Referat Cum Sa Traim Crestineste

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Cum Sa Traim Crestineste si de asemenea puteti face Download Referat Cum sa traim crestineste

Citeste fragmente din Referat Cum Sa Traim Crestineste

Cum sa trăim crestineste Sufletul si salvarea sociatatii in care trăim după invatatura Domnului nostru Iisus Hristos, cuprinsa in Sfânta Evanghelie si propovăduita de Biserica. Sufletul si salvarea societatii creştine in lume este Biserica Apostolica întemeiata de Hristos prin Cruce si Înviere, iar episcopii si preoţii sunt apostolii Bisericii, care împart harul Duhului Sfânt in lume prin cele şapte Sfinte Taine si sfinţesc lumea si societatea creştina care asculta de Hristos. Cum credinţa este incredintarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute, aşadar o tara creştina milenara ca România, se cuvine sa fie condusa după voia lui Dumnezeu, de oameni creştini, iubitori de Dumnezeu, după cum a fost condus odinioară poporul ales. Adică sa fie organizata conform cu tradiţia creştin-istoric autentica si cu poruncile Domnului nostru Iisus Hristos, cuprinsa in Sfânta Evanghelie. Statul creştin ideal de astăzi ar trebui sa arate astfel : conducerea tarii sa fie formata din oameni creştini ortodocşi, profund devotaţi lui Dumnezeu, Bisericii si poporului; conducerea Bisericii, ierarhi si preoţi, sa colaboreze permanent cu conducătorii creştini ai tarii, in toate problemele majore, privind asistenta religioasa, sociala si morala a credincioşilor; sa fie interzise prin lege, la nivel naţional, avortul, prostituţia, literatura pornografica, filmele si imaginile erotice, muzica occidentala decadenta, casele de toleranta si orice mijloace de degradare moral creştina a oamenilor; sa fie interzise corupţia, furtul, violenta, mita, alcoolismul, in toate instituţiile publice si la toate nivelele; sa fie introdusa obligatoriu religia si educaţia moral creştina in toate instituţiile de invatamant iar in licee si facultati sa se organizeze si cursuri de teologie si morala creştina, precum si întâlniri duhovniceşti; sa fie numiţi preoţi misionari si duhovnici buni in spitale, in şcolile de toate gradele, in armata si azile, in cămine de copii si orfelinate, in cămine studentesti si prin închisori; sa se interzică in scoli, in licee, in facultati, in armata si in toate instituţiile publice practicile transcedentale asiatice si oculte, de origine hindusa si budista ca : yoga, zen, spiritism, magie, hipnoza, arte marţiale, bahai, etc; in duminici si in marile sărbători creştine, elevii de şcoala si de gradinita sa fie duşi organizat la Sfânta Liturghie in Biserici si la adunări creştine; sa funcţioneze cercuri pastoral-misionare ortodocse, bine organizate, prin sate si oraşe, in vederea dreptei credinţe si a unitatii religioase si naţionale a credincioşilor împotriva pozelitismului sectar; Manastiriile sa fie lacasul de evlavie si oaze duhovniceşti de prima importanta in tara, pentru credincioşii de toate categoriile care cauta din toata inima pe Hristos; sa se creeze fonduri banesti speciale, la nivel local si naţional pentru opere de binefacere creştina si sociala, etc; Viata religioasa nu este numai in societate, ea exista in viata de zi cu zi, a posturii de familist. Cuvântul familie are in general doua sensuri. In sens propriu înseamnă unirea conjugala dintre cei doi soţi, prin Taina Nuntii, in vederea naşterii de copii. Iar in sens duhovnicesc, prin familie de intelege obştea tuturor creştinilor, care formează Biserica unica, pe care a întemeiat-o Fiul lui Dumnezeu in lume, prin moartea si învierea sa. Familie Duhovniceasca este numita si obştea credincioşilor dintr-o parohie, precum si obştea călugărilor din fiecare mânăstire. De astfel, orice grupuri de credincioşi, uniţi prin dragoste in numele lui Hristos, in vederea unor activitati creştine de binefacere si misiune ortodxa se pot numii familii duhovniceşti. pamantesti, imbarbatarea lor in vremea primejdiilor si ispitelor, înfrânarea trupeasca, evitarea cumplitelor păcate ale desfrânării care biruiesc si stăpânesc, mai ales, pe cei necasatoriti si divortati. Prin aceste scopuri, familia devine ce-a dintâi Biserica, şcoala si casa a credinţei in Dumnezeu, a sfinţeniei, a naşterii si educării copiilor in dreapta credinţa si in frica de Dumnezeu. Numai o familie care implineste cu sfinţenie aceste scopuri divine pe pamant, poate fi cu adevărat binecuvântata de Dumnezeu si umbrita de harul Duhului Sfânt. Iar in familiile întemeiate fara cununie si binecuvântare, numai pentru desfrânare si ucidere de copii, pentru paza, divorţ si adunare de averi, precum si pentru a face alte păcate, acelea vor fi greu pedepsite de Dumnezeu in ziua judecaţii, daca nu se vor pocăi cat mai curând. Familia este izvorul divin al vieţii pe pamant, precum insusi Dumnezeu este singurul izvor al vieţii cereşti si pamantesti. Omul nu poate exista si rodi singur, ci numai in comunitate, in familie. Familia este casa vieţii fireşti, aşa cum Biserica este casa vieţii duhovniceşti, căci pe amândouă le-a întemeiat Dumnezeu. Una pentru trup, iar cealaltă pentru suflet, dar numai unite una cu alta, familia cu Biserica isi au ca izvor si model Unitatea Preasfintei Treimi. Daca familia creştina păstrează cu sfinţenie dreapta credinţa si este iubitoare de Dumnezeu si de Biserica, de rugăciune si de toate cele sfinte ea formează cea mai tare cetate si obşte duhovniceasca de pe pamant. O asemenea familie formata din parinti credincioşi, in mod sigur va avea si copii buni, sanatosi, ascultători si binecredinciosi. Aşadar familia este întemeiata de Dumnezeu pentru a continua viata pe pamant, pentru a păstra credinţa si viata morala in societate, pentru a creste copii credincioşi si ascultători de Biserica, spre lauda Preasfintei Treimi, si pentru a birui toate ispitele trupeşti si sufleteşti care vin de la diavol, de la lume si de la trup. Copii mici si elevii trebuie sa fie atraşi la sfintele slujbe mai întâi prin intermediul si exemplul parintilor. Apoi, ii atrag la biserica preoţii si dascălii de religie, prin sfaturi si comportarea lor creştineasca. De asemenea pot fi atraşi la biserica si de frumuseţea sfintelor slujbe ortodoxe, precum si prin spovedanie si Sfânta Imapartasanie, care trebuie sa li se dea elevilor in toate şcolile, mai ales in cele patru posturi de peste an. Aşadar cea mai mare parte din timpul fiecărei zile, in medie 10-12 ore, sa-l folosească creştinii pentru existenta, lucrând manual si intelectual. Pentru somn sa-si rezerve in medie 6 ore, pentru rugăciune si metanii – dimineaţa, seara si la miezul nopţii, sa folosească cel puţin o ora sau doua; pentru citit carti sfinte, minimum o ora; iar restul, pentru diverse preocupări familiale. In sărbători, timpul de rugăciune se mareste cu inca 2 ore, din participarea credincioşilor la Sfânta Liturghie. La fel si pentru citirea cartiilor sfinte sa folosească cel puţin 2 ore sau chiar mai mult, după râvna si putere, iar restul de timp sa-l folosească pentru adunări crestinesti, pentru vizitarea spitalelor, bolnavilor si mânăstirilor, pentru odihna, recreere si opere de binefacere. Insa cei neputincioşi, bolnavi si copiii pot sa se odihnească mai mult. Insa, in toate sa urmeze sfatul duhovnicului ca sa poată sa trăiască crestineste si cat mai cu putinţa fara de păcat. Bibliografie: Autor: Arhimadrit Cartea : Calauza Ortodoxa in familie si societate 쥁@