Referat Religii
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Religii si de asemenea puteti face
Download Referat ReligiiCiteste fragmente din Referat Religii
Hinduşii, adepţii New Age, budiştii, musulmanii şi
creÅŸtinii
Se inchină aceluiaşi Dumnezeu?
Noi toţi vrem să trecem prin viaţă cu succes, cu sentimentul că am
făcut totul bine. Iar daca există oameni care cred că au găsit o
cale spre a avea o astfel de viaţă, plină de satisfacţii, atunci
merită să aflăm despre ce este vorba. Ce se poate spune despre cele
mai cunoscute religii ale lumii?
Oare există ceva în ele care ar putea oferi vieţii noastre
stabilitate şi valoare? În cele ce urmează avem ocvazia de a trece
în revistă cele mai cunoscute sisteme de credinţă ale lumii:
hinduismul, miÅŸcarea New Age, budismul, islamul ÅŸi creÅŸtinismul.
BUDISMUL
Budiştii nu se închină nici unui Dumnezeu. În general, oamenii cred
că budiştii se închină lui Budha. Acesta însă nu a afirmat
niciodată că are o natură divină, iar budiştii resping noţiunea de
putere supranaturală. Universul operează în conformitate cu legile
naturale. Viaţa este văzută ca o serie de experienţe dureroase,
experienţa naşterii, a bolii, a morţii, acestora adăugandu-se
nesfârşite perioade de tristeţe şi disperare. Majoritatea
budiştilor cred că o persoană trece prin mii de reîncarnări,
fiecare aducând cu ea durere. Chiar dorinţa de fericire provoacă
reîncarnarea unei persoane. De aceea, scopul unui budist este să-şi
purifice inima şi să dea la o parte oricedorinţă. Pentru a face
asta, budiştii trebuie să respecte o listă de principii religioase
şi să practice meditaţia profundă. Meditaţia budistă nu este
acelaşi lucru cu rugăciunea,sau concentrrea atenţiei asupra lui
Dumnezeu, ci seet mai mult o autodisciplină. Prin meditaţie intensă
o persoană poate atinge Nirvana, o stare de renunţare totală la orice
dorinţă. Beneficiul acestei religii este, ca şi în cazul altora,
stabilirea unor principii de disciplină, a unor valori şi direcţii
în viaţă pentru persoana care doreşte să şi le însuşescă.
Printre îndatoririle religioase ale unui budist se numără: să nu
ucidă nici o creatură, să renunţe la orice plăcere, la orice viciu
sau obicei rău şi, de
asemenea, să renunţe la stările de bucurie şi tristeţe.
HINDUISMUL
Majoritatea hinduşilor se închină la o mulţime de zei şi zeiţe,
în jur de 300.000. Toţi aceşti zei converg către un spirit universal
numit Ultima Realitate sau Brahman. Brahman nu este un zeu, ci mai
degrabă o stare de unicitate ultimă. Poziţia pe care hinduşii o
adoptă în viaţă se bazează pe faptele din viaţa lor anterioară.
În cazul în care comportamentul lor a fost unul rău, ei vor avea
probleme mari în viaţa de acum.
Scopul unui hindus este să fie eliberat de legea karmei, adică să
devină liber prin continue reîncarnări. Sunt trei căi posibile de a
încheia acest ciclu al karmei:
Fiind devotat oricărui zeu al hinduismului;
Crescând în cunoaştere prin meditaţii, ajungând la cunoştinţa
faptului că circumstanţele vieţii nu sunt reale, că eul este o
iluzie şi numai starea de Brahman este reală;
Fiind dedicat diferitelor ceremonii ÅŸi ritualuri religioase.
Hindusul are libertatea să aleagă o cale proprie de a ajunge la
perfecţiune spirituală. Un alt lucru demn de menţionat este faptul
că hinduismul are o explicaţie pentru suferinţa şi răul din lume.
În hinduism experienţele dureroase prin care trece cineva sunt
cauzate de faptele rele comise de persoana respectivă în viaţa sa
anterioară. Lucrul cel mai important în hinduism este sufletul, care
într-o zi va fi liber prin ciclul de renaşteri.
ISLAMUL
Musulmanii cred că este un singur Dumnezeu, numit Alah, care este
infinit superior existenţei umane. Alah este văzut ca şi creator al
univresului şi sursa oricărui bine şi rău. Tot ce se intâmplă este
voia lui Alah. El este un judecător puternic şi aspru, care va arăta
milă celor ce-l urmează în funcţie de faptele lor bune şi
devotamentu religios. Relaţia unui musulman cu Alah este una de
slujire. Musulmanii venerează câţiva profeţi, printre care se
numără şi Mohamed, considerat ultimul dintre ei. Cuvintele şi felul
lui de viaţă constituie o autoritate pentru musulmani.
Un musulman trebuie să împlinească cinci îndatoriri religioase:
Să respecte crezul lui Alah şi Mohamed;
Să spună anumite rugăciuni în limba arabă de cinci ori pe zi;
Să dăruiască celor săraci, să facă milostenii;
În fiecare an trebuie să ţină post o lună de zile, timp în care se
abţine de la mâncare, băutură, sex, fumat, de la răsăritul
soarelui până la apus;
Să meargă măcar o dată în viaţă în pelerinaj la Mecca, să se
închine.
După moarte pe baza credincioşiei faţă de aceste îndatoriri
religioase un musulman poate spera să intre în paradis, un loc al
plăcerilor. Dacă nu, el va merge în iad pentru veşnicie. Beneficiul
credinţei musulmane constă în faptul că se potriveşte
aşteptărilor pe care cei mai mulţi oameni le au cu privire la religie
ÅŸi divinitate.
*
-
*
plinirea ritualurilor religioase. După moarte o persoană este
răsplătită sau pedepsităconform cu devotamentul ei religios.
NEW AGE
New Age promovează idee de dezvoltare a puterii şi divinităţii
existente în fiecare persoană.Când un adept al New Age vorbeşte
despre Dumnezeu, el nu se referă la un dumnezeu personal care a creat
universul, ci se referă la el însuşi, la o conştientizare de sine
mai înaltă. Un adept al New Age se consideră a fi el însuşi un
dumnezeu, un cosmos, un univers. De fapt, tot ceea ce o persoană vede,
aude, simte sau îşi imaginează este considerat divin. New Age se
prezintă ca o colecţie de de tradiţii spirituale. Recunoaşte mulţi
zei şi zeiţe ca şi hinduismul. Pământul este văzut ca sursă a
spiritualităţii ce îşi are propria inteligenţă, zeitate, şi
propriile emoţii. Însă deasupra tuturor se află sinele. Sinele este
dumnezeul tuturor lucrurilor. Nu există o realitate în afara celei
create de persoana respectivă. New Age cuprinde o gamă largă de
învăţături preluate din misticismul oriental şi spiritual , tehnici
metafizice şi psihice cum ar fi incantaţiile, exerciţiile de
respiraţie, meditaţia etc., învăţături ce contribuie la
dezvoltarea unei conştiinţe de sine alterate, punând în evidenţă
divinitatea fiecărei persoane. Beneficiul acestei religii este că
orice experienţă negativă este considerată o iluzie.
Omul se consideră suveran peste viaţa lui, nimic din existenţa lui nu
este greşit, rău sau dureros. O persoană, devenind un dumnezeu, îşi
crează propria realitate, respingând astfel orice realitate
obiectivă.
CREÅžTINISMUL
Creştinii cred într-un Dumnezeu iubitor care S-a revelat şi poate fi
cunoscut în această viaţă. În creştinism atenţia nu este
îndreptată spre ritualurile religioase sau spre săvârşirea de fapte
bune, ci spre trăirea unei relaţii cu Dumnezeu şi spre o
cunoaştere tot mai profundă a Lui. Credinţa în Iisus Hristos, nu
doar învăţăturile Sale, constă în experimentarea bucuriei şi a
unei vieţi împlinite. În timpul vieţii Sale pe pământ, Iisus nu
S-a descoperit ca fiind un profet care arată către calea spre Dumnezeu
sau ca un învăţător al iluminării. De fapt, Iisus a pretins este
Dumnezeu întrupat. El a făcut minuni, a acordat iertare oamenilor şi
a spus că cei ce vor crede în El vor avea viaţă veşnică. A făcut
afirmaţii de felul: ,,Eu sunt Lumina lumii, cine Mă urmează pe Mine,
nu va umblaîn întuneric, ci va avea lumina vieÅ£iiâ€Â. CreÅŸtinii
consideră Biblia ca fiind Cuvântul lui Dumnezeu pentru omenire. În
plus, ea vorbeşte despre viaţa lui Iisus Hristos şi minunile făcute
e El, ne descoperă persoana lui Dumnezeu, adevărul şi dragostea Lui
şi felul în care cineva poate avea o relaţie cu El. Beneficiul
creştinismului constă în faptul că, indiferent de circumstanţele
prin care trece un creştin de-a lungul vieţii, el poate veni cu
încredere înaintea unui Dumnezeu înţelept şi atotputernic care îl
iubeşte cu adevărat. Creştinul crede că Dumnezeu răspunde
rugăciunilor lui şi că viaţa unui om capătă înţeles dacă Îl
glorifică pe El.
Este vreo diferenţă?
Privind la aceste mari sisteme de credinţă şi la felul în care Îl
percep pe Dumnezeu, găsim că:
Hinduşii cred în 300 de mii de zei
Budiştii spun că nu exită Dumnezeu
Adepţii New Age cred că ei sunt Dumnezeu
Musulmanii cred într-un umnezeu puternic, dar depărtat de ei
Creştinii cred într-un Dumnezeu plin de dragoste şi apropiat de
oameni.
Toate aceste religii venerează acelaşi Dumnezeu? Să vedem. Mişcarea
New Age se centreaza asupra unei conştiinţe cosmice, dar cere
islamului să renunţe la Dumnezeu, hinduismului îi cere islamului să
renunţe la Dumnezeu, hinduismului îi cere să renunţe la toţi zeii
şi budismului să recunoască faptul că există un Dumnezeu. Fiecare
din aceste religii este unică. Şi dintre ele, una singură afirmă ca
există un Dumnezeu personal şi plin de dragoste, care poate fi
cunoscut în această viaţă . Creştinismul vorbeşte dspre un
Dumnezeu care ne cheamă la o relaţie cu El. El este un Dumnezeu
atotputernic, dar în acelaşi timp un Dumnezeu personal, interesat de
fiecare persoană în parte, plin de dragoste, care doreşte să ne
ajute şi să ne sfătuiască. Hinduismul afirmă că o personaă poate
scăpa de karma ei prin eforturi proprii. În mişcarea New Age o
persoană caută sa-şi dezvolte divinitatea. În budism se impune o
totală renunţare la dorinţe. În islam omul trebuie să urmeze nişte
reguli, de dragul câştigării unui loc în paradis, după moarte. În
creştinism o personă poate avea o relaţie personală cu Dumenzeu. Iar
prin încredere în jertfa supremă a lui Iisus Hristos, un om poate
primi mântuirea de păcatele sale şi veşnicia alături de Dumnezeu.
ì¥Â@