Referat Eminescu Biografie.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Eminescu Biografie.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Eminescu biografie.rtf

Citeste fragmente din Referat Eminescu Biografie.rtf

Mihai Eminescu 1850 Se naste оn orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai tвrziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza оn Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc оn Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna оntemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai tвrziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca оn scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina оn Moldova si оndeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si оsi оntemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, оn Tinutul Botosanilor. Familia sporeste repede si se nasc, оnaintea poetului, Serban (1841), Nicolae (1843), Gheorghe (1844), Ruxandra (1845), Ilie (1846), Maria (1848), iar dupa el, Aglaia (1852), Harieta (1854), Matei (1856), Vasile (?). Mor оnainte de a iesi din copilarie Ruxandra, Maria si Vasile. Caminarul, om cu dragoste de carte, оsi trimite baietii si chiar o fata, Aglaia, sa faca studii la Cernauti, оn Transilvania, iar Serban si poetul la universitatile germane. Astazi Ipotestiul este loc de pelerinaj pentru iubitorii scrisului eminescian. 1858-1860 Se оnscrie оn octombrie 1858 оn clasa a III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a оn anul scolar 1859/1860.Nu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil оntr-un pension particular. Are ca оnvatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, оnvatatorii sai participa la viata culturala si оntocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la оnvatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de оnvatatorii sai si nu-i evoca оn scrierile sale. 1860-1863 Se оnscrie оn septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, оnfiintat оn 1808, singura institutie de оnvatamant liceal la acea data оn Bucovina anexata de Imperiul habsburgic оn 1775. Se impune оn cursul anilor prin buna organizare administrativa si marea severitate оn procesul de оnvatamвnt. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, оntocmesc studii si colaboreaza la publicatiile vremii. Se оnfiinteaza si o catedra de romвna, destul de tвrziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romвnesc, оn patru tomuri, tiparit la Viena оntre 1862 si 1865, cea dintвi istorie a literaturii romвne оn texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Gheorghe si Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la оnvatatura. Nu are nota la romвna pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit оn istoria bisericii ortodoxe romвne. Se оnscrie оn septembrie 1861 оn clasa a II-a si are profesor de romвna pe I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, оn amвndoua semestrele, cu note maxime la romвna. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe amвndoua semestrele, la matematica. Mai tвrziu va marturisi ca оndepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. Se оnscrie оn septembrie 1862 din nou оn clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata оn catalog, ca "privatist" (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera оi da la romвna calificativul "vorzьglich" (eminent). Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu оnsusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti оnfiintat оn 1872. Inceteaza din viata Ilie, оn 28 decembrie оn Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se оnscrie оn septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai. 1864-1865 Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt оncununate de succes. Se angajeaza оn noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale". Face corespondenta si оntocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care оl numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia оn 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina". Destinul оl va conduce pe alte drumuri. 1866 Inceteaza din viata la Cernauti оn 12/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale оn Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, оntocmeste оmpreuna cu cвtiva elevi o brosura omagiala Lacramioarele оnvataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat оntr-a 12/24 ianuarie 1866; este difuzata оn timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica оn germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este оn poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o оntituleaza editorii "geniul mare al desteptarii" Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la оntвia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia "De-as avea", care se publica оn numarul din 25 februarie/19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o оnsoteste cu o nota redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele оncercari poetice ne-a surprins placut." Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici оnainte. O familie cu numele Eminescu se afla оn comuna Lupu, de lвnga Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde оn aprilie-octombrie prima calatorie оn Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il оnsoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra оn Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde оi scrie lui Iosif Vulcan ca se afla оn drum spre Blaj. La sfвrsitul lui mai ajunge la Tвrgu-Mures, оi cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc оmpreuna pвna la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile оn orasul de pe Tвrnave.Avem оn aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica оn Familia "O calarire оn zori" (15/27 mai), "Din strainatate" (17/29 iulie), "La Bucovina" (16/26 august), "Speranta" (11/23 septembrie), "Misterele noptii" (16/28 octombrie), iar оn "Umoristul" (29 septembrie/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan "Asta vreau dragul meu", sub forma de cuplet. Incepe publicarea "novelei svedice" a lui Onkel Adam (Karl Anton Wertterberg) "Lantul de aur", pe care o traduce din germana. Tot acum strвnge material pentru romanul "Geniu pustiu", pe care оl elaboreaza оn perioada preuniversitara si ramвne оn manuscris. Calatoria lui Eminescu оn Transilvania marcheaza, remarca G. Calinescu, intrarea оn alta vвrsta. 1867-1868 Este оn trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 si оntocmeste memorii catre organele administrative pe care le semneaza "Iorgu Caragiale si asociatii sai". Din trupa lui Iorgu Caragiale trece оn cea a lui Mihail Pascaly, care оl angajeaza ca "sufleur II si copist". In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. I se оncredinteaza si interpretarea unor roluri mai mici. Insoteste trupa lui Mihail Pascaly оn turneul pe care оl оntreprinde оn Transilvania оn mai-august 1868. Da reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica оn Familia poezia "Ce-Ti doresc eu Tie, dulce Romвnie" (2/14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale оnchinate patriei, "La Heliade" (18/30 iunie 1867), evocare a personalitatii "batrвnului bard" care si trimite la "Ieremiada" lui Schiller. Viata оn mediul teatral sta la baza poeziilor publicate tot оn Familia, "La o artista" (18/30 august 1868) si "Amorul unei marmure" (19 septembrie/1 octombrie), cu imagini din Mira, piesa de teatru care apartine anilor 1868 - 1869. Traduce la initiativa lui Mihail Pascaly tratatul lui Heinrich Theodor Rцtscher: "Die Kunst der drammatische Darstellung"; pregateste textul pentru tipar; ramвne оn manuscrise. Lucrare fundamentala, оl familiarizeaza cu estetica teatrala si оl introduce оn literatura universala. 1869 Publica оn Familia poeziile "Junii corupti" (31 ianuarie/11 februarie), оnrudita cu "Geniu pustiu" prin evocarea atmosferei revolutionare si "Amicului F. I." (30 martie/11 aprilie) оnchinata lui Filimon Ilea, cu care se оmprieteneste la Blaj оn 1866, mai tвrziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. Se оnfiinteaza la Bucuresti, оn 1 aprilie, Cercul Literar "Orientul", cu Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista "Albina Pindului", orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana.Face parte din colectivul оnsarcinat sa culeaga folclor оn Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica оntr-o foaie volanta оndoliata, оn aprilie, oda funebra, "La moartea principelui Stirbey", оncetat din viata la Nisa, оn 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va оntвlni si mai tвrziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele оn articolele de la Timpul, un deceniu mai tвrziu. Se оnscrie оn 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca "ausserordentlich" (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se оnscrie оn 20 octombrie оn Societatea Literara Sociala "Romвnia", оnfiintata оn 1867; iar оn 23 octombrie si оn Societatea Literara Stiintifica a romвnilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara. 1870 Frecventeaza оn semestrul de iarna 1869/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere оn filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica оn ziarul Albina оn doua numere din 7/19 si 9/21 articolul "O scriere critica". Ia apararea lui Aron Pumnul оmpotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine cuvinte despre coruperea limbii romвne оn Bucovina" tiparita la Cernauti оn 1869 aratвnd ca meritul profesorului cernautean sta оn faptul ca da "consistenta si constiinta nationala maselor"si face din ele "o natiune". Publica оn Familia оn 18/30 ianuarie articolul "Repertoriul nostru teatral", examinare critica a productiei romвnesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa оn publicistica culturala. Publica оn Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: "Sa facem un congres", (5/17 aprilie), "лn unire e taria"(10/22 aprilie) si "Echilibrul" (22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie); оn care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si оl califica "o fictiune diplomatica". Justitia ungara оi intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici sfвrsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea оn publicistica politica. O delegatie de studenti romвni din Viena оntre care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din Dšљbling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca оntвlnirea оn amintirile sale. Isi оncepe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia "Venere si Madona" (15 aprilie), careia оi urmeaza "Epigonii" (15 august) si proza "Fat-Frumos din lacrima"(1/15 noiembrie). O bogata corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene. 1871 Aglaia, sora sa, se casatoreste la Ipotesti оn 7 ianuarie cu Ioan Drogli, profesor оn Cernauti; Au trei copii: Veturia, moarta de mica, Georg si Ioan. Publica оn Convorbiri literare оn 1 martie poezia "Mortua est"; a treia poezie dupa "Venere si Madona" si "Epigonii"; si retine atentia lui Maiorescu care оi recunoaste talentul. Are loc la 8 aprilie sedinta de unificare a celor doua societati studentesti din Viena; ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara "Romвnia juna" din Viena; sunt alesi Ioan Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar; societatea, cunoscuta sub numele de "Romвnia juna", se va impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de studentii romвni de la Universitatea din Viena. Slavici este presedinte al comitetului de organizare iar Eminescu, secretar. Programata pentru august 1870 se amвna din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotarвre оntr-un articol, "Notita asupra proiectatei оntruniri la mormвntul lui Stefan cel Mare la Putna", publicat оn Convorbiri literare оn 15 septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile romвnesti participa si personalitati ale vietii culturale romвnesti, expresie a solidaritatii nationale. Congresul studentesc propus de Eminescu оsi tine lucrarile dupa festivitate оn 16/28 august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se оnscrie оn octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena; si оsi оntrerupe studiile оn timpul pregatirii Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc. 1872 Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena оn semestrul de iarna 1871/1872 si semestrul de vara 1872. Audiaza prelegerile profesorilor: Robert Zimmermann, istoria filozofiei, Theodor Vogh, pedagogie si logica, Rudolf Ihering, drept roman, Heinrich Siegel, dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts, drept roman. Alaturi de prelegerile acestor profesori frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein, filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von Neumann-Spallart, statistica, Ernst Brьcke, fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl, anatomie descriptiva si topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena. Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze. Participa оn septembrie, pentru prima oara, la sedintele "Junimii" iesene; unde citeste nuvela "Sarmanul Dionis" si poeziile "Egipetul", "Inger si demon" si "Floare albastra". Publica оn Convorbiri literare оn 1 octombrie "Egipetul", fragment din "Panorama desertaciunilor", poem de evocare a succesiunii civilizatiilor umane.Publica оn Convorbiri literare оn 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela "Sarmanul Dionis". Epocii studiilor vieneze apartin оnsemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase оn manuscris.La оndemnul lui Maiorescu se оnscrie оn 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste cвteva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului. 1873 Audiaza la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin оn semestrul de iarna 1872/1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873/1874 si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dьhring, filozofie si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz, istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana, Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond, stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dьhring prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de "psihologia popoarelor", disciplina оntemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus оn 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind "psihologia popoarelor".Gheorghe, fratele mai mare, locotenent оn armata romвna este pus оn disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide la Ipotesti оn 21 septembrie. 1874 Corespondenta оn germana cu T. Maiorescu privind trecerea doctoratului spre a ocupa catedra de filozofie la Universitatea din Iasi; pentru care nu se considera pregatit sa tina prelegeri universitare; putea face comentarii de texte din Schopenhauer si Kant, оncepe traducerea tratatului lui Kant, "Critica ratiunii pure"; si amвna astfel sustinerea doctoratului la Berlin optвnd pentru Jena, pretext fata de Maiorescu pentru оntreruperea studiilor universitare.Calatorie оn august оn Kцnigsberg, orasul lui Kant, la Cracovia si la Lemberg; investigatii оn arhive; necesitatea unei pregatiri оn slavistica; traduce gramatica paleoslava, care ramвne оn manuscris. Consiliul de Ministri оl numeste, la propunerea lui Maiorescu, bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iasi cu оncepere din 10 septembrie, post оn care va desfasura o sustinuta activitate pentru оmbogatirea Bibliotecii Centrale cu publicatii din vechiul scris romвnesc. Delegat оn comisii formate din profesori universitari si din оnvatamвntul mediu sa asiste la examene la institutiile de оnvatamвnt iesene. Ii raspunde Veronicai Micle оn noiembrie 1874 la invitatia pe care i-o face sa participe la seratele ei literare. Inceteaza din viata la Berlin, оn 29 noiembrie, Serban, fratele mai mare, medic cu renume care studiase medicina la Ereangen, Mьnchen si probabil si la alte universitati germane. Este al treilea fiu al caminarului, dupa Ilie si Gheorghe, care sfвrseste tragic оn plina ascensiune intelectuala.Colaboreaza la Convorbiri literare cu articole culturale si cu poezia "Imparat si proletar", prima versiune a poemului "Umbre pe pвnza vremii". 1875 Corespondenta cu F. A. Brockhaus, privind colaborarea sa la enciclopedia germana, Conversation Lexikon, prilej cu care propune introducerea de noi articole, neacceptata de editor.Este оnlocuit la conducerea Bibliotecii Centrale din Iasi оn 1 iulie si numit revizor scolar peste judetele Iasi si Vaslui.Dimitrie Petrino, succesorul sau la conducerea Bibliotecii Centrale, solicita trimiterea sa оn judecata pentru nereguli оn gestiunea bibliotecii dar acuzatiile se dovedesc neоntemeiate si instanta dispune sistarea urmaririi.Activitate de un dinamism iesit din comun: inspectii la scoli, asistenta la examene, numirea si revocarea personalului didactic, conferinte cu оnvatatorii, rapoarte catre prefecturi si Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice. In aceste оmprejurari оl cunoaste pe Ion Creanga (n. 1839), оnvatator la Scoala nr. 2 din Pacurari, оnceputul legendarei lor prietenii. Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice оn 19 iulie Tabloul general de organizare a scoalelor rurale din judetul Iasi; un adevarat model de lucrare statistica prin conceptie si sistematizarea 0datelor, iar оn 5 septembrie Tabloul general pentru organizarea scoalelor rurale din judetul Vaslui. Il оnsoteste cu mai multe anexe, o mica monografie a situatiei scolilor rurale din judetul Vaslui; cele doua Tablouri... sunt folosite de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice ca instrumente de lucru. Duce la Cernauti brosura Rapirea Bucovinei dupa documente autentice оntocmita de Ioan Slavici cu o prefata de M. Kogalniceanu. Brosura cuprindea documente privind anexarea Tarii de Sus a Moldovei (numita mai tвrziu Bucovina) la Imperiul habsburgic оn 1775. 1876 Tine оn 1 martie оn cadrul Prelectiunilor populare, organizate de "Junimea" ieseana conferinta Influenta austriaca asupra romвnilor din Principate; expunere teoretica оn care sintetizeaza tezele conceptiei sale social-politice, pe care o reelaboreaza si o publica sub forma de studiu оn Convorbiri literare оn 1 august. Continua activitatea ca revizor scolar si critica organele administrative pentru lipsa de interes fata de scolile din mediul rural.Trimite Ministerului Cultelor si Instructiunii Publice оn 4 mai o replica drastica privind modul оn care nu-si facea datoria.Consiliul Permanent propune оn 18 mai destituirea sa din postul de revizor scolar. Este redactor la Curierul de Iasi cu оncepere din 19 mai; si оsi schimba statutul оn ziarist profesionist; ocupatia convenea si personalitatii sale.Foaie oficiala, Curierul de Iasi оncepe sa apara оn 31 martie 1868, cu o periodicitate neregulata; "Partii neoficiale" i se rezerva o singura pagina.Publica informatii din razboiul din Balcani, cronici despre viata culturala ieseana, prezentari de carti si ziare; "pagina neoficiala" ia aspect de publicatie enciclopedica.Se stinge din viata la Ipotesti оn 13 august Raluca, mama sa, macinata de cancer. Este оnmormвntata lвnga biserica ctitorita de caminar si de ea.Publica оn foiletonul Curierului de Iasi schita La aniversara (9 iulie) si nuvela Cezara (6, 11, 13, 15, 18 august) si оn Convorbiri literare poeziile: Melancolie, Craiasa din povesti, Lacul si Dorinta (1 septembrie), Calin (file din poveste) (1 noiembrie) si Strigoii(1 decembrie). 1877 Prezinta оn 5 ianuarie оn Colectorul literar pentru ambele sexe, care apare la Piatra Neamt; unde subliniaza importanta publicatiilor provinciale оn valorificarea creatiei populare.Informeaza cititorii оn 29 aprilie despre bombardarea Calafatului de artileria turceasca, act pe care оl considera drept o agresiune. si exprima convingerea ca armata romвna va juca un rol important оn razboiul din Balcani.Informeaza cititorii оn 11 si 13 mai despre declararea independentei de guvernul romвn. Deschide cu articolul [ "O recenziune..."] publicat оn Convorbiri literare оn 1 august polemica cu G. Zotu оn apararea "Logicii lui Maiorescu" acuzat de plagiat; pe care o continua cu "Observatii critice", articol publicat оn Curierul de Iasi (12 august); si reprodus оn Timpul оn 6, 7, 8 septembrie; polemica pregateste plecarea lui la Bucuresti.Elogiaza оn doua articole din 12 octombrie eroismul armatei romвne оn luptele de la Grivita si Plevna, pe frontul, din Balcani aflвndu-se si Matei, fratele sau, locotenent оn armata romвna. Paraseste оn 25-26 octombrie redactia Curierului de Iasi; determina оn configuratia Partii neoficiale оn curs de un an si jumatate o deschidere spre viata politica si economica si spre miscarea culturala si artistica. Incepe оntre 27 octombrie-4 noiembrie activitatea ca redactor la Timpul, cotidianul bucurestean, оntemeiat оn 15 martie 1876; organ de presa al Partidului Conservator. Publica оn Timpul оn 11, 13, 14, 18, 21 si 23 decembrie "Icoane vechi si icoane noua", studiu privind tezele sale social-politice; model de tratare a problemelor politice prin discursul critic si limbajul elevat, rar оntвlnit оn presa vremii. 1878 Gheorghe Eminovici, tatal sau, оnstraineaza partea sa din mosia razaseasca de la Ipotesti sa acopere obligatiile dotale asumate la casatoria Aglaei cu Ioan Drogli оn 1871. Publica оn Timpul оn 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie "Basarabia, studiu istoric" privind aceasta provincie romвneasca campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist. Inceteaza din viata D. Petrino оn 4 mai; оi recunoaste talentul; victima a "coteriei politice".Este scos din redactia Timpului pentru orientarea politica ce o da ziarului. Trimis la Floresti, оn Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ramвne din mai si pвna оn iulie; traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rumдnen. Se tipareste cu titlul Fragmente din istoria romвnilor оn 1879.Inceteaza din viata оn 4 august Stefan Micle, rector al Universitatii din Iasi; Veronica Micle staruie pe lвnga Eminescu sa intervina оn reglementarea drepturilor la pensie dupa sotul ei. I. A. Cantacuzino, redactorul sef al ziarului Timpului оi cere lui Maiorescu оntr-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe lвnga Eminescu, care transforma ziarul оn tribuna a propriilor opinii. Participa la Iasi la a XV-a aniversare a "Junimii" iesene оn 12 noiembrie; I. L. Caragiale citeste "O noapte furtunoasa", iar I. Slavici nuvela "Gura satului"; nu avem informatii ca poetul ar fi citit din scrierile sale.Publica оn Convorbiri literare poeziile "Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine"(1 martie) si evocarea "Pastele" (16 aprilie), cu referiri la Goethe, Mozart, Rafael, Newton. 1879 Deschide оn 18 aprilie campania de presa оn afacerea Warszawsky si denunta оntr-o suita de articole abuzurile оn rechizitiile facute оn timpul Razboiului de Independenta sub patronajul guvernului liberal; ruinarea taranimii. Publica studiul "Cestiunea evreiasca" оn 24 mai si 12, 13 si 21 iunie; cercetare economica sustinuta cu date statistice.T. Maiorescu adreseaza ziarului Timpului o scrisoare cu data de 14 iulie 1879; cerвndu-i sa faca cunoscut ca nu colaboreaza la acest cotidian si nu-si asuma raspunderea pentru articolele publicate оn coloanele sale.Angajeaza Timpul оn 25 octombrie оn dezbaterea publica privind rascumpararea cailor ferate; demonstreaza оntr-o suita de articole ca se opera o afacere oneroasa pentru statul romвn.Publica оn Convorbiri literare poeziile "De cвte ori iubito", "Rugaciunea unui dac", "Atвt de frageda" (1 septembrie), "Afara-i toamna", "Sunt ani la mijloc", "Cвnd оnsasi glasul", "Freamat de codru", "Revedere", "Foaie vesteda", "Despartire" ( 1 octombrie). Vine la Bucuresti Veronica Micle si este prezentata de Eminescu drept "logodnica sa". 1880 Sedinta de constituire a Clubului politic оn 3 februarie, sub presedintia lui Emanoil (Manolache) Costache Epureanu si Theodor Rosetti; оntocmesc si dau publicitatii Programul Partidului Conservator. Nu participa la constituire T. Maiorescu, P. P. Carp si G. Gr. Cantacuzino, pe motiv ca Programul cuprindea numai generalitati, la care puteau subscrie si adversarii politici. Clubul politic preia si ziarul Timpul si оl numeste pe Eminescu redactor-sef; Emanoil (Manolache)Costache Epureanu оi recunoaste marea capacitate polemica оn publicistica cotidiana. Matei, fratele mai mic, se casatoreste оn 5 februarie cu Matilda Ilian, profesoara de istorie din Braila; a doua oara se va casatori cu Ana Condeescu din Mizil iar a treia oara cu Silvia Maieru din Bistrita; capitan оn armata romвna si veteran de razoi. inceteaza din viata la Bistrita оn 12 decembrie 1929 оn vвrsta de 73 de ani. Este singurul din fiii caminarului care se bucura de longevitate. Publica Studii asupra situatiei оn 17, 19, 22 si 24 februarie prin care оsi inaugureaza activitatea la ziarul Timpul ca redactor-sef; dezvolta tezele din Programul Partidului Conservator оn sensul conceptiei sale social-politice.Deschide campania de presa оn 5 august оn chestiunea dunareana; cea mai lunga campanie de presa din activitatea sa publicistica оn apararea suveranitatii nationale.Maiorescu publica la sfвrsitul lui decembrie оn revista Deutsche Revue un nou program al Partidului Conservator, "Zur politichen Lage Rumдniens": Eminescu оl traduce si оl publica оn Timpul оn 31 decembrie cu titlul, "Despre situatia politica a Romвniei".Este ocupat, tot anul, оn publicistica cotidiana si publica o singura poezie, "O, mama", оn Convorbiri literare оn 1 aprilie. 1881 Publica articolul "Patologia societatii noastre", оn 4 ianuarie; examineaza, ca un clinician, starea societatii romвnesti. Comenteaza оn doua articole din 8 si 12 februarie proiectul lui Vasile Conta privind reforma оnvatamвntului; respinge propunerea de scoatere a studiului limbilor clasice din programele scolare.Publica Creditul mobiliar оn 16 17, 18, 19, 23 iulie si 3 4 august, studiul fundamental, cu o excelenta documentare; demonstreaza ca institutia se оnfiinta pentru operatii de specula.Conducerea Partidului Conservator discuta оn 22 noiembrie despre apropierea unor membri marcanti ai sai de Partidul Liberal care primesc si functii оn guvernarea liberala; intra оn conflict direct cu conducerea Partidului Conservator; оi numeste pe cei care оsi abandoneaza principiile "saltimbanci politici!"Publica оn Convorbiri literare poeziile "Scrisoarea I" (1 februarie), "Scrisoarea II"(1 aprilie), "Scrisoarea III"(1 mai), "Scrisoarea IV" (1 septembrie). "Scrisoarea V" se publica postum оn 1890; "Scrisoarea III" o reproduce оn Timpul оn 10 mai; contemporanii vad оn ea un pamflet antiliberal.Apare la Leipzig antologia оntocmit de Mie Kremnitz, Rumдnische Dichtungen, cu poezii traduse de Carmen Sylva. Sunt incluse si 21 poezii de Eminescu. 1882 Este оnlocuit la conducerea ziarului Timpului si vine ca redactor-sef Grigore G. Paucescu cu оncepere din 1 ianuarie; ramвne redactor pentru partea politica, cu obligatia sa dea trei articole pe saptamвna.Se оnscrie оn "Societatea Carpatii" оnfiintata оn 24 ianuarie, cu scopul de a sprijini lupta nationala a romвnilor de sub stapвniri straine.Publica оn 28 martie darea de seama asupra volumului lui Ioan Slavici, "Novele din popor", care marca un moment important оn dezvoltarea prozei romвnesti.Participa оn 4 aprilie la sedinta "Junimii" bucurestene; citeste "Luceafarul".Evoca оntr-un necrolog publicat оn 25 aprilie personalitatea lui Vasile Conta, intelectual de оnalta tinuta, prieten al lui Mihai Eminescu si al lui Ion Creanga.Studentii din societatea "Romвnia juna" din Viena tin оn 5 iunie o sedinta festiva оn onoarea "Junimii" iesene si a Convorbirilor literare; elogierea operei lui Eminescu, cu ecou si оn presa transilvaneana. Scrisoare trimisa Veronicai Micle din Constanta оn 16 iunie; vede pentru prima data Marea Neagra, "nemarginire pururea miscata".Sedinta a "Junimii" bucurestene tinuta оn 28 octombrie; lecturi din lucrarile pregatite pentru "Almanahul Romвniei June" din Viena; se citeste si "Luceafarul"; Maiorescu оl citeste si la Buftea оn familia Stirbey оn 31 octombrie. Paraseste sedinta "Junimii" bucurestene din 17 noiembrie, оn semn de protest pentru prezenta lui Al. Candiano-Popescu, participant la detronarea lui Al. I. Cuza; asupra acestei chestiuni insista оn repetate rвnduri оn publicistica sa. 1883 Constituirea Societatii Presei Romвne оn 13 februarie, cu B. P. Hasdeu presedinte, D. A. Laurian si G. Steriade vicepresedinti, M. Minovici casier, Eminescu, I. G. Bibicescu si G. Missail membri; se opune alegerii lui C. A. Rosetti ca presedinte.Sedinta a "Junimii" bucurestene tinuta оn 30 martie; asista si Iosif Vulcan; оi оnmвneaza poeziile:"S-a dus amorul", "Cвnd amintirile", "De acum", "Ce e amorul?", "Pe lвnga plopii fara sot", "Si daca...", "Din noaptea"; se publica succesiv оn Familia, ultima оn 1884. De acum se tipareste оn volum cu titlul "Adio".Apare la Viena оn aprilie "Almanahul Societatii Academice Social-Literare Romвnia Juna", оn care se publica "Luceafaru"l, elaborat pe оntinderea a mai bine de un deceniu; este reprodus оn Convorbiri literare оn august.Pleaca la Iasi ca delegat al ziarului Timpul, оn 3 iunie sa asiste la festivitatea dezvelirii statuei lui Stefan cel Mare; duce poezia "Doina", оnsa nu o citeste оn fata publicului. Publica оn 15 iunie articolul "Mai lesne se torc"; critica politica guvernelor ungare de maghiarizare a toponomiei si onomasticii romвnesti.Este declarat оn 28 iunie alienat mintal si internat la "Institutul Caritatea" al doctorului Alexandru Sutu pentru "оngrijiri speciale".Apare оn Convorbiri literare оn 1 iulie "Doina", invocatie a lui Stefan cel Mare, geniul tutelar al poporului romвn. Conducerea Timpului o ia Mihail Paleologu, care publica оn 3 iulie o notita la cronica prin care informeaza cititorii ca fostul redactor fusese atins subit de-o "grava boala", Cu plecarea lui Mihai Eminescu din redactie оnceta si epoca de glorie a cotidianului bucurestean. Pleaca la Viena la sfвrsitul lui octombrie оnsotit de Alexandru Chibici Reuneanu, un vechi prieten al sau; este internat оn Institutul de la Ober Dцbling, azi cartier al Vienei; cheltuielile sunt acoperite prin contributiile membrilor "Junimii" bucurestene. Editura Socec tipareste la sfвrsitul lui decembrie volumul M. Eminescu, Poezii cu un portret al poetului, o prefata de T. Maiorescu si оntr-o frumoasa tinuta grafica; sunt reunite poeziile publicate оntre 1870 si 1883. Volumul marcheaza consacrarea sa definitiva ca mare poet; va cunoaste multe reeditari si sta si la baza traducerilor оn limbi straine. 1884 Maiorescu оl viziteaza la Ober Dцbling оn 1 ianuarie оnsotit de Constantin Popasu, varul sau; acesta poarta de grija poetului оn timpul internarii sale оn spital.Inceteaza din viata оn 9 ianuarie Gheorghe Eminovici, tatal poetului; este оnmormвntat la Ipotesti, alaturi de sotia sa si Gheorghe, fiul sau.Scrisoare catre Alexandru Chibici Revneanu din 22/24 ianuarie; document biografic fundamental privind stapвnirea deplina a facultatilor intelectuale.Apare оn Convorbiri literare, la 1 februarie, poezia "Diana" elaborata оntre 1874 1882.Paraseste Institutul de la Ober Dцbling оn 14/26 februarie si оntreprinde o calatorie оn Italia оnsotit de Al. Chibici Revneanu.Se sinucide la Ipotesti оn 7 martie Nicolae; dupa Ilie, Gheorghe si Serban este al patrulea fiu al caminarului care оsi sfвrseste viata tragic; este оnmormвntat la Ipotesti alaturi de parintii sai si Gheorghe, fratele sau; numai ei mai amintesc de prezenta familiei, peste veacuri la Ipotesti.Este numit prin decret оn 24 septembrie subbibliotecar la Biblioteca Centrala din Iasi. Preda оn octombrie lectii de geografie si statistica la Scoala Comerciala din Iasi.Intocmeste lunar оn februarie iulie statele de plata pentru personalul bibliotecii si rapoarte catre Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice; trimite adrese pentru restituirea cartilor оmprumutate si face propuneri pentru achizitionarea de noi publicatii.Apare оn Convorbiri literare оn 1 iulie "Sara pe deal"; poezie elaborata оntre anii 1871 1872.In august septembrie se afla la bai la Odessa; corespondenta cu Vasile Burla si P. Novleanu cu informatii bogate privind timpul petrecut aici. 1886 Apare оn Albumul literar оn 15 martie scos de "Societatea Studentilor Universitari Unirea" din Iasi, poezia "Nu ma оntelegi", elaborata оn 1876-1880.Intocmeste оn octombrie ultimul stat de plata pentru personalul bibliotecii; traduce, ca bibliotecar, tratatul lui Franz Bopp, Kritische Grammatik der Sanskritic Sprache, demonstratie de amploare a capacitatii sale intelectuale; manuscrisul оn 3 caiete se pastreaza la "Biblioteca Centrala Universitara M. Eminescu" din Iasi.Este internat оn 9 noiembrie la ospiciul de la Manastirea Neamt. Apare оn Convorbiri literare оn decembrie poezia "La steaua", elaborata оn 1878-1883. 1887 Trimite de la Manastirea Neamt оn ianuarie poezia "De ce nu-mi vii?"; scrisa оnaintea sederii de aici si care se publica оn Convorbiri literare оn 1 februarie. Protesteaza оn 26 ianuarie оmpotriva initiativei lui Al. Vlahuta privind lansarea de subscriptii оn folosul sau.Paraseste ospiciul de la Manastirea Neamt оn 8 aprilie si se stabileste la Botosani; este оngrijit de Henrieta, sora sa, cu un rar devotament si de doctorul Francisc Iszok; оl reоntвlneste pe Ioan (Ionita) Scipione Badescu stabilit la Botosani unde redacta Curierul romвn. In iulie august se afla la baile de la Hall din Austria, cu evidente ameliorari ale sanatatii. Inceteaza din viata la Cernauti оn 10/22 noiembrie Ivan Drogli, sotul Aglaiei; cu doua decenii mai оn vвrsta decвt ea, casnicia nu a fost dintre cele mai fericite; ramвne sa se оngrijeasca de educatia si pregatirea scolara a lui Georg si Ioan, cei doi copii ai lor.Veronica Micle оi daruieste volumul ei de poezii, cu dedicatia "Scumpului meu Mihai Eminescu, ca o marturie de nestearsa dragoste." 1888 Corespondenta lui si a Henrietei cu Cornelia Emilian оnceputa mai оnainte, protectoarea lor оn lunile de suferinta, la Botosani. Apare ideea cumpararii unei case aici sa traiasca pвna la sfвrsitul vietii. Proiecte iluzorii. Consiliu de familie la Ipotesti оn 22 martie pentru aducerea Aglaiei de la Cernauti, spre a trai оmpreuna. Nici acest proiect nu se оmplineste. Aglaia se recasatoreste la Cernauti оn 18 februarie 1890 cu Heinrich Gareiss Edle von Gareiss, ofiter оn armata austriaca; оmbratiseaza cariera armelor si Georg si Ioan, fiii ei, si ajung ofiteri оn armata austriaca. Aglaia se stinge din viata la Cernauti оn 30 iulie 1900, iar Georg si Ioan mor оn primul razboi mondial. Se stinge, cu ei, оn linie directa, familia caminarului оn Bucovina.Iacob Negruzzi propune оn Adunarea Deputatilor sa i se acorde lui Eminescu o pensie viagera pentru merite deosebite оn literatura romвna.Pleaca la Bucuresti оn 12 aprilie, оnsotit de Veronica Micle, spre marea suparare a Henrietei, uitata la Botosani care оsi va sfвrsi viata оn saracie, оn 14 octombrie 1889.Traduce оn august septembrie piesa lui Emilie Augier, "Le jouer de fuоte"; contemporanii o credeau scriere originala.si reia activitatea publicistica оn 13 noiembrie, cu articolul "Iconarii d-lui Beldiman", publicat оn Romвnia libera, organul de presa al gruparii junimiste din Partidul Conservator; publica un nou articol, Iar iconarii, оn 20 noiembrie; se ocupa, tot de propaganda religioasa, prin icoane. Fondatorii ziarului Fвntвna Blanduziei оl cheama оn 4 decembrie sa deschida publicatia lor; publica articolul Fвntвna Blanduziei, ca editorial programatic; cu aprecieri asupra filozofiei germane si vietii politice europene. n 11 decembrie apare editorialul Fond si forma, pledoarie pentru reforme cuprinzatoare оn sprijinul populatiei productive; scris sub impresia rascoalei taranesti din martie iunie 1888 iar оn 25 decembrie, articolul 1888, privire retrospectiva asupra vietii politice din Europa. 1889 Publica оn Fвntвna Blanduziei оn 1 ianuarie articolul "Ziua de mвмne", profesiune de credinta оn mentinerea pacii оn Europa; se оncheie cu acest articol activitatea sa ziaristica оnceputa оn 1870. Este internat оn 2 februarie оn Spitalul Marcuta, de unde este transferat la "Institutul Caritatea".Incep оn 8 aprilie formalitatile pentru acordarea pensiei viagere; este prea tвrziu.Inceteaza din viata la "Institutul Caritatea" оn 15 iunie; este оnmormвntat оn Cimitirul Bellu. Inceteaza din viata Veronica Micle (3 august 1889) si Ion Creanga (31 decembrie 1889)."Ape vor seca оn albie scrie G. Calinescu оn biografia lui Eminescu si peste locul оngroparii sale va rasari padure sau cetate, si cвte-o stea va vesteji pe cer оn departari, pвna ce acest pamвnt sa-si strвnga toate sevele si sa le ridice оn teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale."