Referat Coeziune Interindividuala Si Manifestare Religioasa In Comunitatea Catolica Din Husi

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Coeziune Interindividuala Si Manifestare Religioasa In Comunitatea Catolica Din Husi si de asemenea puteti face Download Referat Coeziune interindividuala si manifestare religioasa in comunitatea catolica din Husi

Citeste fragmente din Referat Coeziune Interindividuala Si Manifestare Religioasa In Comunitatea Catolica Din Husi

Coeziune interindividuală şi manifestare religioasă in comunitatea catolică din Huşi Studiul de fata isi propune sa releve relatiile formate in cadrul unei comunitati minoritare, cu un statut periferic la nivelul intregului societal al unui oras de provincie. In cazul de fata, comunitatea catolica din Husi se prezinta ca o entitate distincta, separata atat locational (membrii sai locuind exclusiv in cartierul Corni) cat si traditional de nucleul orasului. In acest context s-a dezvoltat o autocratie informala, de subterfugiu, actiunea sociala desfasurandu-se sub auspiciile principiilor de relevanta religioasa.Biserica reprezinta factorul de structura al institutoinalizarii in comunitate, intreg ciclul vietii sociale gravitand in jurul sau. Accesul in comunitate a fost facilitat de relatiile de amicitie cu un grup de tineri catolici, ceea ce mi-a conferit statusul de cercetator-membru-activ, participant la toate activitatile comunitatii. Studiul s-a realizat pe o perioada de o saptamana, timp in care au fost inregistrate relatiile si modul de raportare la exterior al comunitatii. Observatia participativa a fost considerate tehnica cea mai potrivita cercetarii data fiind ermeticitatea comunitatii si relative ostilitate fata de alteri. Comunitatea este structurata la randul ei pe doua paliere de varsta : batranii (peste 35-40 de ani) , ce detin autoritatea in cadrul comunitatii, si tinerii, organizati in gasti in functie de strazi si afinitati. Toti membrii comunitatii au o porecla dupa care sunt cunoscuti , iar locul numelui de familie este luat in cadrul informal de porecla celui mai batran membru al familiei (Biscuit a lu’ Carare). Acest aspect este generat si de faptul ca numele formale sunt impartasite de parti mari ale comunitatii (peste un sfert din cei aproximativ 6000 de catolici poarta numele Romila, si exemplele pot continua). Statusul in comunitate este influentat de familia din care provine un membru, el fiind catalogat in functie de realizarile stramosilor. Istoria fiecarei familii este cunoscuta, dat fiind numarul mic al comunitatii si relatiilor deosebit de apropiate dintre ei. Stabilirea unui strain in cartier este privita cu ostilitate, mai ales cand este vorba de un ortodox, multi trebuind sa-si vanda casele si sa se mute in alte cartiere. Chiar trecerea ocazionala a strainilor pe strazile lor poate fi periculoasa, gastile catolice gasind repede motive de cearta si de bataie cu ortodocsii. De mentionat ca membrii comunitatii ies arareori in oras, viata lor sociala petrecandu-se exclusiv in Corni. Exceptie fac liceenii, ce trebuie sa mearga la liceele din oras, insa se observa ca si acolose formeaza grupuri separate. Batrinii manifesta o deosebita coeziune sociala , pe care ei o pun pe seama greutatilor din perioada comunista. Si acum ei obisnuiesc sa ia masa in grupuri mari (10-20), iar la sarbatori ori la taierea porcului sunt invitati toti vecinii la cel mai instarit catolic de pe strada. Se pare ca acest obicei se datoreaza vremurilor in care , fiind interzis a sacrifica animalele de catre proprietari, acestia cresteau porci in secret, mai multe familii in comun, secretul fiind mentinut de comunitate. Toate actiunile batrinilor, de la furtul in comun la muncile campului, sunt atent organizate, si sprijinite de catre intreaga comunitate. Infractionalitatea in cartier este aproape inexistenta, afara de incaierarile cu ortodocsi, membrii comunitatii obisnuind sa comita infractiuni in afara Cornilor. In cazul neintelegerilor majore , batranii si preotii sunt cei care decid, apelandu-se foarte rar la politie. Casatoriile se realizeaza in marea parte a cazurilor in cadrul comunitatii, insa in cazul unei casatorii mixte, sotul/sotia trebuie sa se converteasca la catolicism. Catolicii vorbesc de foarte putini dintre ai lor care sa fi incalcat ceasta regula, insa acestia sunt folositi drept exemple negative, si obligati sa locuiasca in oras, nemaifiind recunoscuti de comunitate. Comunitatea incearca sa fie autosuficienta, de aceea se perpetueaza toate meseriile de folos comunitatii, cu toate ca exista o parte semnificativa care practica sculptura, zidaria, tamplaria, si meserii inrudite cu acestea. Intregul sistem de raportare sociala este independent de lumea exterioara(exceptie facand raportarea la Biserica Catolica si la principiile ei), determinat exclusiv de raportarea la membrii si regulile comunitatii Inreaga comunitate se intalneste zilnic la slujba religioasa oficiata la cele dou biserici din cartier. Intr-o anumita masura cele doua parohii divizeaza cartierul in doua, Parohia Sfantul Anton, situata la intrarea in cartier fiind mai toleranta cu strainii, dat fiind ca aici vin la slujba si putinii catolici ce au primit repartitie la bloc, adica in oras. La slujba de dimineata se intalnesc batrinii, prezenta fiind obligatorie indiferent de circumstante, o incalcare a acestei reguli implicand o depreciere a statusului social. Slujba serveste si la reafirmarea legaturilor in cadrul comunitatii, precum si la etalarea statusului social al fiecarui membru. Tinuta la slujba este sobra si solemna , iar locul in banca este cumparat ori mostenit, aceasta subliniind importanta statusului familiei pentru individ. Slujba de seara este dedicata tinerilor, ea fiind mai scurta si incheindu-se cu o forma de predica interactiva, tinerii impartindu-se apoi in grupuri. Elita tinerilor catolici sunt reuniti in grupul „Actiunea Catolica” aflat sub patronajul comitetului parohial Sf. Anton, grup exclusivist ce se ocupa cu indrumarea religioasa a tinerilor, convertirea de ortodocsi, organizarea diferitelor actiuni patronate de biserica. Acest grup se ocupa si de baza sportiva a bisericii, precum si de numeroasele excursii la Roma sau in alte centre ale credintei catolice. Restul tinerilor sunt impartiti in numeroase gasti de strada, fiecare cu propriul lor teritoriu. Este adevarat ca in week-end acestia ies seara in oras, la discoteca, insa o fac mergand impreuna. Intre subiectele de discutie ale tinerilor catolici se observa o frecventa a temelor religioase , iar coeziunea lor este destul de puternica incat isi pastreaza grupurile si natura conversatiilor chiar si in timpul facultatii. Se observa o preponderenta a lor spre facultatile de asistenta sociala ( Colegiul romano-catolic de asistenta sociala )fapt explicabil prin imboldurile Bisericii de a reuni constiinta sociala individuala intr-o constiinta de factura catolica. Rolul formator si socializator al Bisericii este capital, intreaga perspectiva despre realitate fiind formulata in prisma modelelor catolice. Influenta maicilor franciscane stabilite dupa 1989 aici este semnificativa, ele constituind o punte directa intre comunitate si Vatican. Orfelinatul deschis de ele, clinica privata finantata de ele precum si numeroasele lor actiuni caritabile au intarit coeziunea sociala si sentimentul de alteritate al comunitatii. De asemenea numeroasele pelerinaje la locurile sfinte, conferintele tineretului catolic si alte astfel de actiuni atrag si organizeaza tinerii catolici din comunitate. O Ñ a b þ ÿ b ÿ ării calităţilor credinţei într-o conştiinţă a individualităţii surveniende unei poziţii de incluziune a părţilor în ceea ce compun . PAGE PAGE 2 쥁`