenie civila ) . Rudenia civila a constituit multa vreme singura forma de rudenie de care s-a tinut seama in organizarea familiei romane ,dar pe masura evolutiei societatii romane, s-a impus treptat un nou tip de rudenie , rudenia de sange ( COGNATIO) . Ca atare Roma sub impactul marilor cuceriri si-a shimbat modul de viata .Acest lucru a fost reflectat in organizarea familiala prin faptal ca rudenia de sange a capatat recunoastere juridica la sfarsitul republcii si a fost desavarsita ca o institutie sub imperiu . PUTEREA PARINTEASCA Reprezenta puterea in care capul familiei o avea asupra descendentilor sai . In epoca vache romana ea era nelimitata: tatal putea sa-I pedepseasca , sa-I vanda, sa-I casatareascsa fara a-I intreba . Puterea parinteasca se exercita da-a lungul intregii vieti. O data cu inlocuirea economiei agrare cu economia comerciala bazata pe o intensa circulatie de marfuri , puterea parinteasca , incompatibila cu nevoia de libertate tot mai mare a membrilor de familie ,a fost treptat indragita. In secolul al – III- lea a disparut dreptul de viata si moarte , dreptul de pedeapsa s-a restrans, vanzarea copiilor a devenit rara, apelandu-se la inchirierea muncii acestora si a fost oprita casatoria impotriva vointei copiilor . S-a admis totodata ca puterea parinteasca implica indatoriri, cum ar fi obligatia existentei familiei. STATUTUL FEMEII CASATORITE Supusa in epoca veche unei autoritati maritale care mergea pana la dreptul de viata si de moarte asupra ei, femeia nu a avut in nici in epoca tarzie , in cazul casatoriilor libere , o pozitie juridica egala cu cea a barbatului. Odata casatorita femeia rupea orice legatura cu vechea familie, cadea sub autoritatea sefului de familie . Pozitia sa juridica era cea a unei fiice sau nepoate . Aparitia casatoriei libere bazata pe consintamant , pe vointa comuna, a marcat transformari intr-o anumita masura. Femeia ramanea in familia de origine dar primea numele sotului se muta la domiciliul acestuia , fiind datori sa-si poarte respect reciproc . Daca sotia parasea domiciliul , sotul putea s-o urmareasca si s-o readuca acasa , adulterul femeii fiind mai aspru decat cel al barbatului MIHALY GH. ADRIAN LICEUL TEORETIC “ AXENTE SEVER “ CL.a –XI - a . STIINTE SOCIALE 쥁`