Referat Caracterizare Alexandru Lapusneanul.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Caracterizare Alexandru Lapusneanul.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Caracterizare alexandru lapusneanul.rtf

Citeste fragmente din Referat Caracterizare Alexandru Lapusneanul.rtf

Alexandru Lгpuєneanu – caracterizare Dumitra Claudiu Imaginea lui Lгpuєneanu, personaj creat de Negruzzi, nu se poate suprapune datelor oferite de istorie єi desigur nici nu se recomandг din punctul de vedere al cerinюelor impuse de o operг beletristicг. Alexandru Lгpuєneanu este personajul principal al nuvelei cu acelaєi titlu prin calitгюi de excepюie єi efecte extreme, Negruzzi reuєind sг оntruchipeze un personaj unic prin complexitatea acestuia. Este aєezat оn centrul nuvelei, toate celelalte personaje, ca єi acюiunile prezentate, sunt orientate spre reliefarea caracterului acestuia. Aєa cum e оnfгюiєat, trгsгtura sa dominatг, care le subordoneazг pe toate celelalte, este dorinюa de putere, de a o cuceri єi de a o pгstra cu orice preю. Erou romantic, Lгpuєneanu este alcгtuit din puternice trгsгturi de caracter, un personaj excepюional, ce acюioneazг оn оmprejurгri deosebite. Autorul оєi urmгreєte personajul, de-a lungul celor patru capitole, din momentul intrгrii оn юarг єi pвnг оn clipa morюii. Tot ceea ce se оntвmplг оn aceastг nuvelг poartг pecetea duritгюii lui Lгpuєneanu. Astfel оn capitolul I Lгpuєneanu este prezentat de cгtre autor, оn detaliul frapant, amгnunюit, conducвndu-ne astfel оn mijlocul stгrii de spirit a personajului. Caracterizarea acestuia este facuta inderect ,Negruzzi utilizeazг dialogul ca procedeu de caracterizare astfel personajul relevвndu-єi propriile sale trгsгturi prin intermediul gesturilor, al gвndurilor. Se observг cг Lгpuєneanu vorbeєte оn pilde, folosindu-se de exclamaюii єi оntrebгri retorice, intrвnd astfel оn categoria personajelor romantice. Prin puterea de evocare a dialogului, printr-o observaюie a gesturilor, a mimicii se dezvгluie toatг miєcarea a viitorului tiran. Cвnd rememoreazг оntвia domnie a lui Lгpuєneanu, autorul foloseєte o succesiune de interogaюii retorice, redвnd astfel furia personajului. Boierii оi cer lui Lгpuєneanu sг pгrгseascг юara, acesta оnsг este hotгrвt sг-єi recupereze tronul. Din reacюia lui Lгpuєneanu se contureazг douг amгnunte specifice acestui personaj: cinismul єi dorinюa de rгzbunare. Replicile exprimг atitudini vizibile, starea sufleteascг a eroilor оn timpul vorbirii asigurвnd caracterul scenic. Lгpuєneanu оi primeєte pe cei trei boieri nu prea fericit , ba chiar cu sila, „silindu-se a zвmbi”.Replicile aratг siguranюa se sine єi atitudinea provocatoare a domnului care-i face pe duєmanii sгi sг-єi dezvгluie ostilitatea єi intenюiile adevгrate: „Am auzit, urmг Alexandru, de bвntuirile югrii єi am venit s-o mвntui; єtiu cг юara m-aєteaptг cu bucurie”. Ultima parte a replicii este scвnteia care declanєeazг rгspunsul оnvгluit оn viclenie al lui Moюoc єi rгspunsul dur, ferm, autoritar, оntr-o izbucnire de furie єi urг abia stгpвnitг a Lгpuєneanului, exprimat оn replici scurte, tгioase, care arata impulsivitatea, omul violent, politicianul fгrг scrupule, neоngгduitor оn оnfruntarea cu boierii. Replicile au rгmas memorabile, cгpгtвnd valoare de sentinюг. Negruzzi оnsoюeєte replicile cu observaюii asupra fizionomiei personajului, care reflectг trгirile interioare ale eroului: „rгspunse Lгpuєneanul, a cгruia ochi scвnteiarг ca un fulger”. Cвnd Moюoc, plin de umilinюг, оi cere lui Lгpuєneanu sг-l ia de partea sa, Lгpuєneanu dг dovadг de inteligenюг curaj. Cu ajutorul unui proverb Lгpuєneanu оl caracterizeazг pe Moюoc: „lupu pгru-єi schimbг, da nгravul ba”. Printr-o singurг linie, Lгpuєneanu surprinde liniile caracteristice boierilor: Veveriюг, duєman vechi, dar cinstit, Spancioc este tвnгr cu multг dragoste de юarг, Stroici e naiv, de aceea nu cunoaєte minciunile, iar Moюoc e „оnvechit оn zile rele” єi „ciocoi fгюarnic”. Dorinюa de putere n-ar valora nimic dacг n-ar fi susюinutг de o serie de alte calitгюi care sг-i dea posibilitatea de manifestare єi dintre acestea, cea mai importantг este abilitatea оn ceea ce priveєte relaюiile umane. Abilitatea de a face promisiuni liniєtitoare pentru ceilalюi єi care, personal, nu-l angajeazг cu nimic. Tot de aceastг юine єi capacitatea de a-єi stгpвni impulsurile violente, atunci cвnd are ceva de cвєtigat de pe urma acestui lucru. Este expert оn manipulare єi declarг cu cinism acest lucru atunci cвnd, la оnceput, hotгrгєte sг-i cruюe, deocamdatг, pe boieri, єi pe Moюoc оn special: „te voi cruюa, cгci оmi eєti trebuitor, ca sг mг mai uєurezi de blгstemurile norodului”. Alexandru Lгpuєneanu оn prima sa domnie, a vrut sг mulюumeascг tot poporul. Faptul cг acest lucru nu i-a reuєit atrage dupг sine vina personajului. Grecii numesc acest moment, moment numit hybris. Prin urmare Lгpuєneanu a fost alungat de la tron, fapt care a dat naєtere poftei de rгzbunare. Procedeele de caracterizare cu care opereazг autorul оn acest prim capitol sunt procedeele de caracterizare directг,din spusele autorului; autorul reюine cвteva detalii de comportament sau de expresie care au оnsг o greutate extraordinarг оn definirea trгirilor personajului: „muєchii i se suceau оntr-un rвs nervos. O astfel de tehnicг de portretizare este experimentatг de realiєti оn tehnica detaliului semnificativ sau frapant, precum єi procedeul de caracterizare indirectг (prin dialog). Dialogul este de esenюг dramaticг, este lгsat sг curgг liber, autorul nu intervine nici cu scurte intervenюii scenice astfel оncвt capitolul are un aspect dramatic, iar personajul are consistenюa tensionatг єi complexг a unui personaj viu. Lгpuєneanu este tipul domnitorului tiran єi crud, cu voinюг puternicг, ambiюie єi fermitate оn organizarea rгzbunгrii оmpotriva boierilor trгdгtori, aceasta fiind unica raюiune pentru care s-a urcat pentru a doua oarг pe tronul Moldovei: „Dacг voi nu mг vreюi, eu vг vreu”. Dacг оn primul capitol portretul lui Lгpuєneanu este scos оn evidenюг prin intermediul antitezei dintre boieri єi Lгpuєneanu оn al doilea capitol, caracterizarea lui Lгpuєneanu reiese din antiteza conflictualг dintre domniюa Ruxanda єi el. domniюa Ruxanda e plinг de оnюelepciune, gingгєie pe cвnd Lгpuєneanu e crud, nemilos єi fгюarnic. Este de observat оn acest capitol momentul оn care Lгpuєneanu оnfuriat de cerinюa domniюei, єi anume de a оnceta omorurile, pune mвna pe jungher. Este o reacюie necontrolatг a lui, nepotrivitг pentru un domnitor. Prin aceastг acюiune, Lгpuєneanu dovedeєte a fin un om obiєnuit sг judece єi sг facг dreptate singur, dupг propriile reguli. Auzind cererea domniюei, Lгpuєneanu o mustrг „pentru vorbele nebune”, dar promite оn final cг va оnceta cu omorurile, оnsг nu оnainte de a-i da leac de fricг. Lгpuєneanu оn momentul de faюг, disimuleazг, dorind sг fie calm єi se poartг autoritar faюг de soюia sa, dar єi cinic pentru cг оn sine leacul promis o va оngrozi. Este o reacюie de-a dreptul maladivг a personajului dвnd оncг o datг dovadг de cruzime, spirit diabolic єi spirit de rгzbunare. Procedeele pe care autorul le foloseєte оn capitolul doi sunt: caracterizare directг єi caracterizare indirectг. Оn capitolul trei оl surprinde pe Lгpuєneanu intrвnd оn bisericг prilej pentru autor sг realizeze descrierea costumului eroului.