Referat Asachi, Gheorghe

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Asachi, Gheorghe si de asemenea puteti face Download Referat Asachi, Gheorghe

Citeste fragmente din Referat Asachi, Gheorghe

ASACHI, GHEORGHE (1788 - 1869) ingă Albina românească cu suplimentul ei literar Alăuta românească, Asachi editeză Gazeta de Moldavia, Patria, Spicuitorul rnoldo-romăn, Calendarul pentru români, Almanah pentru învăţătură şi pricepere. O importanţă destul de mare pentru dezvoltarea literaturii şi ştiinţei au avut-o calendarele şi almanahurile scoase de Asachi, incepînd din 1835 pînâ în 1869. Eforturile sale de promovare a limbii naţionale se concretizează si în reprezentarea primei piese de teatru în limba română, localizarea Mirtil şi Hloe după pastorala lui Ges-sner şi Florian. Piesele sale de teatru scrise ulterior: Serbarea păstorilor moldoveni, Dragos, înliiul domn suveran al Moldovei, prelucrările după Lapeirus şi Văduva vicleană de Kotzebue sînt pătrunse de încrederea în funcţia social-educativă a teatrului. Gheorge Asachi a mai scris - printre altele - piesele Petru Rareş si Elena Dragos, cu teme din nuvele. Asachi s-a manifestat ca animator al teatrului nu numai prin piesele pe care le-a scris, în 1836 împreună cu vornicul Ştefan Catargiu şi spătarul V.Alec-sandri, scriitorul va înfiinţa un conservator filarmonico-dramatic. Pe această piatră de temelie pusă de Gheorghe Asachi, se va înălţa edificiul teatrului românesc. Vasta activitate culturală a lui Gheorghe Asachi a cuprins si preocuparea de artele frumoase, nu numai prin aceea că a pus bazele învăţămîntului artistic şi ale Pinacotecii din Iaşi, dar şi prin editarea de litografii ale unor tablouri, cu precădere istorice, făcute sau comandate de el. în legătură cu activitatea de editor, dar totodată dorind să încurajeze industria naţională, Asachi înfiinţează, în 1841, la Petrodava de lîngă Piatra Neamţ, prima fabrică de hîrtie din Moldova. Marele şi neobositul animator a pus pietre trainice la temelia unor aşezăminte culturale şi ştiinţifice, cum ar fi: Cercul de lectură al medicilor moldoveni (1830) şi Societatea de medicină şi istorie naturală (1833). Fără să ne lase o operă literară de mare valoare, Asachi a rămas totuşi o figură însemnată şi în acest domeniu, numele lui rămînînd legat de începuturile literaturii noastre moderne. Gh. Asachi a compus ode, imnuri, epistole, poezii ocazionale, balade, elegii, meditaţii, pastorale, poezii erotice, satire, fabule. El este autorul unui număr de fragmente în proză, episoade istorice sau legendare, în care evocă trecutul Moldovei. Animator al tuturor ramurilor de activitate culturală din Moldova în prima jumătate a secolului al XlX-lea, Gh.Asachi a fost principalul iniţiator al iluminismului moldovean. Răspîndirea cunoştinţelor ştiinţifice atît în învăţămînt, cit şi în presă şi publicaţii avea drept scop înlăturarea prejudecăţilor şi a superstiţiilor legate de concepţia teologică şi promovarea unei explicaţii raţionale a lumii. Ideea iluministă a progresului prin cultură, idee pe care Asachi o consideră caracteristică epocii sale, stă la baza întregii sale activităţi de reforme culturale. O însuşire caracteristică a lui Asachi a fost tenacitatea, graţie căreia iniţiativele modeste pe tărîm cultural au fost treptat îmbogăţite şi dezvoltate multilateral. De la înfiinţarea unei clase de ingineri hotărnici, Asachi a ajuns la punerea temeliilor întregului învăţămînt din Moldova. De la reprezentarea aparent inofensivă, cu aspect de joc de societate, a unei piese, a trecut la netezirea drumului pentru dezvoltarea dramaturgiei naţionale. Prin întreaga sa activitate, Gheorghe Asachi are marele merit de a fi deschis drumuri noi culturii din ţara noastră. Moartea survenită la 12 noiembrie 1869 a pus capăt unei prodigioase activităţi închinate progresului culturii româneşti. Corpul neînsufleţit a fost înmormîntat la biserica Patruzeci de sfinţi din Iaşi. După 20 de ani i s-a ridicat, în faţa scolii de Ungă biserica Trei Ierarhi din Iaşi, un monument de marmură albă, opera sculptorului Ion Georgescu, cu o inscripţie care subliniază tocmai activitatea sa cea mai prodigioasă: "Primului învăţător Gheorghe Asachi, Şcoalele româneşti recunoscătoare". Cu prilejul solemnităţii de la dezvelirea statuii lui Gheorghe Asachi - din 14 octombrie 1890 - osemintele lui si ale soţiei sale, compozitoarea şi pianista Elena Asachi, decedată în 1877, au fost depuse în cripta de la baza statuii. Academia Română a înfiinţat in 1924 Premiul Gheorghe Asachi, acordat pentru lucrări de istorie, în anii noştri, opera sa literară a fost reeditată în ceea ce are mai de preţ, lucrările de istorie a literaturii şi filozofiei române remarcă contribuţia pozitivă a lui Gh. Asachi în istoria culturii româneşti. Şcolii generale nr.l din Iaşi şi Institutului politehnic din Iaşi li s-au dat numele de Asachi. 쥁`