Referat Civilizatii Disparute2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Civilizatii Disparute2 si de asemenea puteti face Download Referat Civilizatii disparute2

Citeste fragmente din Referat Civilizatii Disparute2

Civilizatii de mult disparute Civilizatiile Maya si Inca Civilizatia Maya Populatia Maya a trait in America Centrala in zona in care exista in zilele nostre Yucatan, Guatemala, Belize si partea de sud a Mexicului - provinciile Chiapas si Tabasco. Suprafata, aflata la sudul Tropicului Racului si la nordul Ecuatorului, are cam 900 kilometri de la nord la sud si 550 kilometri de la est la vest. Cultura lor era inca a pietrei, desi stiau sa lucreze cu carbunii si aurul. Poporul Maya adora jadul. Peisajul imperiului era foarte divers: vulcani activi, paduri, campie si tarmul Pacificului. Mayasii erau astronomi foarte priceputi. Pentru ei erau importante momentele zenitului, atunci cand Soarele traversa coordonatele imperiului Maya. Doar la Tropice erau posibile observatii asupra trecerii zenitale. Mayasii aveau un zeu care reprezenta acest moment al Soarelui numit Zeu . Mayasii reprezentau numerele pe baza numarului 20. Astfel ei reprezentau sistemul numerelor prin puncte si linii: un punct insemna 1, o linie insemna 5. Utilizand baza 20 ei puteau reprezenta numere foarte mari. Numerele erau scrise de jos in sus. Era deci foarte usor sa adune si sa scada, dar nu foloseau fractii. Negustorii mayasi foloseau de multe ori boabe de cacao, pe care le asezau pe pamant, pentru a face calculele. Tot baza 20 o foloseau si in celebrul lor calendar. Calea Lactee era venerata de mayasi, care o numeau Copacul Lumii, care era reprezentat de un arbore inalt numit Ceiba. O mai numeau si Wakah Chan. Wak insemna sase sau a creste. Chan sau K an insemna patru, sarpe sau cer. Arborele Lumii a aparut atunci cand Sagetatorul era mult deasupra orizontului. Atunci Calea Lactee a rasarit din orizont si s-a catarat catre nord. Nebuloasele care formau Calea Lactee au fost vazuti atunci ca arbore al vietii, din care toate formele vietii se trag. Pe langa Sagetator, centrul galaxiei noastre, unde Copacul Lumii si Ecliptica se intalneau, era in centrul atentiei mayasilor. Un element important al Copacului Lumii era Monstrul Kawak, un cap gigantic cu un semn in frunte. Acest monstru era deasemeni un munte sau un monstru intelept. Un vas de sacrificiu de pe capul sau continea o sabie reprezentand sacrificiul, si Kimi care reprezentau moartea. Ecliptica era uneori reprezentat ca o linie care intersecteaza principala axa a Copacului Lumii, facand o forma asemanatoare crucii crestine. Deasupra Copacului Lumii se gaseste o pasare numita zeita Printesa pasare sau Itzam Ye. Iar deasupra se vede Soarele asa cum apare Mayasilor la Solstitiul de Iarna. In timpul iernii, cand asa-numita Cale Lactee de Iarna domina cerul, era numita si "Sarpele cu Oase Albe". Atunci nu este asa stralucitoare ca nebuloasele care domina cerul la Nord de Ecuator in timpul verii, dar observatorii din locuri intunecate pot vedea cu usurinta licarirea. Aici Ecliptica traverseaza Calea Lactee din nou, langa constelatia Gemenii, care era cam in locul in care era Soarele in timpul Solstitiului de Vara.M Mayasii aveau cunostinta despre lunatie. Au urmarit drumul Soarelui de la o eclipsa la alta. I-au urmarit drumul de-a lungul intregului an. La Chichen Itza, la apus, un drum al soarelui apare pe partea cu scari a piramidei numita El Castillo in zilele Echinoctiului de Primavara si de Toamna. Dovedeste ca Mayasii notau nu doar extremele Soarelui la Solstitii dar si Echinoctiul, cand Soarele aparea fie la est fie la vest. Deci pe langa trecerile la zenit si eclipsele trebuie sa fi fost o parte importanta a observatiilor Mayasilor. Venus era cea mai interesanta dintre toate planetele. Credeau chiar ca era mai importanta decat Soarele. Urmareau cu atentie cum parcurgea toate fazele, si erau necesare 584 de zile pentru ca Venus si Pamantul sa se alinieze in aceeasi pozitie comparativ cu Soarele. Si trebuie cam 2922 zile ca Pamantul, Venus, Soarele si stelele sa revina in aceeasi pozitie. In timpul Conjunctiei Inferioare Venus nu este vazuta atunci cand trece printre Soare si Pamant. Perioada este de 8 zile.Cand rasare apoi pentru prima oara in cerul diminetii, etapa numita rasarire heliacala pentru ca rasare o data cu Soarele, este cea mai importanta pozitie a lui Venus. Dupa ce rasare, Venus atinge apogeul in stralucire, si se misca repede departe de Soare. Apoi ramane vizibila cam 260 de zile pe cerul diminetii pana cand ajunge la Conjunctia Superioara. Atunci Venus este la polul diametral opus de Soare, cum este vazuta de pe Pamant. Incepe sa devina cetoasa, pana ce dispare apoi la orizont, pentru a aparea in partea opusa a Soarelui dupa cam 50 de zile. Mayasii au facut observatii asupra lui Venus in timpul zilei. Se pare ca Venus avea un efect psihologic asupra lor si a culturilor din America mijlocie. Oameni erau sacrificati la prima aparitie dupa Conjunctia Superioara cand Venus era la faza cea mai estompata, dar cel mai tare se temeau de prima Rasarire Heliacala dupa Conjunctia Inferioara. In Dresden Codex, Mayasii au un almanah care descrie cercul complet al lui Venus. Au numarat 5 seturi de 584 zile, adica cam 8 ani, 5 repetari ale cercului lui Venus. In arta lor Eliptica era reprezentata ca un sarpe cu doua capete. Ecliptica este drumul Soarelui pe cer marcat de constelatii sau de stele fixe. Pot fi gasite luna si planetele pentru ca sunt legate de Soare. Constelatiile din Ecliptic mai sunt numite si zodiac. Nu se stie exact cum erau vazute de mayasi constelatiile fixe ale Elipticului. Dar exista un scorpion, considerata ca echivalentul constelatiei Scorpion care apare ca gheara stelei Libra. De asemeni constelatia Gemeni reprezentata ca un porc sau peccary (animal nocturn din familia porcului). Alte constelatii sunt identificate cu jaguarul, cel putin un sarpe, o brosca testoasa, un liliac, un monstru xoc - rechin sau monstru marin. Pleiadele erau vazute ca fiind coada unui sarpe-sobolan, numit "Tz ab". Regii Maya isi planificau ritualurile de urcare pe tron dupa stele si Calea Lactee. Ei celebrau sfarsitul unui k atun cam la fiecare douazeci de ani. La sfarsitul unui k atun stapanitorii faceau o stela, numita si arbore de piatra, pentru a comemora evenimentul. Aceste pietre stela, ii reprezentau pe ei insasi in timpul acelor ceremonii purtand costume cu simboluri asociate cu Arborele Lumii. Acoperamantul capetelor continea zeita Principesa pasare, in brate tineau un asa-numit sceptru ceremonial care reprezenta sarpele cu doua capete al Elipticului. Purtand aceste elemente ale Arborelui Lumii pe costum, stapanitorul se lega de cer, de zei si de viata. In plus, cand finalul unui k atun coincidea cu vreo pozitie importanta a planetelor mergeau la razboi pentru a obtine sclavi. Cosmologia populatiei Maya era o filosofie a vietii, religioasa care influenta vietile lor cu un grad care ar putea parea excesiv oamenilor moderni. Erau observatori perspicace, sensibili la ciclul natural al soarelui, lunii si planetelor. Au dezvoltat un sistem foarte complex de scriere, folosind pictograme si elemente fonetice sau silabice. Scrisul era probabil accesibil doar membrilor claselor superioare. Simbolurile erau sapate in piatra, dar cel mai adesea pe carti perisabile facute din hartie scoarta de copac, acoperita cu var pentru a face o suprafata alba proaspata. Aceste carti impachetate in lemn sau piele de caprioara. Erau numite codice, codex. Datorita perisabilitatii lor si ravnei cu care spaniolii le-au ars, doar 4 codiciluri mai exista astazi. Continutul lor trebuie sa fi fost diferit, dar unele dintre ele erau in mod evident similare almanahurilor astronomice. Drept exemplu, o tablita cu Venus, tablite cu eclipsa intr-un codex din Dresden. Mai este un codex in Paris care se pare ca ar contine un tip de zodiac Maya, dar nu se stie cu siguranta. Un alt exemplu important de almanah Maya este prezent in codexul de la Madrid. Al patrulea Codex este numit Grolier si a fost autentificat in 1983. Aceste codiciluri contineau probabil multe din informatiile utilizate de preoti sau de clasa nobila pentru a determina date de mare interes. Probabil contineau si linia dinastiilor. Civilizatia Inca Intre anii 1200 si 1535 populatia Inca a trait in America de Sud, pe suprafata cuprinsa intre Ecuator si costa Pacificului a Chile. Inceputurile stapanirii Inca s-au facut prin cucerirea culturii Moche din Peru. Incasii erau atunci luptatori cu o armata puternica armata. Datorita nainfricarii armatei si organizarii lor ierarhizate, au devenit cea mai mare societate americana nativa. Imperiul lor a apus in secolul 15 , mai exact in 1535 cand conchistadorii spanioli le-au cucerit teritoriile. Orasele si cetatile lor erau in majoritate construite pe culmile muntoase ale Anzilor. Arhitectura civilizatie Inca inca mai uimeste numerosi oameni de stiinta. Trepte din piatra duc catre orase, alcatuite din case din piatra si cladiri religioase. Blocurile de piatra cantaresc cateva tone si sunt imbinate atat de bine incat nici o lama de sabie nu incapea intre ele. Orasul central era mai mult folosit in scopuri guvernamentale, in timp ce locuitorii ocupau zone din jur. Caminele lor erau construite din aceeasi piatra si aveau acoperisuri din iarba. De vreme ce populatia crestea si organizarea incasilor devenea tot mai puternica, nevoia protectiei era fireasca. Au construit fortarete enorme pe varfuri de munti abrupti ceea ce permitea sa-si vada inamicii si sa-i invinga. Una dintre cele mai faimoase fortarete Inca este Sacasahuman, localizata in Cuzco, capitala imperiului Inca. Desi incasii nu au descoperit roata, ei au construit un sistem de drumuri sofisticat pentru a lega satele. Acestea erau pavate cu pietre slefuite si aveau bariere pentru a proteja mesagerii sa nu cada de pe stanci. La intrarea in orasul Cuzco spaniolii au gasit (pe langa bogatii fabuloase) "registrele" celui mai centralizat si rigid stat administrat cunoscut pana atunci in istorie. Functionarii sai puteau afla cu precizie, in orice moment ar fi dorit, nu numai situatia rezervelor de alimente, marfuri sau metale pretioase, starea armatei, numarul exact si locul unde se afla fiecare supus al Marelui Inca, dar si evidenta precisa a nasterilor, deceselor, deplasarilor de persoane, consumul de hrana, imbracaminte si alte produse. Societatea Inca era strict ierarhizata. Erau multe nivele diferite supuse conducatorului armatei si lui Sapa, mare preot sau conducator. Membrii familiei erau consilierii lui Sapa si chiar si femeile aveau autoritate in ierarhie. Preotii templelor, arhitectii si comandantii armatei regionale urmau. Urmatoarele doua nivele inferioare contineau mestesugarii, capitanii armatei, fermierii si pastorii. Fermierii procurau hrana pentru restul populatiei. Trebuiau sa plateasca taxe sub forma de bunuri, care erau impartite claselor superioare. Extinderea catre arii mai inalte a agriculturii denota ca intelesesera importanta irigatiilor. Dezvoltasera sisteme de drenaj si canale pentru a extinde lanurile. Cartofii, rosiile bumbacul, alunele si cacaoa se regaseau printre culturile incasilor. Lamele erau folosite pentru carne si transport. Erau resurse suficiente pentru toti, fapt ce a dus la cresterea populatiei. Incasii nu erau doar cuceritori de temut, dar aveau si pedepse violente. Daca cineva fura, ucidea sau se culca cu o sotie Sapa sau o Fecioara a Soarelui, era aruncat de pe o stanca, i se taiau mainile, i se scoteau ochii sau erau agatat pentru a muri de foame. Inchisori nu aveau pentru ca pedepsele erau de cele mai multe ori moartea. Cel mai inalt punct intr-un oras Inca era destinat scopurilor religioase. Acesta era cel mai aproape de soare, care era cel mai important zeu, Inti - Zeul Soare. Cei sase zei importanti ai incasilor reprezentau: luna, soarele, pamantul, tunetul/fulgerul si marea. Pachamama este zeita pamantului, mama tuturor oamenilor. Incasii erau shamani care credeau in spiritele animalelor ce traiesc pe pamant. Raiul era reprezentat de condor, lumea subpamanteana de anaconda, iar fratele care locuia pe pamant era puma. Templul Soarelui, aflat la Machu Picchu, in Peru, era un calendar religios care marca solstitiile de vara si iarna. Cei 40.000 de membri ai armatei incasilor au fost invinsi de doar 180 de membri ai armatei spaniole de conchistatori, condusi de Francisco Pizarro. Pustile spaniolilor au decis soarta razboiului. In 1535, societatea Inca era complet distrusa. Daca in 1531 un recensamat arata ca cifra populatiei era de 10 milioane locuitori, in 1571 aceasta era doar de 1 milion. Disparitia se datoreaza masacrelor spaniolilor, muncii in minele de aur, argint si platina, Inchizitiei. Gravurile si cronicile de piatra dezvaluie atrocitatile cutremuratoare. Dar cifra celor disparuti e totusi prea mare. Atunci nu au fost epidemii, iar fortaretele secrete nu par a fi fost locuite. Labirintul de pesteri si tuneluri din Anzi asteapta sa fie descoperit. Recente excavari in locurile populate de incasi au scos la lumina cateva corpuri mumificate ale regalitatii Inca. Au fost pastrate de gheata de pe varfurile Anzilor. PAGE 1 PAGE 6 쥁`