Referat Camil Petrescu - Dramaturg3.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Camil Petrescu - Dramaturg3.DOC si de asemenea puteti face Download Referat Camil Petrescu - dramaturg3.DOC

Citeste fragmente din Referat Camil Petrescu - Dramaturg3.DOC

Camil Petrescu, dramaturg Pe lângã romane Camil Petrescu a scris ºi drame printre care amintim “Jocul ielelor”, “Danton”, “Bãlcescu”, “Caragiale în vremea lui”, “Suflete tari”. Pânã la forma definitivã opera a cunoscut variante, cea din 1930 pentru ca forma definitivã sã fie publicatã în 1957. Piesa are ca moto jocul ideilor, care este jocul ielelor. Legat de geneza operei scriitorul amintea de un fapt divers, otrãvirea unei familii care venise la Bucureºti cu mari planuri de îmbogãþire, care nu se realizeazã. Acest fapt divers apare în piesã cu o semnificaþie sporitã fiind vorba de sinuciderea familiei unui mare pianist ajunsã pe drumuri. Subiectul este exprimat într-o mãrturisire a autorului care era student la filozofie în 1916 ºi s-a întors de la o bãtaie cu flori la ªosea. Atunci el a fost dezgustat de diferenþa între cei bogaþi ºi mutilaþi de rãzboi care stãteau pe margine ºi privea. Camil Petrescu spune “în ziua aceea s-a desprins în mine însuºi autorul dramatic ºi într-o sãptãmânã lucrând însetat zi ºi noapte am scris prima versiune din Jocul Ielelor care trebuia sã fie drama imperativului violent ºi categoric al dreptãþii sociale. În ce priveºte semnificaþia poeziei ea prezintã tragedia intelectualului cinstit , burghez, care s-a rupt de clasa sa ºi care cautã în miºcarea muncitoreascã, socialistã o soluþie pentru propriile sale probleme, pentru propriile sale contradicþii interioare. Acþiunea este declanºatã de campania de presã susþinutã de Gelu Ruscanu, directorul ziarului socialist, dreptatea socialã împotriva ministrului de justiþie ªerban Saru Sineºti, hoþ ºi criminal. Campania este dusã de Gelu Ruscanu în numele ideii de justiþie absolutã, despre care el afirmã “numai ea poate închega conºtiinþele într-o luptã atât de grea ca a noastrã. Conflictul principal izbucneºte în momentul în care Gelu Ruscanu vrea sã publice scrisoarea, referitoare la crima lui Sineºti. Publicãrii scrisorii i se opune militanþii socialiºti care voiau sã obþinã eliberarea lui Petre Boruga. De fapt avem o ciocnire între douã idei: ideea de dreptate absolutã, susþinutã de Gelu Ruscanu ºi care spunea cã dreptatea este de-asupra noastrã. Este una pentru toatã lumea ºi pentru toate timpurile. Cea de a doua idee este susþinutã de Praida care este adeptul dreptãþii de clasã impuse de cauza clasei muncitoare. Din aceste idei vedem cã Gelu Ruscanu judecã oamenii în funcþie de ideea sa despre o justiþie universalã deasupra mentalitãþii realitãþilor, pe când Parida apreciazã utilitatea unui fapt în funcþie de folosul pe care îl aduce clasei. Cel care trãieºte drama conºtiinþelor este Gelu Ruscanu. El este director al unei gazete socialiste ºi duce campania împotriva ministrului cu scopul de a-l determina sã renunþe la portofoliu fiindcã este un asasin. Gelu avu în posesie un document de naturã intimã în care se relateazã cum Sineºti a omorât-o pe bãtrâna ºi bogata sa mãtuºã. Campania se desfãºoarã în etape bine dozate, cititorii aºteptând dezvãluirea senzaþionalului. Drame lui Ruscanu este determintã de conflictul dintre concepþia sa despre dreptate ºi de condiþiile concrete de viaþã, care nu corespund imaginii teoretice. Ruscanu este o fire singuraticã, orgolioasã, veºnic nemulþumit de ceea ce îi oferã oamenii din jur. ªi-a fãcut un ideal din imaginea tatãlui sãu, Grigore Ruscanu. Tatãl nu este prezent în piesã, ci numai imaginea conturatã de alte personaje care nu este în concordanþã cu cea a fiului sãu. De la alte personaje aflãm cã Grigore Ruscanu era lipsit de voinþã, pleda rar, deºi era recunoscut. Gelu Rebrenu face parte din familia intelectualilor lui Camil Petrescu, care au vãzut idei. El recunoaºte: “eu am vãzut ideile”. Drama celor care au vãzut ideile este explicatã de ?Pluciulescu?: “ cine a vãzut ideile devine neom”. Ideile lui Ruscanu despre dreptatea absolutã ºi despre absolutul în iubire se prãbuºeºte: “o iubire care nu este eternã nu este nimic”. Eroul se va sinucide nu pentru cã i s-a impus încetarea campaniei împotriva lui Sineºti ci pentru cã a descoperit identitatea tragicã între el ºi tatãl sãu. Înaintea morþii este frãmântat de o singurã problemã, ºi anume: ce a gândit tatãl sãu înaintea de a muri. PAGE 1 Ü¥hà