Referat Stere Constantin

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Stere Constantin si de asemenea puteti face Download Referat Stere Constantin

Citeste fragmente din Referat Stere Constantin

STERE CONSTANTIN (1865-1936) OM POLITIC Şl SCRIITOR, IDEOLOG AL POPORANISMULUI , P dera că ţărănimea este factorul fundamental al progresului social şi spre aceasta trebuie să-şi îndrepte toată atenţia un revoluţionar, in general oamenii politici progresişti care îşi propun să servească poporul. Acest crez a stat la baza ideologiei poporaniste, lansată de Constantin Stere la sfirşitul secolului al XIX-lea, acestui ideal i-a rămas credincios pînâ la sfîrşitul vieţii. Dezvoltarea clasei muncitoare şi afirmarea ei în viaţa politică şi socială a ţării — mai ales după primul război mondial 1-a făcut totuşi să înţeleagă că muncitorimea este o puternică forţă motrice a progresului şi dezvoltării sociale, iar alianţa muncitorească-ţărănească constituie baza de neclintit a eliberării de sub orice fel de exploatare, întreaga sa activitate militantă, care a rămas în sfera unui luptător cu concepţii general-democratice şi cu tendinţe spre măsuri radicale, a fost caracterizată de simţul responsabilităţii sociale. Adept al principiilor de democratizare a poporului, aducînd în intimitatea gîndirii sale social-politice şi a sentimentelor sale, concepţia prin care susţinerea ţărănimea este baza societăţii, Constantin Stere i-a supraestimat locul şi rolul în societate şi in perspectiva istorică, susţinînd eronat şi în necunoştinţa realităţii complexe economice şi sociale că în România nu se va putea dezvolta industria mare - proprie. El absolutiza de fapt stadiul existent al dezvoltării industriale fără a vedea posibilităţile dezvoltării industriale în perspectiva economiei româneşti. Poziţia lui ideologică mai realistă în ultimii ani de viaţă, în privinţa rolului clasei muncitoare, a fost materializată prin contribuţia ce şi-a adus-o la constituirea Blocului Muncitoresc-Ţărănesc şi activitatea acestuia în anii 1925-1933 şi prin atitudinea de respect şi consideraţie ce o acorda problemelor muncitoreşti, în viaţa politică românească de pînâ la 1936, Constantin Stere rămîne una dintre personalităţile reprezentative ale stîngii radical-democratice burgheze. El a fost un personaj de frunte în ierarhia partidelor din România. A făcut parte din partidul liberal, a înfiinţat partidul ţărănesc, a luptat pentru organizarea politică a ţărănimii, dar carieră politică nu a putut face. A militat pentru înfăptuirea cerinţelor esenţiale ale revoluţiei burghezo-democratice: reforma agrară şi votul universal. Destinul său de om politic a stat însă sub semnul tragismului. La aceasta a contribuit, în mod deosebit, intransigenţa convingerilor sale democratice şi incapacităţii de a se supune voinţei absolutiste al unor conducători politici. In 1930 a fost înlăturat din viaţa publică, luind sfîrsit calvarul politic a unei conştiinţe lucide şi leale care avea să declare, în acelaşi an: «Istoria democraţiei romane nu va putea face abstracţie de numele meu». Autoapreciere dreaptă, verificată apoi de istoria şi de istoriografia pbiectivă. Constantin Stere nu a putut face carieră politică, dar le-a fost superior, prin consecvenţa democratică, tuturor acelor care îl anatemizau. Sfîrşitul vieţii şi-1 petrece retras şi izolat de frămintarile politice la Bucov, judeţul Prahova. Sensul retragerii lui Constantin Stere în conacul de la Bucov este sensul unei totale renunţări la mediul politic al regimului burghezo-moşieresc de la care nu mai putea aştepta nimic. S-a stins din viaţă la 26 iunie 1936, la Bucov. Calităţile neobişnuite pe care le dovedise Stere de-a lungul tumultoasei sale existenţe în atîtea domenii (politică, învăţămînt, ştiinţă, gazetărie etc.), nu păreau să fie şi acela ale unui viguros prozator. Puţinele şi rarele lui pagini cu caracter beletristic nu se remarcaseră prin reale calităţi literare. Cînd a debutat ca romancier, Constantin Stere era la capătul vieţii sale. Cele opt volume, care alcătuiesc ciclul neterminat In preajma revoluţiei, le-a dictat la Bucov, în patru ani (1932-1936), sub forma unui roman fluviu. Operă fără precedent în literatura noastră, romanul reprezintă un document pentru cei ce vor să cunoască o apusă jumătate de veac. O mare parte din el rezistă timpului, ca lucrare valoroasă de proză. Ciclul este plin de material autobiografic şi a fost gîndit ca istoria formării unei personalităţi. Dacă în ultimele volume, care prezintă tabloul vieţii politice, sociale şi culturale din România antebelică, autorul este dominat de resentimente faţă de contemporani, primele şase volume constituie creaţie de prestigiu. Paginile care prezintă copilăria şi adolescenţa lui Vania Răutu, activitatea lui în rindurile organizaţiei narodnice, deportarea spre gheţurile nordice, mai cu seamă zugrăvirea acelei imense închisori a Rusiei ţariste, îngheţata Siberie, sint cu totul remarcabile. Marele talent al lui Constantin Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtaţi ai tinereţii sale aventuroase, în pagini de reală creaţie literară. Deşi a rămas la nivelul unui intelectual revoluţionar-democrat cu orientări radicale pină la sfîrşitul vieţii sale, prin concepţia sa social-politică, prin tezele pe care le-a susţinut cu privire la dezvoltarea economică şi social-politică a ţării, Constantin Stere s-a situat în rindul figurilor luminoase de patrioţi şi gînditori ai poporului român, care a militat pentru înfăptuirea unor transformări cu conţinut social-democratic. Activitatea sa teoretică constituie o contribuţie preţioasă la căutările de direcţie în ceea ce priveşte progresul economic şi social al României. 쥁`