Referat Mozart

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Mozart si de asemenea puteti face Download Referat Mozart

Citeste fragmente din Referat Mozart

Wolfgang Amadeus Mozart s-a născut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui arhiepiscopat ce făcea parte din HYPERLINK "file:///C:\wiki\Sf%C3%A2ntul_Imperiu_Roman" o "Sfântul Imperiu Roman" Sfântul Imperiu Roman de NaÅ£iune Germană (după 1804 devenit HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Imperiul_Austriac&action=edit" o "Imperiul Austriac" Imperiul Austriac ). Tatăl lui, HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Leopold_Mozart&action=edit" o "Leopold Mozart" Leopold Mozart , era un talentat violonist în orchestra de la curtea prinÅ£ului arhiepiscop din Salzburg, ÅŸi era apreciat pentru aptitudinele sale pedagogice. ÃŽn registrul de botez noul născut a fost înregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolgangus Theophilus. Mai târziu, în HYPERLINK "file:///C:\wiki\Italia" o "Italia" Italia , ÅŸi-a luat numele de "Amadeus", traducerea latină a lui Theophilus (iubitorul de Dumnezeu). Copilărie ÃŽncă de mic copil, Wolfgang dă dovada geniului său muzical. La vârsta de 5 ani, înainte de a ÅŸti să scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tatăl său. ÃŽn ianuarie 1762, Leopold Mozart obÅ£ine de la arhiepiscopul HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Schrattenbach&action=edit" o "Schrattenbach" Schrattenbach un concediu de trei săptămâni, pentru "a arăta lumii acest miracol". Acest turneu va dura 9 ani ! Prima apariÅ£ie are loc la HYPERLINK "file:///C:\wiki\M%C3%BCnchen" o "München" München , unde Wolfgang execută muzică la clavecin în faÅ£a prinÅ£ului elector de HYPERLINK "file:///C:\wiki\Bavaria" o "Bavaria" Bavaria , după care familia Mozart pleacă la Viena, tânărul Wolfgang concertând în faÅ£a familiei imperiale. Urmează un lung turneu european: HYPERLINK "file:///C:\wiki\Augsburg" o "Augsburg" Augsburg , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Aachen" o "Aachen" Aachen , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Bruxelles" o "Bruxelles" Bruxelles , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Paris" o "Paris" Paris ÅŸi HYPERLINK "file:///C:\wiki\Versailles" o "Versailles" Versailles . Rămâne un an la HYPERLINK "file:///C:\wiki\Londra" o "Londra" Londra , apoi se întoarce în HYPERLINK "file:///C:\wiki\Austria" o "Austria" Austria , trecând prin HYPERLINK "file:///C:\wiki\Fran%C5%A3a" o "FranÅ£a" FranÅ£a , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Elve%C5%A3ia" o "ElveÅ£ia" ElveÅ£ia ÅŸi Bavaria. ÃŽntre decembrie 1769 ÅŸi martie 1771 întreprinde un lung turneu în Italia: HYPERLINK "file:///C:\wiki\Verona" o "Verona" Verona , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Milano" o "Milano" Milano , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Floren%C5%A3a" o "FlorenÅ£a" FlorenÅ£a , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Roma" o "Roma" Roma ÅŸi HYPERLINK "file:///C:\wiki\Neapole" o "Neapole" Neapole au fost principalele staÅ£iuni de concerte. Peste tot publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce, între timp devenit adolescent. ÃŽn serviciul curÅ£ilor princiare Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang împlineÅŸte 16 ani ÅŸi este angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de către noul arhiepiscop din Salzburg, HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Contele_Colloredo&action=edit" o "Contele Colloredo" contele Colloredo , cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceeace constituia o sumă apreciabilă. ÃŽn această funcÅ£ie rămîne timp de ÅŸase ani, deÅŸi relaÅ£iile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta tratându-l de servitor ÅŸi interzicându-i să părăsească oraÅŸul Salzburg. Nemaiputând suporta umilinÅ£ele, Wolfgang îşi dă demisia în 1777 ÅŸi pleacă, însoÅ£it de mama sa, la München, unde solicită un angajament la curtea prinÅ£ului elector Maximilian III. Acesta însă îl refuză. După o altă tentativă nereuÅŸită la HYPERLINK "file:///C:\wiki\Mannheim" o "Mannheim" Mannheim , se hotărăşte să-ÅŸi încerce soarta la Paris, unde - în timpul turneului din 1763 - avusese mult succes. Publicul parisian nu-ÅŸi mai amintea însă de copilul minune de atunci ÅŸi Mozart se loveÅŸte de multe greutăţi. La toate acestea se adaugă moartea mamei, care îl însoÅ£ise peste tot. Starea lui morală se ameliorează cu greu, compoziÅ£iile sale încep să fie apreciate. Lipsurile materiale îl constrâng totuÅŸi să părăsească Parisul ÅŸi iată-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde rămâne doi ani. ÃŽntre timp compune opera Idomenea, cu care înregistrează un mare succes. Se decide totuÅŸi în 1781 să plece la Viena, capitala imperiului. Mozart la Viena Viena era în acea epocă capitala mondială a muzicii. Mozart se simte în sfârÅŸit independent ÅŸi îşi creează un cerc de relaÅ£ii, conÅŸtient de faptul de a fi un virtuos fără egal al pianului. ÃŽnregistrează primul mare succes cu opera Răpirea din serai, fiind felicitat de însuÅŸi împăratul HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Iosif_II&action=edit" o "Iosif II" Iosif II cu cuvintele: o muzică prea frumoasă pentru urechile noastre. Mozart dă numeroase concerte publice ÅŸi private, executând din propriile compoziÅ£ii, improvizează spontan pe teme date, aplauzele nu contenesc, publicul este în extaz. Redescoperă operele lui HYPERLINK "file:///C:\wiki\Johann_Sebastian_Bach" o "Johann Sebastian Bach" Bach ÅŸi HYPERLINK "file:///C:\wiki\Georg_Friedrich_Haendel" o "Georg Friedrich Haendel" Händel , pe care le face cunoscute publicului vienez. h j l ¼ ¾ æ è ¦ ¨ ª Æ È Constanze Weber . ÃŽn 1785 este vizitat de tatăl său, Leopold, care - până atunci foarte reticent - constată cu satisfacÅ£ie reuÅŸita lui Wolfgang. Este încântat să audă din gura lui HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Joseph_Haydn&action=edit" o "Joseph Haydn" Joseph Haydn : "Fiul Dumneavoastră este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut". La sfârÅŸitul unui concert în HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Burgtheater&action=edit" o "Burgtheater" Burgtheater , după interpretarea concertului nr. 20 pentru pian, împăratul Iosif - prezent în sală - se ridică în picioare agitându-ÅŸi pălăria ÅŸi strigând "Bravo Mozart !". ÃŽn această perioadă Mozart compune într-un ritm neobiÅŸnuit, lucrează cu obstinaÅ£ie la splendidele cvartete dedicate lui Haydn ÅŸi la opera Nunta lui Figaro, după o piesă a lui HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Pierre_Caron_de_Beaumarchais&action=edit " o "Pierre Caron de Beaumarchais" Beaumarchais , operă revoluÅ£ionară, ca muzică ÅŸi conÅ£inut istoric, reuÅŸind să depăşească dificultăţile din partea nobilimei. Ultimii ani ÃŽn timp ce Wolfgang termina compoziÅ£ia operei Don Giovanni, tatăl său se îmbolnăveÅŸte ÅŸi moare la 28 mai 1787. Leopold a jucat un rol capital în educaÅ£ia muzicală a fiului său, instruindu-l încă din copilărie ÅŸi contribuind astfel la dezvoltarea geniului muzical al lui Wolfgang, hărăzit de Dumnezeu. Intre 1784 ÅŸi 1786, Mozart realizează în medie o compoziÅ£ie la fiecare două săptămâni, cele mai multe adevărate capodopere. Premiera operei Don Giovanni are loc la HYPERLINK "file:///C:\wiki\Praga" o "Praga" Praga ÅŸi este primită de public cu entuziasm. Urmează opera Cosi fan tutte, reprezentată cu mai puÅ£in succes. Mozart pierde treptat din popularitate, între timp murise ÅŸi protectorul său, împăratul Iosif II, care îl numise compozitor al curÅ£ii imperiale. ÃŽn martie 1790 dă ultimul său concert public, interpretând concertul pentru pian KV595. Compune încă opera Flautul fermecat, cu care obÅ£ine un succes enorm. ÃŽntr-una din seri, primeÅŸte vizita unui personaj misterios - astăzi se ÅŸtie că era vorba de contele HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Franz_von_Walsegg&action=edit" o "Franz von Walsegg" Franz von Walsegg - , care îi comandă compunerea unui Requiem pentru o messă funebră în memoria soÅ£iei sale. ÃŽncepând din luna noembrie 1791, sănătatea lui Mozart se degradează însă progresiv. Se pare că suferea de o febră reumatismală recurentă cu insuficienţă renală. SpeculaÅ£iile nu au lipsit, suspectându-se o otrăvire pusă la cale de rivalii lui, cum ar fi fost HYPERLINK "file:///C:\wiki\Antonio_Salieri" o "Antonio Salieri" Antonio Salieri . La 4 decembrie starea lui se ameliorează trecător, mai lucrează la compoziÅ£ia Requiem-lui, pe care nu va reuÅŸi să-l termine. ÃŽn ziua de 5 decembrie 1791, viaÅ£a scurtă a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 36 de ani. După un scurt seviciu divin la catedrala Sfântul Åžtefan din Viena, trupul neînsufleÅ£it al lui Mozart este dus fără un cortegiu de însoÅ£itori (se pare că aÅŸa era tradiÅ£ia la Viena), nici Constanze nu l-a însoÅ£it, la cimintirul Sankt Marx, mormântul său rămânând anonim până în zilele noastre. Opera muzicală a lui Mozart ÃŽn scurta sa viaţă, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate în frumuseÅ£e sau profunzime. ÃŽn 1862 HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Ludwig_von_K%C3%B6chel&action=edit" o "Ludwig von Köchel" Ludwig von Köchel a clasificat ÅŸi catalogat compoziÅ£iile lui Mozart, fiind numerotate cu menÅ£iunea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel). Ultima sa creaÅ£ie, Requiem-ul, are numărul 626. Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menÅ£ionat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 ÅŸi nr. 41 Jupiter. A compus 27 concerte pentru pian ÅŸi orchestră, 7 concerte pentru vioară ÅŸi orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă ÅŸi flaut, pentru corn ÅŸi orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade. ÃŽn domeniul muzicii de cameră sunt de menÅ£ionat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară ÅŸi pian, trios pentru vioară, violoncel ÅŸi pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glumă muzicală etc. Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate ÅŸi astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt: HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=R%C4%83pirea_din_Serai&action=edit" o "Răpirea din Serai" Răpirea din Serai , HYPERLINK "file:///C:\wiki\Nunta_lui_Figaro" o "Nunta lui Figaro" Nunta lui Figaro , HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Don_Giovanni&action=edit" o "Don Giovanni" Don Giovanni , HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Cosi_fan_tutte&action=edit" o "Cosi fan tutte" Cosi fan tutte , HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Flautul_fermecat&action=edit" o "Flautul fermecat" Flautul fermecat . A mai compus 19 messe, cantate, motette pentru soprană ÅŸi orchestră, oratoriul "Die Schuldigkeit des ersten Gebots" ÅŸi, în fine, "Requiem"-ul în re minor. [ HYPERLINK "file:///C:\w\index.php?title=Wolfgang_Amadeus_Mozart&action=edit§ ion=6" o "Wolfgang Amadeus Mozart" modifică ] Citat "Geniul său excepÅ£ional îl situează mai presus de oricare maestru, în toate domeniile artei ÅŸi în toate timpurile". Richard Wagner PAGE - PAGE 3 - 쥁@