Referat Caderea Constantinopolului Din 1453
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Caderea Constantinopolului Din 1453 si de asemenea puteti face
Download Referat Caderea Constantinopolului din 1453Citeste fragmente din Referat Caderea Constantinopolului Din 1453
Caderea
Constantinopolului din 1453
Capitala lumii, Roma, a fost cucerita de Constantin si apoi mutata la
Bizantia pe la anul 300. Odata cu puterea politica, s-a mutat si cea
birocratica, materializata prin arhiva imperiala. Putem banui ca cele
mai marete documente antice concentrate la Roma au ajuns in final la
Constantinopol.
La caderea Constantinopolului sub Mehmet II, netrebnicii pagini au
incendiat orasul, unul din focarele principale fiind Arhiva Imperiala.
Se spune ca ar fi ars trei zile si trei nopti cu flacari pina la cer.
Saracia informatiilor din perioada asa zis "intunecata" a Europei este
direct legata de dezastrul istoric al Constantinopolului. Este deja
cunoscut ca perioada "intunecata" nu a fost de fel asa, cu o viata
infloritoare si moderna emanata de la Constantinopol. Daca este ceva
intunecat, provine din cenusa celui mai longeviv si impunator Imperiu al
tuturor timpurilor, cel Roman. Pierderile culturale si istorice
rezultate din iresponsabilitatea hoardelor mongolo-turcesti este
incomensurabila si poate fi comparata cu dezastrul Alexandriei Egiptene.
Asediul Constantinopolului a început la 3 Aprilie 1453. Impãratul
Constantin XI Dragases (1448-1453) avea circa 9000 soldati, în mare
parte italieni, condusi de Giovanni Giustiniani Longo. Primele asalturi
sunt respinse; mai ales cel din 18 Aprilie, la care participã si
sultanul. La 21 Aprilie, turcii realizeazã o actiune spectacularã; 70
vase au fost transportate pe colina din Pera, cu ajutorul scripetilor,
alunecând de acolo pe uscat, ca pe apã, în Cornul de Aur, de unde
putea controla manevrele bizantinilor. La 23 Mai, pe un pod de pontoane,
armata turcã atacã. Hotãrît sã termine cu ghiaurii (crestinii),
consiliul de rãzboi turc declanseazã ultimul atac în noaptea de 28/29
Mai 1453. Autoritãtile civile si religioase ale Constantinopolului, în
frunte cu împãratul, au participat la o Sf. Liturghie în catedrala
Sf. Sofia, s au împãrtãsit si au plecat sã apere cetatea.
Lupta a fost crâncenã.Tunul lui Orban (Urman) sparse zidul, un
gol de 30 m., lângã Poarta Sf. Roman. Masacrul turcesc a fost teribil.
Trei zile orasul a fost prãdat. Sf. Sofia a fost transformatã în
moschee. Au fost, însã crutate, biserica Sf. Apostoli, bisericile din
cartierul Studion si cele din Fanar, sultanul gândindu-se la un statut
juridic al crestinilor în cadrul statului turc, primul Patriarh dupã
1453 devenind Ghenadios Scholarios care era si etnarh (conducãtor
politic) prin berat - ul (porunca scrisã) sultanului.Astfel a luat
sfârsit Imperiul bizantin, dupã mai bine de o mie de ani de
existentã.
ì¥Â@