Referat Lucian Blaga - Mesterul Manole -prezentare Generala

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Lucian Blaga - Mesterul Manole -prezentare Generala si de asemenea puteti face Download Referat Lucian Blaga - Mesterul manole -prezentare generala

Citeste fragmente din Referat Lucian Blaga - Mesterul Manole -prezentare Generala

Lucian Blaga: Meşterul Manole Date despre autor si opera Ca şi poezia, dramaturgia lui Blaga atestă strânse legături cu mişcarea modernistă. Chiar înseşi denumirile pe care le dă unora din piesele sale sunt mărturie directă a înrâuririi expresioniste: mister păgân (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomimă (Învierea). În teatrul lui Blaga, ca şi în teatrul expresionist, personajele nu sunt decât simboluri pentru forţele stihiale ale vieţii. În consecinţă, la baza conflictului dramatic vor sta contradicţiile dintre aceste forţe, care acţionează în spatele personajelor, şi nu motive psihologice sau sociale, determinabile istoriceşte. Drama Meşterul Manole a fost publicată la Sibiu în 1927. Peste doi ani în 1929, la 6 aprilie, piesa vedea şi lumina rampei, în premieră absolută, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. Piesa se sprijină pe cunoscuta legendă a Mănăstirii Argeşului, iar autorul altoieşte pe sensul metaforic al baladei populare ideea că tot ce e cu adevărat durabil se obţine prin jertfe. Cunoscuta temă a jertfei zidirii este cunoscută la toate popoarele din sud-estul Europei, dar balada românească este unanim recunoscută ca fiind cea mai aleasă întruchipare artistică. Înnoirea şi înnobilarea acestui mit străvechi prin valorile nemuritoare dobândite de îndrăzneala, tenacitatea şi jertfa generaţiilor mai noi este strâns legată de bogăţia, strălucirea şi unicitatea arhitectonică a mănăstirii de pe Argeş. Lucian Blaga comprima datele oferite de partea introductiva a baladei si expozitia dramei incepe cu motivul surparii zidurilor. Derutat si aproape descurajat de acest fenomen de nepatruns, Manole masoara si socoteste in odaia sa de lucru, in prezenta staretului Bogumil si a unui personaj ciudat, Gaman, care doarme intins pe podele un somn agitat, bantuit de vedenii terifiate, ce-l fac uneori sa tresara si sa se comporte in nestire. Rezumatul Lucian Blaga comprima datele oferite de partea introductiva a baladei si expozitia dramei incepe cu motivul surparii zidurilor. Derutat si aproape descurajat de acest fenomen de nepatruns, Manole masoara si socoteste in odaia sa de lucru, in prezenta staretului Bogumil si a unui personaj ciudat, Gaman, care doarme intins pe podele un somn agitat, bantuit de vedenii terifiate, ce-l fac uneori sa tresara si sa se comporte in nestire. Staretul Bogumil are pentru situatia disprerata in care se aflau constructorii o singura solutie- jertfa: "Sufletul unui om cladit in zid ar tine laolalta incheieturile lacasului pana-n veacul veacului", zice staretul. Conflictul dramei incepe a se definii, dar el nu va fi cu desavarsire instalat in actiunea piesei decat dupa intrarea in scena a Mirei, sotia lui Manole. Mira cunoaste framantarea interioara a sotului sau si a inteles sfatul staretului Bogumil. Dupa un plin de neintelesuri schimb de replici cu Manole din care rezulta puternica dragoste ce-i leaga pe cei doi soti, are loc scena in care Gaman se manifesta ca expresie a fortelor oarbe dezlantuite, scena ce devine in contextul framantarilor lui Manole, o ampla metafora a stihiilor telurice invrajbite impotriva zidirii, care trebuie invinse prin jertfa, si Manole intelege ca sfatul lui Bogumil nu e lipsit de talc. Acum conflictul e clar si definitiv instalat; el e de natura interioara, izvorat din infruntarea luciditatii mesterului care construise inca multe altele, cu necesitatea, care pentru Manole e irationala, de a sacrifica un om, si nu pe oricine, ci pe propia-i sotie. Elementele conflictului sunt asadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru constructie, pe de alta, intensa dragoste pentru viata, pentru frumusetea si puritatea ei, toate intruchipate de Mira. Manole este obligat de jocul sortii sa aleaga intre biserica- simbol al vocatiei creatoare- si Mira- simbol al vietii, al dragostei, al puritatii omenesti. Or biserica si Mira sunt cele doua "jumatati" ale personalitatii eroului. Fara una din ele, marele mester e anulat ca om. Constatam deci un echilibru perfect al fortelor conflictului, si de aici caracterul tragic al acestuia. Blaga va insista asupra acestor framantari interioare, facand din personajul sau un erou de tragedie antica, acolo unde balada rezolva aparent simplu- un conflict starnit de clarificarea in vis a cauzei prabusirii zidurilor. Conflictul piesei lui Blaga este tragic pentru ca "e fara iesire". "Iesirea" din conflict nu poate avea loc decat prin moartea eroului, o moarte necesara, fara indoiala. Intamplarile se precipita. Zidurile cad din nou si mesterii lui Manole sunt tentati tot mai mult de ideea abandonarii lucrarii . Si, ca si cum noul esec nu era de ajuns, din partea lui Voda un sol aduce un ultimatum. Mistuit de arderea patimii sale creatoare si urmarit de ideea jertfei, Manole fagaduieste, spre uluirea zidarilor o noua incercare: "Rabdarea lui Voda o mai cer pentru trei zile . Pe urma, sau biserica ramane dreapta, sau sangele nostru se va slei... Ai venit sol de la Voda, intoarce-te sol de la noi: biserica se va ridica!" Cu raspunsul dat de Mamole lui Voda actiunea se apropie de punctul culminant. Dar complexitatea compozitionala a dramei izvoraste din complexitatea personajului ei principal. In permanenta Manole evolueaza pe doua planuri fundamentale aflate intr-o stransa conditionare reciproca: unul psihologic si unul al faptelor. In ordine psihologica, actiunea si, o data cu ea personajul ating punctul maxim al incordarii in momentul hotararii de a jertfii (cand Manole spune ii solului ca "biserica se va ridica", hotararea e definitiva); in ordinea faptelor, punctul culminant e marcat de zidirea Mirei in temeliile bisericii. Trecand prin chinuri mai presus de puterea unui om, Manole incearca sa evite jertfirea Mirei, dar zidarii sai il constrang in virtutea juramantului facut, momentul zidirii Mirei fiind plin de semnificatii. Zidarii traiesc din plin febra creatiei si biserica se inalta, Manole insa s-a schimbat; tot mai puternica devine constiinta ca pentru el, ca individ, sacrificiul nu mai inseamna izbanda, ci secatuirea tuturor puterilor sufletesti. Bolnav de iubirea lui pentru Mira, muncit de inutilitatea sacrificarii celei mai de pret fiinte ce-i apartinea cu trup si suflet, in gestul suprem al renuntarii nemaigasind iara nici un sens, Manole se razvrateste impotriva propiei sale fapte si a celui care i-o ceruse si vrea sa sparga zidul pentru a-si elibera iubita. Biserica ramane dreapta, Domnitorul vine cu alai sa vada minunea si sa se bucure de stralucirea ei. Boierii si calugarii insa il acuza pe Manole de crima si socotesc biserica lui "intaiul lacas al lui Anticris". Acest conflict secundar reprezinta exteriorizarea unor contradictii existente in sufletul lui Manole inca de la inceputul dramei . Dupa cum stim balada se încheie cu moartea tuturor constructorilor, semnificatie nu numai a sacrificiului total, dar si a razbunarii voievodului egoist care vrea sa fie singurul ctitor al unei asemenea capodopere. Blaga lasa în viata pe mesteri ca pe niste dovezi vii si concrete ale adevarului ca marile izbânzi ale omului vor cere neîntrerupt noi si mari sacrificii umane Moartea lui Manole ce se sinucide, ii eternizeza opera, astfel amandoi, autor si opera ating absolutul Tipologia personajului Blaga nu părăseşte nici o clipă condiţia omului astfel conditia umana este studiata proportional cu misterul perfectiunii.Manole este un personaj nou ca tip si esenta ce reprezinta mitul lui Atlas ce poarta povara unei constructii pe care s-o conduca in eternitatea momentului si in existenta eterna a istoriei sale.El sacrifica iubirea umana si propria personalitate desavarsind totul prin sinucidere. Deşi Manole este cel ce filtrează întreaga putere şi forţă a jertfei, zidarii nu rămân nici ei străini de suferinţă se de ideea că au dat minunii clădite de ei tot ce aveau mai bun, inclusiv liniştea şi echilibrul sufletesc. Ei au înveşnicit capodoperă lor cu propriile lor suflete. După cum ştim balada se încheie cu moartea tuturor constructorilor, semnificaţie nu numai a sacrificiului total, dar şi a răzbunării voievodului egoist care vrea să fie singurul ctitor al unei asemenea capodopere. Blaga lasă în viaţă pe meşteri ca pe nişte dovezi vii şi concrete ale adevărului că marile izbânzi ale omului vor cere neîntrerupt noi şi mari sacrificii umane. În esenţa lor, fiecare dintre zidari e un Meşter Manole. Acte Opera este o piesa de teatru Final operei hJY hJY hJY ˆ hJY hJY hJY hJY inarea bisericii, marele mester declara, ca vrea sa construiasca "Alta monastire,/ Pentru pomenire,/ Mult mai luminoasa/ Si mult mai frumoasa!". În drama, insistenta autorului se concentreaza asupra conditiei dramatice a creatorului, de unde gestul de razvratire împotriva propriei lui opere. Biserica ramâne dreapta Ea are acum zugraveli, clopote si carti. Domnitorul vine cu alai sa vada minunea si sa se bucure de stralucirea ei. Boierii si calugarii însa îl acuza pe Manole de crima si socotesc biserica lui "întâiul lacas al lui Anticrist". Acest conflict în aparenta secundar nu este, de fapt, altceva decât exteriorizarea unor contradictii existente în sufletul lui Manole, înca de la începutul dramei. El se si manifesta de altfel prin dezacordul dintre marele mester si staretul Bogumil si prin ezitarile lui Manole de a se hotarî asupra jertfei. Izvorul acestei contradictii se afla în incompatibilitatea mitului precrestin al jertfei cu religia crestina, care nu accepta ideea uciderii. Se clarifica astfel sensurile mitice pe care le aduce în drama Bogumil, calugar atemporal, altfel decât calugarii care cer osândirea lui Manole pentru crima. Dar osânda nu mai ajunge la marele mester. El si-a depasit conditia, cucerind eternitatea si atingând absolutul prin creatia sa zamislita din suferinta. Finalul inspirat si lasat intocmai cu finalul din balada ‘’Monastirea Argesului’’aduce in prim plan idea de sacrificiu ca model si exemplu al perfectiunii,insa spre deosebire de balada opera lui Blaga creza un nou model cel al perfectului atins prin sinucidere si nu crima. Mulţimea însăşi care-l apăsă pe Manole împotriva călugărilor şi boierilor, sanctifică esenţa mitică a eroului: "Noi strigăm, boierii urlă, noi apărăm, călugării osândesc - toţi suntem jos, Manole singur e sus, singur deasupra noastră, deasupra bisericii!" La propriu şi la figurat, căci Manole se urcă în adevăr în turlă, trage clopotul, după care se aruncă în gol. Propria lui moarte, eternă ca orice moarte, îi eternizează opera. Tipul de conflict Bivalent descriind uniform doua destine supuse sacrificiului spre gloria idealului ales si dus pana la capat.Este esenta unui mare neant ce acoprera o dragoste insufletita prin pasiune si iubire.Biserica pe care o construeste Manole devine raportata si la celel污整瀠牥潳慮敪甠摡癥牡愠潣数楲⁴牰湩洠牡楴