Referat Cum Sa Traim Crestineste
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Cum Sa Traim Crestineste si de asemenea puteti face
Download Referat Cum sa traim crestinesteCiteste fragmente din Referat Cum Sa Traim Crestineste
Cum sa trăim crestineste
Sufletul si salvarea sociatatii in care trăim după invatatura
Domnului nostru Iisus Hristos, cuprinsa in Sfânta Evanghelie si
propovăduita de Biserica.
Sufletul si salvarea societatii creÅŸtine in lume este Biserica
Apostolica întemeiata de Hristos prin Cruce si Înviere, iar episcopii
si preoţii sunt apostolii Bisericii, care împart harul Duhului Sfânt
in lume prin cele şapte Sfinte Taine si sfinţesc lumea si societatea
creÅŸtina care asculta de Hristos.
Cum credinţa este incredintarea celor nădăjduite, dovedirea
lucrurilor celor nevăzute, aşadar o tara creştina milenara ca
România, se cuvine sa fie condusa după voia lui Dumnezeu, de oameni
creştini, iubitori de Dumnezeu, după cum a fost condus odinioară
poporul ales. Adică sa fie organizata conform cu tradiţia
creÅŸtin-istoric autentica si cu poruncile Domnului nostru Iisus
Hristos, cuprinsa in Sfânta Evanghelie.
Statul creştin ideal de astăzi ar trebui sa arate astfel :
conducerea tarii sa fie formata din oameni creÅŸtini ortodocÅŸi, profund
devotaţi lui Dumnezeu, Bisericii si poporului;
conducerea Bisericii, ierarhi si preoţi, sa colaboreze permanent cu
conducătorii creştini ai tarii, in toate problemele majore, privind
asistenta religioasa, sociala si morala a credincioÅŸilor;
sa fie interzise prin lege, la nivel naţional, avortul, prostituţia,
literatura pornografica, filmele si imaginile erotice, muzica
occidentala decadenta, casele de toleranta si orice mijloace de
degradare moral creÅŸtina a oamenilor;
sa fie interzise corupţia, furtul, violenta, mita, alcoolismul, in
toate instituţiile publice si la toate nivelele;
sa fie introdusa obligatoriu religia si educaţia moral creştina in
toate instituţiile de invatamant iar in licee si facultati sa se
organizeze si cursuri de teologie si morala creÅŸtina, precum si
întâlniri duhovniceşti;
sa fie numiţi preoţi misionari si duhovnici buni in spitale, in
şcolile de toate gradele, in armata si azile, in cămine de copii si
orfelinate, in cămine studentesti si prin închisori;
sa se interzică in scoli, in licee, in facultati, in armata si in
toate instituţiile publice practicile transcedentale asiatice si
oculte, de origine hindusa si budista ca : yoga, zen, spiritism, magie,
hipnoza, arte marţiale, bahai, etc;
in duminici si in marile sărbători creştine, elevii de şcoala si de
gradinita sa fie duşi organizat la Sfânta Liturghie in Biserici si la
adunări creştine;
sa funcţioneze cercuri pastoral-misionare ortodocse, bine organizate,
prin sate si oraşe, in vederea dreptei credinţe si a unitatii
religioase si naţionale a credincioşilor împotriva pozelitismului
sectar;
Manastiriile sa fie lacasul de evlavie si oaze duhovniceÅŸti de prima
importanta in tara, pentru credincioÅŸii de toate categoriile care cauta
din toata inima pe Hristos;
sa se creeze fonduri banesti speciale, la nivel local si naţional
pentru opere de binefacere creÅŸtina si sociala, etc;
Viata religioasa nu este numai in societate, ea exista in viata de zi
cu zi, a posturii de familist.
Cuvântul familie are in general doua sensuri.
In sens propriu înseamnă unirea conjugala dintre cei doi soţi,
prin Taina Nuntii, in vederea naÅŸterii de copii. Iar in sens
duhovnicesc, prin familie de intelege obÅŸtea tuturor creÅŸtinilor, care
formează Biserica unica, pe care a întemeiat-o Fiul lui Dumnezeu in
lume, prin moartea si învierea sa.
Familie Duhovniceasca este numita si obÅŸtea credincioÅŸilor dintr-o
parohie, precum si obştea călugărilor din fiecare mânăstire.
De astfel, orice grupuri de credincioşi, uniţi prin dragoste in
numele lui Hristos, in vederea unor activitati creÅŸtine de binefacere
si misiune ortodxa se pot numii familii duhovniceÅŸti.
pamantesti, imbarbatarea lor in vremea primejdiilor si ispitelor,
înfrânarea trupeasca, evitarea cumplitelor păcate ale desfrânării
care biruiesc si stăpânesc, mai ales, pe cei necasatoriti si
divortati.
Prin aceste scopuri, familia devine ce-a dintâi Biserica, şcoala si
casa a credinţei in Dumnezeu, a sfinţeniei, a naşterii si educării
copiilor in dreapta credinţa si in frica de Dumnezeu.
Numai o familie care implineste cu sfinţenie aceste scopuri divine pe
pamant, poate fi cu adevărat binecuvântata de Dumnezeu si umbrita de
harul Duhului Sfânt.
Iar in familiile întemeiate fara cununie si binecuvântare, numai
pentru desfrânare si ucidere de copii, pentru paza, divorţ si adunare
de averi, precum si pentru a face alte păcate, acelea vor fi greu
pedepsite de Dumnezeu in ziua judecaţii, daca nu se vor pocăi cat mai
curând.
Familia este izvorul divin al vieţii pe pamant, precum insusi Dumnezeu
este singurul izvor al vieţii cereşti si pamantesti. Omul nu poate
exista si rodi singur, ci numai in comunitate, in familie.
Familia este casa vieţii fireşti, aşa cum Biserica este casa vieţii
duhovniceşti, căci pe amândouă le-a întemeiat Dumnezeu.
Una pentru trup, iar cealaltă pentru suflet, dar numai unite una cu
alta, familia cu Biserica isi au ca izvor si model Unitatea Preasfintei
Treimi. Daca familia creştina păstrează cu sfinţenie dreapta
credinţa si este iubitoare de Dumnezeu si de Biserica, de rugăciune si
de toate cele sfinte ea formează cea mai tare cetate si obşte
duhovniceasca de pe pamant.
O asemenea familie formata din parinti credincioÅŸi, in mod sigur va
avea si copii buni, sanatosi, ascultători si binecredinciosi. Aşadar
familia este întemeiata de Dumnezeu pentru a continua viata pe pamant,
pentru a păstra credinţa si viata morala in societate, pentru a creste
copii credincioşi si ascultători de Biserica, spre lauda Preasfintei
Treimi, si pentru a birui toate ispitele trupeÅŸti si sufleteÅŸti care
vin de la diavol, de la lume si de la trup.
Copii mici si elevii trebuie sa fie atraÅŸi la sfintele slujbe mai
întâi prin intermediul si exemplul parintilor.
Apoi, ii atrag la biserica preoţii si dascălii de religie, prin
sfaturi si comportarea lor creÅŸtineasca. De asemenea pot fi atraÅŸi la
biserica si de frumuseţea sfintelor slujbe ortodoxe, precum si prin
spovedanie si Sfânta Imapartasanie, care trebuie sa li se dea elevilor
in toate ÅŸcolile, mai ales in cele patru posturi de peste an.
Aşadar cea mai mare parte din timpul fiecărei zile, in medie 10-12
ore, sa-l folosească creştinii pentru existenta, lucrând manual si
intelectual.
Pentru somn sa-si rezerve in medie 6 ore, pentru rugăciune si metanii
– dimineaţa, seara si la miezul nopţii, sa folosească cel puţin o
ora sau doua; pentru citit carti sfinte, minimum o ora; iar restul,
pentru diverse preocupări familiale.
In sărbători, timpul de rugăciune se mareste cu inca 2 ore, din
participarea credincioşilor la Sfânta Liturghie. La fel si pentru
citirea cartiilor sfinte sa folosească cel puţin 2 ore sau chiar mai
mult, după râvna si putere, iar restul de timp sa-l folosească pentru
adunări crestinesti, pentru vizitarea spitalelor, bolnavilor si
mânăstirilor, pentru odihna, recreere si opere de binefacere. Insa cei
neputincioşi, bolnavi si copiii pot sa se odihnească mai mult. Insa,
in toate sa urmeze sfatul duhovnicului ca sa poată sa trăiască
crestineste si cat mai cu putinţa fara de păcat.
Bibliografie:
Autor: Arhimadrit
Cartea : Calauza Ortodoxa in
familie si societate
ì¥Â@