Referat Apostol Bologa Caracterizare2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Apostol Bologa Caracterizare2 si de asemenea puteti face
Download Referat Apostol bologa caracterizare2Citeste fragmente din Referat Apostol Bologa Caracterizare2
23. Pădurea Spânzuraţilor - Caracterizarea lui Apostol Bologa
Este prototipul generaţiei de intelectuali ardeleni siliţi într-un
anumit context social-politic să lupte sub steag duşman. Autorul
însăşi a precizat că a vrut ca Apostol Bologa să reprezinte
şovăirile generaţiei sale. Sinteză de realism social şi psihologie
romanul proiectează eroul în condiţiile tragice ale omului aflat în
situaţii limită. El căutîndu-se pe sine parcurge un destin tragic.
Nicolae Manolescu arată că drama lui Apostol Bologa izvoreşte din
nevoia de opţiune personală şi neputinţa de a rezista unor
imperative exterioare conştiinţei.
De la începutul romanului personajul se autocaracterizează: „eu
însumi deşi sunt o fire excesiv de şovăitoare de data aceasta am
conÅŸtiinÅ£a pe deplin împăcată, absolut pe deplinâ€Â. ÃŽi vorbeÅŸte
lui Klapka despre fapta lui Svoboda ca despre o crimă: „a fost prins
tocmai cînd a vrut să treacă la duşman înarmat cu hărţi şi
planuriâ€Â. Ca membru al CurÅ£ii MarÅ£iale îl va condamna ÅŸi va
participa la execuţie.
Cuvintele datorie, ordine, lege sunt mereu pe buzele lui Apostol.
Luptător pe diferite fronturi din Galiţia şi Italia se comportă
vitejeşte săvîrşind acte de bravură pentru care pirmeşte
decoraţii şi este numit membru al Curţii Marţiale. Orgolios şi
ambiţios Bologa se înrolează voluntar în armată dorind să-i
demonstreze Martei că este şi el capabil de fapte eroice. În timpul
studiilor la Budapesta se conturează concepţia lui de viaţă crezînd
atunci că războiul este „adevăratul generator de energie†şi că
„fiecare trebuie să ne facem datoria faţă de statâ€Â.
Curînd această concepţie de viaţă se prăbuşeşte căci îşi dă
seama că ea n-a izvorît din liberă alegere ci i-a fost impusă de o
anumită conjuctură. În acest moment se declanşează drama lui
Apostol cauzată în primul rînd de opoziţia ce apare între
conştiinţa umană şi imperativul datoriei exterioare. Autorul
examinează minuţios cele trei ipostaze sociale şi morale în care e
silit să trăiască eroul în raport cu statul, naţiunea şi patria.
R
â€Â
eÅ£ată de o iubire uriaşăâ€Â. Din replicile date lui Klapka rezultă
dorinţa eroului de a-şi întări convingerea că a procedat corect.
Concepţia de viaţă a lui Bologa se schimbă. El va evada din aria
eroismului adolescentin din sfera primei iubiri. El nu mai este
orgoliosul locotonent din armata austro-ungară.
Privind spre trecut el îşi spune „pînă azi am fost un alt om, imi
face impresia cînd mă uit înapoi c-am purtat în mine viaţa unui
străinâ€Â.
Trezirea sentimentului naţional îl face să descopere ce înseamnă o
existenţă plină de sens cum a fost cea a tatălui său şi să
acţioneze după cum îl îndruma el: „ca bărbat să-ţi faci
datoria, ÅŸi să nu uiÅ£i niciodată că eÅŸti românâ€Â. ReacÅ£iile lui
sunt acum generate de conştiinţa naţională. Discuţia cu Klapka
dovedeşte că Bologa a hotărît să dezerteze dacă va trebui să
lupte în Ardeal. Nu poate dezerta deoarece are loc un atac, este rănit
şi după o perioadă de spitalizare va merge acasă unde rupe logodna
cu Maria. Îl roagă pe Karg să nu fie trimis pe frontul din Ardeal dar
acesta îl refuză. Este numit la un birou de muniţii, se logodeşte cu
Ilona şi are revelaţia adevăratei iubiri. Cînd este numit în juriul
Curţii Marţiale ca să judece nişte ţărani români el dezertează
fără a lua măsuri de precauţie. Este prins de Varga, judecat de
Tribunalul Militar şi condamnat la moarte prin spînzurătoare.
Finalul romanului construit în dimensiunile spaţiului mioritic
adecvat trecerii în nefiinţă este o adevărată transcedere cosmică:
„Ridică ochii spre cerul ţintuit cu puţine stele întîrziate.
Crestele munţilor se desemnau pe cer ca un ferăstrău uriaş cu
dinţii tociţi. Drept în făţă lucea tainic Luceafărul vestind
răsăritul soarelui. Apostol îşi potrivi singur ştreagul cu ochii
însetaÅ£i de lumina răsăritului.â€Â.
Apostol Bologa moare ca un erou. El întruchipează setea de libertate
a popoarelor subjugate din imperiul Austro-Ungar.
page 1
page 1
ì¥Â`