Referat Jean Piaget

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Jean Piaget si de asemenea puteti face Download Referat Jean Piaget

Citeste fragmente din Referat Jean Piaget

JEAN PIAGET (1896-1980) J ean Piaget s-a nãscut la Neuchâtel (Elveþia) pe 9 August, 1895. A murit in Geneva pe 16 Septembrie, 1980.A fost cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literaturã medievalã la Universitate, si al Rebeccãi Jackson. La vârsta de 11 ani, când era elev la ºcoala latinã de la Neuchâtel a scris o scurtã notã despre o vrabie albinoasã. Aceastã scurtã notã este consideratã ca inceputul unei stralucitoare cariere ºtiinþifice constâd in peste ºaizeci de carþi si câteva sute de articole. Interesul sau pentru moluºte s-a amplificat în timpul adolscenþei târzii, pânã în punctul in care a devenit un malacologist bine cunoscut la terminarea ºcolii. A publicat numeroase articole in aceasta privinþa care au rãmas in interesul sãu de-a lungul intregii vieþi. Dupã absolvirea ºcolii, a studiat ºtiinþele naturale la Universitatea din Neuschâtel unde a obþinut un Ph. D. In timpul acestei perioade, a publicat douã esee filozofice pe care el le-a considerat drept „lucrãri de adolscenþã" dar care au fost importante pentru orientarea generalã a modului sãu de gandire. Dupã un semestru petrecut la Universitatea din Zûrich unde a arãtat un deosebit interes pentru psihoanalizã, a pãrãsit Elveþia pentru a pleca in Franþa. ªi-a petrecut un an lucrând la Ecole de la rue de la Grange-aux-Belles o instituþie pentru bãieþi creatã de Alfred Binet si condusã de De Simon care impreunã cu Binot a desavârºit un test de inteligenþã. Acolo Piaget a standardizat testul de inteligenþã a lui Burt ºi a fãcut primele studii experimentale asupra dezvloltãrii inteligenþei. În 1921, a devenit director de studii la institutul J.-J. Rousseau din Geneva la cererea lui Sir Ed. Claparéde si a lui P. Bovet. În 1923 s-a cãsãtorit cu Valentine Châtenay. Cuplul a avut trei copii, Jacqueline, Lucienne ºi Laurent a cãror dezvoltare intelectualã a fost studiatã de Piaget din fragedã copilãrie pânã când au inceput sa vorbeascã. Succesiv sau simultan, Piaget a ocupat câteva posturi: psihologie, sociologie ºi istoria ºtiinþelor la Neuschâtel din 1925 pânã în 1929; istoria gândirii ºtiinþifice la Geneva din 1929 pânã în 1939; Biroul Internaþional de Educaþie din 1949 pânã in 1967; psihologie si sociologie la Lausanne din 1938 pânã în 1951; sociologie la Geneva din 1939 pânã în 1952, apoi psihologie genetica si experimentala din 1940 pânã în 1971. În 1955, a creat si a condus pânã la moarte Centrul Internaþional de Epistemologie Geneticã. Într-o perioadã de ºase decenii, Jean Piaget a condus un program de cercetãri naturalistice care a afectat profund inþelegerea noastrã asupra dezvoltãrii copilului. Piaget ºi-a denumit lucrarea teoreticã generalã de bazã „epistemologie geneticã" pentru cã a fost in primul rând interesat de cum se dezvoltã cunoaºterea în organismul uman. Conceptul de structurã congniscibilã este central teoriei sale. Structurile cogniscibile sunt modele fizice sau mentale de acþiuni care subliniazã acte specifice de inteligenþã si corespund unor stadii ale dezvoltãrii copilului. Existã patru stadii de dezvoltare in acord cu teoria lui Piaget: senzi-motor, preoperaþii, operaþii concrete, si operaþii formale. În stadiul senzi-motor (0-2) ani, inteligenþa ia forma acþiunilor motoare. Inteligenþa in perioada de preoperaþii (3-7ani) este intuitivã. Structura cogniscibilã în timpul stadiului de operaþii concrete (8-11ani) este logicã dar depinde de referinþe concrete. În stadiul final de operaþii formale (12-15ani), gândirea implicã noþiuni abstracte. In timp ce stadiile cunoaºterii indentificate de Piaget sunt asociate cu diferenþele caracteristice vârstei, ele variazã de la individ la individ. Ba mai mult, fiecare stadiu are mai multe forme structurale detaliate. Un scriitor profilic, Piaget a publicat carþi ca Biologia ºi cunoaºterea, Concepþia copilului asupra lumii, Limbajul si gandirea copilului, Epistemologie genetiã. Opera lui Piaget este cunoscutã peste tot in lume ºi constituie încã o sursã de inspiraþie in domenii ca psihologie, sociologie, educaþie, epistemologie, economie si legi. El a fost rasplãtit cu numeroase premii în toatã lumea. Ü¥hà