Referat Marile Descoperiri Geografice4

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Marile Descoperiri Geografice4 si de asemenea puteti face Download Referat Marile descoperiri geografice4

Citeste fragmente din Referat Marile Descoperiri Geografice4

Expansiunea europeana “Marile descoperiri geografice” Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, ale caror multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific, au exercitat o insemnata inraurire asupra dezvoltarii societatii . Precursorii Pana in epoca marilor descoperirii geografice, europenii cunosteau mai bine, Orientul Apropiat si nordul Africii, aveau cunostinte vagi despre restul Asiei si Africii, iar navigatia spre Islanda si Groenlanda era limitata la popoarele scandinave. Arabii aveau cunostinte mai intinse asupra Africii tropicale si a Asiei si navigau, prin Oceanul Indian, spre Arabia, Africa orientala si Asia de Sud si Sud-Est. Nici europenii si nici arabii nu aveau insa o imagine de ansamblu asupra globului pamantesc. Calatoriile facute de europeni in Asia in secolele XIII-XV si descrierile lasate de ei, indeosebi “Cartea minunilor lumii” de Marco Polo , au jucat un anumit rol in cunoasterea de catre europeni a Asiei si indeosebi a Orientului Indepartat. Conditiile istorice ale marilor descoperiri geografice Cresterea productiei mestesugaresti , aparitia manufacturilor, intensificarea comertului , a circulatiei banesti si a activitatii bancare in Europa in secolele XV-XVI au asigurat baza materiala necesara organizarii expeditiilor si efectuarii schimburilor comerciale de peste mari si totodata au iimpulsionat cautarea unor noi domenii de activitate economica in afara Europei . Declinul feudalismului si destramarea structurilor sociale feudale au facut totodata ca un numar crescand de oameni proveniti din toate paturile sociale sa fie atrasi in expeditiile de cucerire si de colonizare a unor intinse teritorii din Africa, Asia si America. Tarile care au dus o politica puternica de expansiune maritima, coloniala si comerciala au fost statele unificate : Portugalia, Spania, Anglia, Franta, Olanda, Rusia. In secolele XIV-XVI au fost aduse imbunatarii si inovatii in constructia, propulsarea si manevrarea navelor si in orientarea lor pe mare si s-au realizat progrese in domeniul geografiei si al cartografiei.Din secolul al XV-lea au inceput sa se foloseasca caravelele.Pentru orientare, de la sfarsitul secolului al XIII-lea a inceput sa se foloseasca busola, s-au imbunatatit metodele de calcul a latitudinii si longitudinii, indeosebi cu ajutorul astrolabului. Descoperirile portugheze. Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi, care au inceput , din primele deceni ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a Africii. Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric, numit Navigatorul, care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Un pas important in realizarea circumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias, care in 1488 atinge extremitatea sudica a continentului, numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei Sperante. Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. El a inconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. Formarea imperiului colonial portughez Explorarea tarmurilor Africii si descoperirea caii maritime spre India au deschis Portugaliei vaste perspective maritime, comerciale si coloniale. Imperiul colonial portughez era format indeosebi din baze maritime si de aprovizionare, din forturi si din factorii comerciale, de-a lungul tarmurilor Africii apusene :Azore, Madeira, insulele Capului Verde, coasta Guineii si Angolei si Africii rasaritene : Natal, Mozambic, Mombasa, la intrarea in Marea Rosie: Aden, insula Socotra si in Golful Persic :Hormuz, Maskat, pe coasta apuseana a Indiei: Diu, Goa, Calicut, in Peninsula Malacca, Indonezi. Din 1500 portughezii au inceput cucerirea Americii in special pe coasta Braziliei. Populatia portugheza deplasata in colonii era redusa ca numar si era formata indeosebi din soldati, marinari, slujbasi, negustori, personal de intretinere. Imperiul colonial portughez era condus de Coroana.Organul supreme era Casa de India, o intreprindere maritima, coloniala, comerciala si bancara de stat cu sediul la Lisabona. Conducerea coloniilor era asigurata de un vicerege al Indiilor, incepand din anul 1504 si de guvernatori pentru posesiunile din Africa, India, Malaezia, Indonezia, Brazilia, ajutati de inspectori, comandanti de forturi, directori de factorii, feluriti functionari judiciari, administrativi, vamali. Explorarile spaniole. Descoperirea Americii Spaniolii si-au indreptat eforturile in directia vestica. Principalul initiator al proiectului de a ajunge din Peninsula Iberica in Asia navigand prin Oceanul Atlantic spre vest a fost Cristofor Columb (1451-1506). Dupa staruitoare interventii , proiectul sau a fost aprobat , in anul 1492, de regii Spaniei, Ferdinand de Aragon si Isabella de Castillia, deoarece reprezenta, pentru Spania, singura solutie de a descoperi calea maritima spre vest, catre Asia. Pleaca din Spania in august 1492 si a ajuns la 12 octombrie 1493 , intr-o insula numita de bastinasi Guanahani, iar de spanioli San Salvador , probabil insula Watling din arhipelagul Bahamas. Ulterior, Columb a mai descoperit si alte insule cum ar fi Cuba.Columb era convins ca a debarcat pe tarmurile rasaritene ale Asiei. Columb a mai efectuat alte trei calatorii 1493-1496, 1498-1500, 1502-1504, in cursul carora a explorat arhipelagurile Antilelor Mari si Mici, insula Jamaica si tarmul estic al Americii Centrale. Prima expeditie al lui Columb a dus la incordarea relatiilor dintre Spania si Portugalia . Dupa aprige dispute s-a incheiat tratatul de la Tordesillas (1494), prin care cele doua tari isi inparteau zonele de explorare geografica, dominatie maritima, comerciala si coloniala. Zona portugheza si cea spaniola erau delimitate de o linie care trecea la 370 de leghe (1 leghe = 5,556 km ,circa cca 2000 km) vest de Insulele Capului Verde , zona portugheza fiind la est de aceasta linie , iar zona spaniola fiind la vest. Celelalte state din Europa nu au recunoscut aceasta impartire a lumii. Formarea imperiului colonial spaniol De la sfarsitul secolului al XV-lea inceputul secolului al XVI-lea , navigatorii spanioli au organizat expeditii de explorare ale Americii Centrale, ale Golfului Mexic si a tarmurilor nordice ale Americii de Sud. Spaniolii condusii de Hernan Cortez , in decurs de numai doi ani (1519-1521) au cucerit statul Aztec si capitala acestuia, Tenochtitlan.De asemenea spanioli au luat in stapanire si Peru in 1532-1533, condusi de Francesco Pizarro si Diego Almagro, ajutati si de luptele pentru putere intre fii Marelui Inca Huayna Capac, Huascar si Atahualpa.In deceniile 4 si 5 ale secolului al XVI-lea , spaniolii si-au extins de asemenea stapanirea in Chile si in Argentina. Pamanturile erau propietate a Coroanei fiind detinute de noii stapanitorii sub forma de concesiune funciara.Organul central suprem era Consiliul Indiilor, creat in anul 1511 si reorganizat in 1524. Coloniile erau inpartite in doua viceregate: unul cuprinzand posesiunile din Mexic si America Centrala; celalalt pe cele din America de Sud, conduse de viceregi, numiti de suveran. Luptele si represiunile din epoca cucerii, inrobirea si munca fortata, mai ales in mine, abuzurile administratiei spaniole, destramarea violenta a structurilor sociale si a felului de viata traditional, epidemiile provocate de bolile aduse din Europa, au provocat un pronuntat si rapid regres demografic in rindul triburilor amerindiene. Spania ,ingrjijorata de scaderea potentialului uman din coloniile spaniole a incercat sa ia unele masuri. Un rol important in lupta pentru conditi mai bune pentru amerindieni ,il are calugarul dominican Bartolomeu Las Casas, autorul lucrarii “Brevissima relacion de la destruccion de las Indias” (1552) care a denuntat ororile comise de spanioli impotriva amerindienilor. In urma acestor proteste ,Carol Quintul a emis “Legi noi” in anul 1542 prin care interzicea transformarea amerindienilor in scalvi. Efectul acestor legi a fost redus, iar interzicerea sclavajului amerindian a dus la stimularea comertului cu scalvi din Africa. Expeditia lui Magellan in jurul lumii Dupa ce si-au dat seama ca Columb descoperise un continent nou , spaniolii au continat sa caute drumul prin vest spre “insulele mirodenilor”. Meritul gasirri acestei caii ii revine lui Fernao da Magalhaes (1480-1521),un portughez stabilit in Spania. Magellan a pornit din Spania in septembrie 1519. A strabatut Oceanul Atlantic , si a explorat tarmul rasaritean a Americii de Sud, a descoperit stramtoarea din sudul continentului , stramtoarea Magellan (noiembrie 1520). Dupa strabaterea intre decembrie 1520 si februarie 1521 a Oceanului Pacific a ajuns in arhipelagul Filipine, unde, cu prilejul unei ciocniri cu localnicii, Magellan moare (aprilie 1521). Sub conducerea lui Sebastian El Cano, singura caravela ramasa s-a intors in Spania in septembrie 1522. Expeditia ocolise pamantul , strabatand 85700 km in 1084 zile iar din 5 caravele cu circa 250 oameni s-a intors numai una cu 18 oameni. Expeditia lui Magellan a avut o deosebita insemnatate pentru progresul geografiei , dovedind, in mod practic, ca pamantul este rotund. Explorarile englezilor, francezilor si olandezilor in regiunile nordice Deoarece regiunile centrale si sudice ale Oceanului Atlantic erau dominate de Portugalia si Spania , de la sfarsitul secolului al XV-lea englezii, francezii si olandezii au incercat sa gaseasca cai maritime spre Asia si indeosebi spre India si “insulele mirodenilor” fie prin nord-vest ocolind America de Nord, fie prin nord-est ocolind Asia. John Cabot a explorat, in anul 1497 si in 1498, tarmurile nord-estice ale Americii de Nord (Noua Scotie, Terra Nova, Labrador), iar Martin Frobisher in 1576-1578, John Davis in 1585-1587, Henri Hudson in anul 1610 si William Baffin in 1615-1616 au explorat regiunea cuprinsa intre coastele vestice ale Groenlandei, insula Baffin si golful Hudson.Francezul Jacques Cartier a explorat in anii 1534-1542 tarmurile golfului Sfantul Laurentiu.Incepund din secolu al XVII-lea primele colonii britanice si franceze au aparut pe tarmurile estice ale Americii de Nord locuite indeosebi de pescari , vanatori si negustori. Calea maritima spre nord-est a fost cautata de englezi si olandezi. Expeditia condusa de Hugues Willoughby si Richrd Chancellor, din anii 1553-1554, a patruns in Marea Alba, iar de aici a ajuns pe uscat pana la Moscova, punand bazele relatiilor comerciale maritime anglo-ruse. Expeditiile olandeze conduse de Willem Barents (1594-1597) au ajuns numai pana in zona maritime cuprinsa intre insulele Spitzbergen si Novaia Zemlia, nedepasind la rasarit Marea Kara, din cauza gheturilor, astfel incat englezii si olandezii au abandonat aceasta ruta atat de neprielnica pentru conditiile de navigatie de atunci. Formarea imperiului colonial olandez In conditile luptei dintre Olanda si Spania si ale intrari Portugaliei in uniune dinastica cu Spania , olandezii au trecut la cucerirea treptata a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est, realizata prin mijloacele Companiei Indiilor Orientale. Olandezi au ocupat insulele Mauricius, est de Madagascar (1598) si au fondat o baza de aprovizionare la Capul Bunei Sperante (1602).In anii urmatori ei au inceput cucerirea coloniilor portugheze din Indoneziia, ocupand Molucele (1602), Iawa (1610), Sumatra, Borneo, Celebes, precum si sudul Peninsulei Malacca (1641), care le asigura controlul traficului comercial in Asia de sud-est.Ei au stabilit relatii cu India, China si Japonia. Imperiul colonial olandez era format din zone de coasta, avand ca centre orase-porturi , factorii fortificate si forturi. Expansiunea maritima si coloniala a Olandei in Asia de sud-est a fost insotita de importante descoperiri geografice.Astfel Abel Tasman a descoperit si explorat insula Tasmania si tarmurile de nord-vest ale Australiei, intre anii 1642-1644.El a demonstrat ca Australia nu face parte din continentul Antarctic. Urmarile marilor descoperiri geografice Descoperirea Americii si a caii maritime spre India si formarea inperiilor coloniale portughez, spaniol si olandez au avut ca urmare largirea considerabila a comertului international, Europa extinzandu-si relatiile cu Africa si mai ales cu Asia de sud-est si America. Europa a reusit sa scape de monopolul impus de arabi in comertul cu mirodenii si au pus bazele comertului transatlantic cu Lumea Noua. In urma comertului cu Lumea Noua, cu Asia de sud-est si cu Africa, tarile aflate pe tarmurile Oceanului Atlantic au devenit principalele puteri comerciale si maritime ale lumii. Ca urmare a descoperirii Americii, in America s-au introdus plante din Europa precum : graul, secara, meiul, orzul, vita de vie, maslinul, diversi pomi fructiferi , trestia de zahar, precum si unele animale, ca : boul, bivolul, calul, magarul, oaia, pasari de curte. Iar din America s-au introdus in Europa unele plante, ca : porumbul, cartoful, ananasul, tutunul, iar dintre pasari , curcanul. Exploatarea puternica a bogatiilor minerale din noile teritorii au dus la un puternic aflux de metale pretioase spre Europa care a avut puternice consecinte economice si sociale. Prin impulsul pe care l-au dat productiei mestesugaresti si manufacturiere, comertului transoceanic, activitatii bancare, expansiunii maritime si comerciale, marile descoperiri geografice au creat conditii favorabile dezvoltarii relatilor capitaliste in Europa apuseana. In acelas timp marile descoperiri geografice au fost urmate de o lupta crescanda intre statele Europei apusene, pentru suprematia maritime si comerciala si pentru colonii. Lupta s-a intensificat in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, ducand la razboiul maritima hispano-englez , care a culminat cu infringerea de catre englezi a “Invincibilei Armada”, in anul 1588 si la razboiul Olandei impotriva Spaniei si Portugaliei, care a dus , in cursul primei jumatati a secolului al XVII-lea, la ocuparea de catre olandezi a celei mai mari parti a imperiului colonial portughez din Asia de sud-est. Marile descoperiri geografice au avut in general urmari negative pentru popoarele din Africa, America si Asia cu care au venit in contact statele europene . Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. In aproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa a Europei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau. Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica, zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc. 쥁@