Referat Sisteme De Calcul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Sisteme De Calcul si de asemenea puteti face Download Referat Sisteme de calcul

Citeste fragmente din Referat Sisteme De Calcul

Egiptul a fost probabil prima civilizaţie în care interesul pentru ştiinţe a fost major. Au excelat în medicină şi matematici aplicate, dar şi în astronomie, mecanică, chimie, fizică, administraţie. Chiar numele de chimie provine de la alchimie, vechiul nume al Egiptului. Civilizaţia Egiptului Antic a atins un înalt nivel încă din cele mai vechi timpuri. Datorită Nilului şi climei, Egiptul avea tot ce-i necesar dezvoltării unei civilizaţii înfloritoare. Egiptul era şi uşor de apărat având o lungă graniţă cu deşertul Sahara, aşa că s beneficiat de perioade lungi de pace, perioade în care societatea s-a dezvoltat rapid. Cu 3.000 de ani î.C., în Egipt era dezvoltată puternic agricultura pe baza inundaţiilor bianuale ale Nilului. Apa revărsată aducea aluviuni care îmbogăţeau solul; surplusul de apă era dirijat printr-un sistem complicat de canale şi ecluze, astfel ca ea să fie folosită şi în perioadele secetoase. Construirea şi întreţinerea unui astfel de sistem de irigaţii a necesitat importante cunoştinţe de geometrie, mecanică, hidraulică. Cunoaşterea cu precizie a perioadelor din an în care se produceau inundaţiile era de maximă importanţă. Problema a fost rezolvată de cunoştinţele avansate de astronomie care le-a permis realizarea unui calendar foarte precis. Teritoriul pe care se întindea Egiptul fiind vast, era nevoie de un sistem administrativ eficient. Pentru calcularea taxelor şi repartizarea sumelor colectate pentru construcţii, armată ş.a. era nevoie de cunoştinţe de aritmetică.  Din 3.000 î.C. a început construcţia piramidelor; astfel marea piramidă de la Ghiza a fost construită prin 2.650 î.C. Construcţia piramidelor necesita vaste cunoştinţe şi imense resurse materiale. În acea perioadă, Egiptenii aveau pus la punct sistemul de scriere hieroglific. Sistemul de numeraţie folosit nu era foarte bun pentru realizarea calculelor aritmetice. Operaţiile aritmetice, aşa cum le cunoaştem azi, erau foarte greu de realizat: adunarea şi scăderea se puteau efectua relativ uşor; înmulţirea şi împărţirea erau de-a dreptul imposibile. Totuşi, egiptenii au dezvoltat metode remarcabile pentru a trece peste acest neajuns. La început, numerele erau sculptate în piatră pentru a comunica diferite mărimi. Deoarece nu era nevoie să se opereze mult cu ele, pentru cifre nu existau hieroglife speciale. Din momentul în care s-a trecut la utilizarea papirusului pentru scriere, a apărut necesitatea dezvoltării unor mijloace mai rapide de scriere, a apărut necesitatea creării unor hieroglife pentru scrierea numerelor. Papirusurile descoperite arată că egiptenii, spre deosebire de greci care s-au preocupat de studiul matematicii abstracte, erau legaţi de rezolvarea unor probleme de aritmetică legate exclusiv de practică. Sistemul de numeraţie folosit de ei era zecimal şi poziţional, dar nu în accepţia actuală. "Cifrele" folosite se obţineau prin compunerea a şapte simboluri de bază: 1.000.000  un zeu cu mâinile ridicate deasupra capului Scrierea se făcea în ordinea crescătoare a valorii. Iată câteva exemple:   dar se putea scrie şi pe verticală: 4.624 Deoarece se foloseau semne diferite pentru unităţi, zeci, sute, mii, ..., nu are importanţă ordinea scrierii. Nu era nevoie nici de simbol pentru zero. Efectuarea unei înmulţiri era destul de complicată. Să considerăm produsul 41 · 59. Construim o tablă astfel: rândul 1 al doilea factor, 59, pe rândurile următoare se scrie dublul rândului precedent până când multiplicatorul devine mai mare ca primul factor, în cazul nostru până la 32 < 41 < 64: 2.419 2.419 Apoi efectuăm o serie de scăderi: 41 – 32 = 9; 9 – 8 = 1; 1 – 1 = 0 şi scriem 41 = 32 + 8 + 1. Selectăm multiplii corespunzători şi sumăm. Putem să schimbăm ordinea factorilor, 59 · 41. Avem 59 – 32 = 27; 27 – 16 = 11; 11 – 8 = 3; 3 – 2 = 1; 1 – 1 = 0. şi scriem suma multiplilor 59 = 32 + 16 + 8 + 2 + 1. Metoda folosită se bazează pe teorema care spune că orice număr poate fi scris ca o sumă a puterilor lui 2. Egiptenii nu aveau o dovadă în acest sens şi nici nu-i interesa s-o obţină. Ştiau că metoda este bună şi o aplicau. Pur şi simplu! Totuşi, noi ne putem permite să scriem: 41 = 1·20 + 0·21 + 0·22 + 1·23 + 0·24 + 1·25, respectiv: 59 = 1·20 + 1·21 + 0·22 + 1·23 + 1·24 + 1·25. Împărţirea se realiza tot prin dublare. Să luăm, de exemplu, numărul 1.495 şi să-l împărţim la 65. Construim un tabel ca la înmulţire: 1.495 şi ne oprim în momentul în care valoarea din tabel devine mai mare decât deîmpărţitul, adică la 1.040 < 1.495 < 2.080. Avem: 1.495 – 1.040 = 455; 455 – 260 = 195; 195 –130 = 65, 65 – 65 = 0, deci: 1.495 = 1.040 + 260 + 130 + 65. Adunăm multiplicatori corespunzători:  1 + 2 + 4 + 16 = 23. Acesta este câtul împărţirii 1.495 : 65. În exemplul de mai sus, 1.495 se divide cu 65. Cum se calculează în cazul în care deîmpărţitul nu se divide cu împărţitorul? Să considerăm împărţirea 1.500 : 65. Construim tabelul:  1.500: 1.040 + 260 + 130 + 65 = 1.465 Diferenţa 1.500 – 1.465 = 5 reprezintă restul împărţirii. Sumăm multiplicatorii corespunzători: 1 + 2 + 4 + 16 = 23. Acesta este câtul împărţirii. Atunci se poate scrie: 1.500 : 65 = 23 + 5/65 = 23 1/13 Egiptenii foloseau numai fracţii cu numărătorul 1, cu excepţia a două fracţii mai des folosite: 2/3 şi 3/4. Iată câteva exemple: 1/3 1/25 1/269 Următoarea problemă pe care ne-o punem este cum se efectuează înmulţirea şi împărţirea cu fracţii. Să luăm ca împărţitor fracţia 1/5. Am fi tentaţi să procedăm ca mai sus, prin dublarea acesteia: 1/5 + 1/5. Din motive pe care nu le discutăm, egiptenii, în loc să efectueze acest calcul ar fi adunat 1/3 + 1/15. Papirusul Rhind conţine o tablă care permitea dublarea unor fracţii de tipul 1/n, pentru 5 < n < 101 impar, cu numărătorul 1. Iată începutul acestei table: Fracţia de dublat Fracţiile care dublează 1/5 1/3 + 1/15 1/7 1/4 + 1/28 1/9 1/6 + 1/18 1/11 1/6 + 1/66 1/13 1/10 + 1/26 + 1/65 1/15 1/10 + 1/30 1/17 1/12 + 1/51 + 1/68 . . . . . . . . . . . . . . . . . . Este remarcabil de observat că papirusul nu conţine erori (apr câteva din copiere), că termenii descompunerii sunt fracţii cu numitori apropiaţi ca valoare şi că niciodată nu sunt mai mulţi de 4. Cum rezolvau egiptenii ecuaţia: 2/3 + 1/15 + x = 1 ? Se multiplică cu 15: 10 + 1 + y = 15. Aceasta era numită auxiliar roşu, deoarece scribul folosea cerneală roşie la scrierea ei. Soluţia ei este, evident, 4. Pentru a obţine soluţia ecuaţiei iniţiale scriem: dublu ´ (dublu ´ 1/15) Din tabla de mai sus observăm că dublu ´ 1/15 este suma 1/10 + 1/30, pe care dublând-o se obţine 1/5 + 1/15, care este soluţia ecuaţiei date. Iată şi o problemă: O cantitate adăugată la un sfert din cantitate dă 15. Cât este cantitatea ? Problema se transcrie în limbaj modern astfel: x + x / 4 = 15 Presupunem că x ar fi egal cu 4. Atunci x + x / 4 = 5, ceea ce nu este corect. Dar 15 este de 3 ori 5. Aşa că presupunerea trebuie multiplicată cu 3. Deci, răspunsul corect este x = 12. Mai multe probleme din papirusul Rhind folosesc în rezolvare metoda falsei ipoteze (aplicată mai sus). Cum procedau egiptenii pentru a rezolva calculul: (1 + 1/3 + 1/5) · (30 + 1/3) ?  Foloseau metoda dublării: 1 1 + 1/3 + 1/5 2 2 + 2/3 + 1/3 + 1/15 = 3 + 1/15 Ö 4 6 + 1/10 + 1/30 Ö 8 12 + 1/5 + 1/15 Ö 16 24 + 1/3 + 1/15 + 1/10 + 1/30 Ö 2/3  2/3 + 1/6 + 1/18 + 1/10 + 1/30 1/3  1/3 + 1/12 + 1/36 + 1/20 + 1/60 Ö Penultima linie din tabel s-a obţinut astfel: 2/3 din 1 este 2/3; 2/3 din 1/3 este dublul lui 1/9 care este 1/6 + 1/18; 2/3 din 1/5 este dublul lui 1/15 care este 1/10 + 1/30. Acum trebuie găsite numerele din prima coloană care însumate dau 30+1/3. Rezultatul se obţine sumând valorile din a doua coloană. Acesta este: 46 + 1/5 + 1/10 + 1/12 + 1/15 + 1/30 + 1/36. O altă problemă din papirusul Rhind: Un teren rotund are diametrul de 9 khet. Ce arie are ? Soluţia prezentată în papirus este următoarea: Se află 1/9 din diametru, adică 1; restul este 8. Înmulţind 8 cu 8 ne dă 64. Aşa că terenul are 64 setat. 1 9 1/9 1   1 9 2 16 4 32 8 64 De observat că soluţia este echivalentă cu p = 4(8/9)2 = 3.1605. Calculând acum, obţinem »3.160493 care diferă de rezultatul obţinut de egipteni decât la a 4-a zecimală. Este un lucru remarcabil dacă ţinem cont de perioada în care a fost obţinut. În papirusul din Moscova este prezentată următoarea problemă, ilustrată în figura alăturată: Problema cere să se calculeze un trunchi de piramidă pornind de la următoarele date: baza mare este un pătrat cu latura de 4 cubit, baza mică este un pătrat cu latura de 2 cubit şi distanţa dintre baze este de 6 cubit. Calculul începe cu aflarea ariei bazei mari: 4 · 4 = 16. Se calculează apoi aria bazei mici: 2 · 2 = 4. Se înmulţesc latura bazei mari cu latura bazei mici: 4 · 2 = 8. Se adună rezultatele: 16 + 4 + 8 = 28. Se calculează 1/3 din înălţime, adică: 2. În final, se înmulţeşte ultimul rezultat cu suma calculată anterior şi se obţine 56. Această problemă arată că egiptenii ştiau formula volumului trunchiului de piramidă. Astfel, luând a latura bazei mari, b latura bazei mici şi h înălţimea, formula s-ar traduce în limbaj modern: V = h/3 · (a2 + ab + b2) După inventarea scrierii pe papirus, egiptenii au creat "cifrele" hieratice. Cu ajutorul lor, numerele puteau fi scrise într-o manieră mult mai compactă. În noua scriere existau simboluri pentru 1,.., 9; 10, ..., 90; 100, ..., 900; 1.000, ..., 9.000. De exemplu, numărul 9.999 se scria acum cu 4 hieroglife în loc de 36. Iată un exemplu: 쥁