Referat GEOMETRIE PLANA2
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat GEOMETRIE PLANA2 si de asemenea puteti face
Download Referat GEOMETRIE PLANA2Citeste fragmente din Referat GEOMETRIE PLANA2
Punctul A â–ª A
Dreapta d sau dreapta AB d A B
Semidreapta OA, notata [OA O A
Segmentul AB, notat [AB] A B
Definitie :
Punctul, dreapta si planul sunt multimi de puncte, deci sunt figuri
geometrice.
N puncte distincte sau diferite
- E=F puncte identice sau confundate
Definitie :
D
A B â— C a
Axioma dreptei :
Definitii :
Lungimea unui segment este numarul care exprima de câte ori o unitate
de masura se cuprinde in segmental respective.
Distanta dintre doua puncte A si B, notata AB, este lungimea lui [AB].
- Mijlocul unui segment este acel punt al segmentului care-l imparte in
doua segmente congruente.
Definitii:
.
.
Doua unghiuri cu masuri egale sunt congruente si reciproc, doua unghiuri
congruente au masuri egale.
Un grad are 60 de minute
Un minut are 60 de secunde.
Definitii:
Daca laturile necomune a doua unghiuri adiacente sunt semidrepte opuse,
atunci unghiurile sunt suplementare. A
B O A
Definitii:
Definitii:
Teoreme:
Definitii:
Demonstratie :
Definitii:
B
A’
C O A
Demonstratie :
Teorema:
3 4
Demonstratie :
Definitii:
à ´ˆà ´ˆà  ˆà ´Âà  Âà  Âà ´Âà  ˆà  Âà ´Âà ´ˆà ´ˆà  ˆà  ˆà ´Âà  ˆà  ˆà  Âà  Âà ´Âà ´Âà ´Âà  ˆà  ˆ
à ´ˆà ´Âà  ˆà ´ˆà  Âà ´Âà ´Â潃æÂ®ç•²æ¹¥æ…´çÂ æ¥²æ¹µæ¡§ç•©æ¥²æ½¬à µ²à ´ˆà  ˆà ´ˆà  Â
à ´ˆà ´ˆà  ˆà  Âà ´Âà  ˆà  Âà ´Âà ´ˆà ´ˆà ´Âà ´Âà ´ˆà  Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Âà ´Â
à ´Âà ´Âà ´Âà ´ˆà ´Âä¼Â楲散洠汵楴æ•Â渠癥摩â¡敤瀠湵瑣âÂ¥ç¥整æ¼Â
映æÂ©ç‰µâÂ¡æ•§æµ¯ç‘¥æ¥²æ…£à ´Âↆ††ä¸Â
â— â—Â
E F
â—Â
Mai multe puncte care apartin aceleiasi drepte se numesc puncte
coliniare.
Prin doua puncte distincte trece o dreapta si numai una
Pentru doua puncte A si B, segmental AB este multimea ale carui elemente
sunt A,B, impreuna cu toate punctele care sunt intre A si B.
Punctele A si B se numesc capetele lui [AB]. A
B
Fie A si B doua puncte diferite. Semidreapta AB este multimea :
este intre A si B} C A B M
Punctul A se numeste originea lui [AB
Daca A este intre B si C, atunci [ AB si [ AC se numesc semidrepte
opuse.
C A B
Orice dreapta d dintr-un plan il imparte in doua semiplane, numite
semiplane opuse.
â— Dreapta d nu este inclusa in nici unul din semiplane.
â— Daca 2 puncte sunt in acelasi semiplan, atunci
seg. care le uneste este in acelasi semiplan, > seg.
care le uneste este in acel semiplan si deci nu inters.
dreapta d.
semiplan A
d B M
semiplan N
Doua drepte care au un singur punct comun se numesc drepte concurente.
O a
; O este punctual de intersectie b
Doua drepte a si b din acelasi plan care nu au nici un punct comun se
numesc drepte paralele
a â•‘ b a
Ǿ
b
Doua drepte nesituate in in acelasi plan se numesc drepte necoplanare.
a
= Ǿ b
Doua figuri geometrice se numesc congruente daca prin suprapunere
coincid.
â—ÂPunctul M este intre A si B daca A, M si B sunt puncte diferite doua
câte doua pe aceeasi dreapta si AM+MB=AB.
â—ÂDoua segmente care au lungimi egale sunt segmente congruente si
reciproc, doua segmente congruente au lungimi egale.
Daca [AB] este congruent cu [CD] scriem [AB]≡[CD]
• Daca cele doua semidrepte care formeaza un unghi sunt semidrepte
opuse, atunci unghiul se numeste unghi alungit sau unghi cu laturile in
prelungire.
este unghi alungit
• Un unghi format din doua semidrepte identice se numeste unghi nul.
este unghi nul
• Un unghi care nu este nici alungit si nici nul se numeste unghi
propriu.
• Interiorul unui unghi propriu AOB este multimea punctelor M din
planul unghiului AOB a.i. M si B sunt de aceeasi parte a dreptei OA si
M si A sunt de aceeasi parte a dreptei OB.
• Exteriorul unghiului propriu AOB este multimea punctelor din planul
unghiului AOB care nu este nici pe laturi , nici in interiorul sau.
exterior B interior
O • M
Exterior exterior A
Numarul de grade ale unui unghi se numeste masura sa.
B M
A
Pentru a aduna masurile a doua unghiuri exprimate in grade, minute si
secunde se aduna numerele care reprezinta unitati de acelasi fel (grade,
minute, secunde). Daca numarul minutelor sau secundelor obtinute este m.
mare de 60 se transforma in unitati mai mari.
Pentru a scadea masurile a doua unghiuri expr. in grade, minute si
secunde se scad numerele care reprezinta unitati de acelasi fel. Daca
nr. de min. sau sec. de la descazut este m.mic decât cel de la
scazator, se transforma un grad in minute sau un minut in secunde si se
adauga la cele existente, apoi se efectueaza scaderea.
Doua unghiuri proprii care au vârful comun , o latura comuna, iar
celelalte doua sunt situate de o parte si de alta a dreptei care contine
latura comuna, se numesc unghiuri adiacente.
Se numeste bisectoarea unui unghi propriu semidreapta cu originea in
vârful unghiului, situata in interiorul lui, a.i. cele doua unghiuri
formate de ea cu laturile unghiului initial sa fie congruente.
C A
B
, se numesc unghiuri suplementare. Fiecare dintre cele doua unghiuri se
numeste suplementul celuilalt.
A P Unghiurile ABC si MNP sunt suplementare
si invers.
B N
TRIUNGHIUL
Teorema: Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci si suplementale lor
sunt congruente
Demonstratie
Dat in ipoteza
Unghiurile congruente au masuri egale
Definitia unghiurilor suplementare
Definitia unghiurilor suplementare
Simetria si tranzitivitatea
Scaderea egalitatilor 5. si 2.
Unghiurile cu masuri egale sunt congruente.
Se numeste unghi drept orice unghi care este congruent cu suplementul
sau.
atunci ele se numesc complementare, iar fiecare dintre ele se numeste
complement al celuilalt.
se numeste unghi ascutit
se numeste unghi obtuz.
obtuz ascutit
Teorema complementului
Daca doua unghiuri sunt congruente, atunci complementele lor sunt
congruente.
[AC.
AC.
[AC].
Axioma de adunare a unghiurilor
Daca duoa unghiuri sunt complementare, atunci amândoua sunt ascutite
Orice doua unghiuri drepte sunt congruente.
, → fiecare dintre ele este drept.
Doua unghiuri proprii se numesc opuse la vârf daca laturile lor
formeaza doua perechi de semidrepte opuse.
Teorema unghiurilor opuse la vârf
Unghiurile opuse la vârf sunt congruente C O B
sunt opuse la vârf.
D A
Trei sau m.multe unghiuri care au vârful comun, nu au puncte interioare
commune si care, impreuna cu interioarele lor, acopera intreg planul, se
numesc unghiuri in jurul unui punct.
Teorema unghiurilor in jurul unui punct
jurul unui punct este 360Ëš
Daca la intersectia a doua drepte distincte si concurente se formeaza un
unghi drept, atunci toate unghiurile care se formeaza sunt unghiuri
drepte.
< 3 este drept 7. <4 este drept
<1 si < 2 sunt suplementare
A’ este interior