Referat Declaratia De Independenta A Statelor Unite
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Declaratia De Independenta A Statelor Unite si de asemenea puteti face
Download Referat Declaratia de independenta a statelor uniteCiteste fragmente din Referat Declaratia De Independenta A Statelor Unite
Cand in cursul evenimentelor umane, a devenit necesar ca poporul
nostru sa dizolve bandele politice care l-au legat de un altul si sa-si
asume intre puterile de pe Pamant starea de separare si egalitate cu
care legile naturii si ale lui Dumnezeu il indreptateste un respect
decent al opiniei umanitatii ii cere sa declare cauzele care il
determina la separare.
Noi sustinem ca aceste adevaruri sunt de la sine evidente, ca
toti oamenii sunt creati egali, ca ei sunt inzestrati de Creatorul lor
cu anumite drepturi inalienabile, ca printre acestea sunt: Viata,
Libertatea si dreptul la Fericire. Pentru apararea acestor drepturi au
fost instituite guverne intre Oameni, care isi deriva puterile chiar in
consensul celor guvernati. Astfel incat, ori de cate ori, oricare forma
de guvernamant devine distructiva acestor scopuri este Dreptul Poporului
sa o schimbe sau s-o inlature si sa instituie un nou guvern, bazandu-si
intemeierea sa pe astfel de principii si organizandu-si puterea astfel
incat, sa asigure in modul cel mai eficient Siguranta si Fericirea sa.
Fara indoiala prudenta va dicta ca guvernele instituite de mai multa
vreme sa nu fie schimbate din motive neintemeiate, usoare, trecatoare;
si in concordanta cu experienta acumulata, sunt mai dispusi sa sufere
cand raul este suportabil decat sa-si ceara drepturile prin abolirea
formelor de guvernare cu care sunt obisnuiti. Dar cand un lung sir de
abuzuri si uzurpari urmarind in mod invariabil acelasi scop dau la
lumina intentia de a le transforma intr-un Despotism absolut, este
dreptul lor, este datoria lor sa inlature un astfel de Guvern si sa
asigure noi aparatori ai sigurantei lor viitoare.
Astfel s-a intamplat cu aceste colonii si suferinta lor
rabdatoare; si astfel se impune acum necesitatea care le obliga sa-si
schimbe vechiile Forme de Guvernare. Istoria actualului rege al Marii
Britanii este o istorie de uzurpari si de nedreptati repetate, toate
avand scopul direct de a stabili o Tiranie absoluta peste aceste State.
Pentru a dovedi aceasta sa lasam faptele sa vorbeasca.
El a refuzat sa aprobe Legea, cea mai necesara si importanta
pentru bunul public.
A interzis guvernatorilor sa aprobe legi de o importanta
imediata si urgenta, daca nu suspedate pana cand se obtinea aprobarea
regelui; si cand erau astfel suspendate le neglija in mod intentionat sa
le acorde atentie.
El a refuzat sa aprobe ale legi pentru buna convietuire a
marilor comunitati de oameni, daca oamenii aceia nu-si pierd dreptul de
Reprezentare in Legislatie un drept inestimabil pentru ei si de speriat
numai pentru tirani.
El a convocat grupuri lagislative in locuri neobisnuite,
neconfortabile si departe de locul inregistrarilor lor publice, pentru
singurul motiv de a-i obosi prin supunerea la masurile sale.
El a dizolvat in mod repetat camerele reprezentative pentru a se
opune cu o hotarare barbateasca drepturilor oamenilor.
A refuzat mult timp dupa astfel de dizolvari sa-i lase pe altii
sa fie alesi; de unde Puterile Legislative, incapabile de Anihilare,
s-au intors catre oamenii cei multi pentru practicarea lor; Statul
ramanand in acest timp expus agresiunii si tuturor pericolelor rezultate
din lipsa legilor si convulsiilor din interior. Regele a făcut
eforturi sa împiedice populaţia din aceste state; in acest scop,
obstructionand Legea Naturalizărilor Străinilor refuzând sa aprobe
altele pentru încurajarea migrării lor aici si impunând condiţii
pentru noile Impropritariri de Terenuri.
A obstrucţionat administrarea justiţiei refuzând acordul sau
la legile pentru stabilirea Puterilor Judiciare.
A făcut ca judecătorii sa depindă numai de voinţa Sa, pentru
a-si păstra funcţia si nivelul salariilor. A infiinat o mulţime de
noi funcţii si a trimis mare număr de oficiali ca sa conducă oamenii
de aici si sa le ia averile.
A păstrat pe timp de pace o armata in funcţie fara
consimtamantul legislaţiilor noastre.
A făcut eforturi sa redea militarilor independenta si
superioritate puterii civile.
S-a unit cu alţii pentru a ne supune unei jurisdicţii străine
de constituţia noastră si necunoscuta de ligile noastre, dându-si
consimtamantul la Actele lor de pretinsa legislaţie: pentru găzduirea
unor mari corpuri de armata; pentru protejarea lor, printr-un proces
formal de judecare a oricăror crime pe care le comit asupra
locuitorilor din aceste state; pentru ruperea legăturilor comerciale cu
întreaga lume; pentru impunerea de taxe fara consimtamantul nostru;
pentru privarea noastră, in multe cazuri, de avantajele Judecării cu
juraţi; pentru ducerea noastră peste mari pentru a fi pedepsiţi
datorita unor pretinse ofense; pentru abolirea sistemului liber al
legilor englezeşti in provincia învecinata stabilind acolo un guvern
arbitrar si lărgindu-i graniţele astfel încât sa ne dea imediat un
exemplu si sa pregătească instrumentul pentru introducerea aceleeasi
guvernări absolute si in aceste Colonii; pentru înlăturarea
Constituţiei noastre, abolirea celor mai valoroase legi ale noastre si
modificarea fundamentala; pentru suspendarea legislaturilor noastre si
autoinvestire cu putere legislativa asupra noastră in toate cazurile. A
anulat guvernul de aici declarându-ne in afara protecţiei sale si
pornind război împotriva noastră.
Ne-a atacat pe mare, ne-a distrus coastele, ne-a ars oraÅŸele si
a distrus vieţile oamenilor nostrii.
In timpul acesta el transporta imense armate de mercenari
străini pentru a-si completa activitatea distructiva si tirania deja
începute in împrejurări de cruzime si perfidie cu greu egalate de
cele mai barbare epoci si complet nepotrivite cu un conducător al unei
naţiuni civilizate.
I-a constrâns pe concetatenii noştri facuti prizonieri pe mare
sa întoarcă arma împotriva tarilor sa devină ucigaşii prietenilor
si fratiilor lor sau sa se sinucidă.
A produs o insurecţie interna si s-a străduit sa aducă asupra
locuitorilor de la frontierele noastre toate nenorocirile produse de
sălbăticia indienilor, a căror binecunoscuta regula este distrugerea
fara discernământ a oamenilor de orice vârsta, sex si condiţie
sociala. In fiecare etapa a acestei oprimări noi am depus plângere
pentru redresare in termenii cei mai umili: la fiecare din petiţiile
noastre ni s-a răspuns numai cu injurii. Un rege al cărui caracter
este mascat de orice act care poate defini tirania este nepotrivit
pentru a fi conducătorul unui popor liber. N-am avut intenţia sa-i
implicam aici pe fraţii noştri britanici ci i-am avertizat din când
in când de încercările legislaţiei lor de extindere asupra noastră
a unei jurisdicţii lipsite de garanţie. Le-am amintit de
împrejurările imigrării si stabilirii noastre aici. Am apelat la
mărinimia si justiţia natala si am implorat prin legăturile noastre
comune sa dezavueze aceste nedreptati care in mod inevitabil, vor
întrerupe legăturile noastre. Nici ei nu au auzit vocea dreptatii si
a sângelui. Trebuie de, aceea, sa consimţim din necesitate care
anunţa separarea noastră si trebuie sa-i declaram, ca pe restul,
omenirii, duşmani in război si in pace prieteni.
De aceea, noi reprezentaţii Statelor Unite ale Americii
adunaţi la Congresul General, invocând pe Judecătorul Suprem al
omenirii pentru corectitudinea intenţiilor noastre, in numele si cu
autoritatea oamenilor de buna credinţa din aceste colonii dam
publicitatii si declaram solemn ca aceste colonii unite sunt si de drept
ar trebui sa fie State Libere si Independente; ca sunt absolvite de
supunere fata de coroana britanica; si ca legătura politica dintre ele
si Marea Britanie este si ar trebui sa fie in totalitate dizolvata; si
ca in calitate de state libere si independente sa declare război, sa
încheie pace sa contacteze alianţe sa stabilească comerţul si sa
facă toate celelalte acte si lucruri pe care orice stat independent are
dreptul sa le facă.
Si pentru a sprijini aceasta declaraţie, cu o credinţa
neclintita in protecţia Puterii Divine, promitem sa ne apăram viata,
averea si onoarea cea sfânta.
ì¥Â