Referat Junimea Si Convorbiri Literare

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Junimea Si Convorbiri Literare si de asemenea puteti face Download Referat Junimea si convorbiri literare

Citeste fragmente din Referat Junimea Si Convorbiri Literare

Junimea Convorbiri literare Junimea = societate culturară constituită la Iaşi prin 1863-1864,după opinia fondatorilor ei,cinci tineri intelectuali:Titu Maiorescu,Petre Carp,Iacob Negruzzi,Vasile Pogor şi Theodor Rosetti pe care afinităţile dintre personalităţile lor îi unesc într-un cenaclu în care se dezbat public probleme culturale de seamă din epoca de după 1860:probleme de ortografie şi limbă,proiectarea unei antologii de poezie românească,organizarea unor conferinţe prin care să răspândească în public o serie de cunoştinţe istorice,politice,economice şi de cultură. Junimea reprezintă cea mai importantă grupare literară din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea.Tudor Vianu apreciază că Junimea reuneşte cele mai mari personalităţi intelectuale ale vremii. Istoric: 1.1864-1874 cu un caracter polemic,vizând problemele legate decultură,literatură,limbă. 2.1874-1885 etapa formărilor marilor clasici : Eminescu,Creangă,Caragiale,Slavici etc. . În 1870-1890 literatura atinse apogeul în cele trei compartimente ale sale:proză,poezie şi dramaturgie=epoca nmarilor clasici. 3.după 1885,"Junimea" şi redacţia de la "Convorbiri literare" se mută la Bucureşti.Revista cercetează înspecial filozofia,istoria,geografia;dobândeşte un caracter academic. Convorbiri literare = revista cu cea mai mare longevitate;apare între 1867 şi 1944, constituind cel mai important moment al presei româneşti. Perioade: 1.1867-1886 reprezintă perioada de glorie. 2.1886-1944 apare la Bucureşti,avându-l ca redactor pe Iacob Negruzzi,predând apoi conducerea unui comitet format din foşti elevi ai lui Titu Maiorescu(Mihail Dragomirescu,Simon Mehedinţi,P.P.Negulescu,Rădulescu-Motru). Scopul revistei: -răspândirea spiritului de critică literară autentică. -încurajarea liteaturii naţionale. -combaterea imitaţilor operelor străine. Colaboratori: -Mihai Eminescu publică majoritatea poeziilor sale. -Ion Creangă "subpublică" primele trei părţi ale "Amintirilor" şi poveşti. -Ion Luca Caragiale "subpublică" majoritatea comediilor sale. -Ioan Slavici publică nuvele şi poveşti. -Vasile Alecsandri,George Coşbuc,Panait Cerna,Octavian Goga,Dinu Zamfirescu, I.Al.Brătescu Voineşti şi alţi scriitori reprezentativi ai vremii. Asemănîri cu paşoptiştii: -dorinţa de a realiza o cultură şi o civilizaţie autentic românească,dar cu deschidere spre Europa. -păstrarea elementului autohton naţional(nu prin imitaţie). Deosebiri faţă de paşoptişti: 1.atitudine: paşoptişti:exaltare,frenezie. junimişti:spirit critic,analitic,măsură,luciditate. 2.vârstă: paşoptişti:aproape adoleşcenţi. junimişti:tinereţe maturizată. 3.configurare estetică: paşoptişti:romantism. junimişti:adaugă romantismului elemente clasiciste dar şi realism în stadiul incipient. Titu Maiorescu -îndrumător al culturii şi literaturii române- Numele lui Titu Maiorescu este legat de societatea Junimea,care a fost întemeiată de Titu Maiorescu,P.P.Carp,Theodor Rosetti,Iacob Negruzzi şi Vasile Pogor.La societatea Junimea Titu Maiorescu şi-a început activitatea prin introducerea unei antologii a poeziei româneşti ,antologie ce cuprindea poezii ale lui Vasile Alecsandri,Grigore Alexandrescu. Criterile după care Titu Maiorescu îşi realiza critica literară se vroiau exclusiv estetice. În societate Titu Maiorescu era un mentor,lansând şi susţinând nume care s-au înscris în istoria literaturii . În ceea ce priveşte problemele limbii,Maiorescu a închegat un sistem ortografic raţio- nal prezentat în "Despre scrierea limbei române",articol în care criticul luptă împotriva publiciştilor ardeleni şi bucovineni,continuitori ai tradiţiilor latinizate.O altă problemă lansată de Titu Maiorescu este "Teoria formelor fără fond".Zoe Dumitrescu Buşulenga consideră că această teorie are un "dublu tăiş".Teoria se referea la ideea că :instituţiile împrumutate din alte părţi,din alte culturi,nu pot dăinui ca forme,"nu pot trăi decât dacă cresc din rădăcini autohtone". În privinţa folclorului criticul junist vede în folclor temelia pe care se poate înălţa o cultură durabilă,plină de specific naţional.Începând cu Titu Maiorescu critica literară capătă rigoare,deşi uneori ea era prea aspră("Intră cine vrea,rămâne cine poate"), prea judecătorească ,dar a fost necesară "într-un moment de creştere al litraturii". În calitate de critic,Titu Maiorescu a fixat terminologia de specialitate în critică şi estetică;analizele pe care le-a făcut operelor lui Eminescu,Caragiale,Sadoveanu,Goga vor fi exacte şi pertinente(adevărate),dar în teoriile generale estetice el va rămâne într-un tărâm depăşit,acela al "artei pentru artă". Eugen Lovinescu vorbind despre Titu Maiorescu considera:"critica lui Maiorescu a fost exclusiv culturală,normativă şi s-a exercitat numai în cadrele orientărilor generale.Ea a plecat de la constatarea unei realităţi." Tudor Vianu atrage atenţia asupra justeţii judecăţilor lui Maiorescu şi asupra nuanţelor pe care criticul ştia să le pună în caracterizarea unor autori atât de diferiţi ca valuare. Cât despre "O cercetare critică asupra poeziei de la 1867" :"Poezia,ca toate artele este chemată să exprime frumosul spre deosebire de ştiinţă care se ocupă de adevăr." Ideea:deosebirea între artă şi ştiinţă,rolul poeziei şi al ştiinţei. În concepţia lui Maiorescu,"ideea sau obiectul exprimat prin poezie este întotdeauna un simţământ sau o pasiune şi niciodată o cugetare exclusiv intelectuală". Ideea:ideea din poezie este reprezentată de sentimente. "Limba este materia primă a literaturii,aşa cum piatra sau bronzul pentru sculptură, culorile pentru pictură,sunetele pentru muzică". Din punctul de vedere al lui Titu Maiorescu există cuvinte poetice şi nepoetice.Unele trezesc imagini sensibile,altele nu. "Observări polemice"este unul din studile critice cele mai închegate.Autorul nu este antitradiţionalist,dar critica lui Maiorescu este pertinentă acolo unde exagerarea şi entuzi- asmulsupervicial tind să strâmbe adevărul. "Poeţi şi critici"-unul dintre cele mai controversate ale lui Ttu Maiorescu.Esenţa criticului de a fi flexibil la impresile poeţilor.Esenţa poetului este de a fi inflexibil în propria sa impresie. A făcut aprecieri despre: Vasile Alexandri: -"cap al poeziei noastre literare".Apreciază calitatea sa de culegător şi de poet ce a scris "doine şi lăcrimioare".Elogiază volumul "Pasteluri" pe care îl consideră "podoabă a literaturii noastre însufleţite de simţire curată şi puternică a naturii".Observă că acestea "sunt scrise într-o limbă frumoasă"."Rapsod al evenimentelor epocii în care a trăit". Andrei Mureşian: -a scris multe versuri dar s-a făcut cunoscut prin publicarea "Deşteptării României". Octavian Goga: -publicase volumul "Poezii " în 1805 şi îl propune pentru premierea academiei. Elogiază forma frumoasă a versurilor,emoţile izvorâte din viaţa naţională. Ioan Slavici: -"Prin nuvele a dat bătrânei Europe prilejul unei emoţii esteticedin chiar izvorul cel curat al vieţii poporulut nostru". Ion Creangă: -era considerat un mare povestitor pe care îl putea aşeza alături de Floubert,Niev şi Dickens. Mihail Sadoveanu: -Este original prin:tipologie,descriere de natură,umor sobru,fond naţional,valoare morală. Referirile sunt făcute la "Dureri înăbuşite","Crâşma lui Moş Precu","Povestiri","Şoimii" etc. 쥁