Referat Blaise Pascal

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Blaise Pascal si de asemenea puteti face Download Referat Blaise Pascal

Citeste fragmente din Referat Blaise Pascal

Blaise Pascal  Blaise Pascal s-a nãscut pe 19 iunie 1623 în Clermont si a murit la Paris în 19 august 1662. Tatãl lui, un judecãtor din Clermont, având la rândul sau un anumit renume în stiinta, s-a mutat în Paris în 1631, pentru a-si continua propriile studii pe o parte, si pentru a-si educa unicul sãu fiu care dovedise deja abilitãti exceptionale. Micul Blaise a fost tinut acasa pentru nu se obosi prea mult si din acelasi motiv educatia lui a fost mai întâi restrânsa la învatarea limbilor straine, neincluzând evident matematica. Acest program a simulat curiozitatea baiatului si, într-o zi, la doisprezece ani, a întrebat ce este geometria. Învatatorul lui i-a rãspuns cã este stiinta construirii figurilor exacte si a determinãrii proportiilor dintre diferite parti ale lor. În curând Pascal se apuca de studiat geometria, sacrificându-si timpul de joacã si în ciuda restrictiilor care îi erau impuse, si în câteva sãptãmâni descoperã singur multe proprietati ale figurilor. Cea mai importanta este aceea privitoare la suma unghiurilor unui triunghi care este egala cu doua unghiuri drepte, respectiv 180 de grade. Se pare ca dovada consta simplu în împaturarea unghiurilor peste figura astfel încât vârfurile lor sa se întâlneasca în centrul cercului înscris în triunghi. O demonstratie similara se poate obtine prin împaturarea unghiurilor astfel încât ele sa se întâlneasca pe piciorul perpendicularei duse din vârful unghiului cel mai mare pe latura opusa. Impresionat de aceasta demonstratie inteligenta, tatal sau i-a dat o copie a cartii Elementele de Euclid, pe care Pascal o citeste cu interes pânã când o învata.      La vârsta de paisprezece ani este admis la întâlnirile saptamânale tinute de Roberval, Mersenne, Mydorge si de alti matematicieni francezi. În final din aceste sedinte se naste Academia Franceza. La vârsta de saisprezece ani Pascal scrie un eseu despre conice, iar la optsprezece ani construieste prima masinã aritmeticã, un calculator rudimentar, pe care o va îmbunatatii peste opt ani. Scrisorile lui catre Fermat aratã cã aproximativ în aceastã perioadã se concentra asupra geometriei analitice si fizicii. A repetat si experimentele lui Toricelli.      În 1650 la mijlocul carierei lui stiintifice, Pascal si-a abandonat brusc idealurile lui în favoarea religiei, asa cum zice în Pensées, "contempleaza maretia si misterul omului".      În 1653 a trebuit sã administreze mosia tatãlui sãu. Acum a adoptat iarãsi vechile lui ocupatii si a fãcut câteva experimente asupra presiunii exercitate de lichide si gaze. În aceeasi perioadã a inventat triunghiul aritmetic, si împreunã cu Fermat a creat calculul probabilitãtilor.      Medita asupra cãsãtoriei când un accident l-a determinat iarãsi sã se concentreze asupra religiei. S-a mutat la Port Royal unde a trait pâna în 1662.      Singura lucrare matematicã care o mai scrie o a fost un eseu despre cicloidã în 1658. Suferea de insomnie si de o durere de dinti când i-a venit idea si spre surprinderea lui suferinta i-a trecut. Privind aceasta ca un semn divin a continuat problema, lucrând fãrã oprire opt zile, si a terminat o lucrare relativ completã despre geometria cicloidei. Grigore Moisil  Academicianul Grigore C. Moisil reuseste sa ramana intr-o actualitate de vedeta chiar si pentru cei care nu l-au cunoscut . El a fost un vajnic luptator pentru promovarea noului si a oamenilor noi in matematica romaneasca.       Matematician de valoare intenationala s-a facut cunoscut de la inceput prin originalitatea gandirii sale indraznete. Doctor in matematica al Universitatii din Bucuresti in 1929 printr-o teza intitulata "Mecanica analitica a sistemelor " ,se situeaza printre precursorii analizei functionale ,ca elev al marelui Vito Volterra. Dar curiozitatea sa neobosita il duce in domeniul ecuatiilor cu derivate partiale ,unde pune bazele unei teorii preliminare a sistemelor liniare cu derivate partiale.       Descoperind logica matematica ,devine repede o autoritate in acest domeniu ,pe care ulterior il restructureaza dand o expunere sistematica algebrei logici ,introducand notiunea de ideal si studiind logica modala ,logicile trivalente si tetravalente ,punand consecvent in evidenta structurile algebrice ale acestora.       Aceasta l-a condus la Teoria algebrica a mecanismelor automate in care a creat o puternica scoala romaneasca de cercetatori care au adus contributii foarte valoroase in domeniul informaticii incepand din 1953.       In acest domeniu academicianul Grigore C. Moisil a folosit intr-o larga masura lucrarile sale din domeniile logici matematice si algebrei moderne.       Ca deschizator de drumuri s-a afirmat de asemenea si in lingvistica matematica , unde s-a ocupat de traducere automata prin calculator ,de modele logice ale limbii ,de indecsarea si rezumarea lucrarilor publicate. Scoala romaneasca de lingvistica matematica recunoscuta ca si cea de teoria algebrica a mecanismelor automate pe plan intrnational ,este opera sa.       Grigore C. Moisil incepe batalia pentru infiintarea Centrului de Calcul al Universitatii din Bucuresti ,pe care o castiga in 1962 la o epoca de avant eroic al stiintei calculului si calculatoarelor pe plan mondial. Acest Centu a pregatit un efectiv puternic de cercetatori in care intrau matematicieni ,ingineri ,fizicieni ,lingvisti ,logicieni.       Acest efectiv a reusit ca in cateva saptamani sa stapaneasca tehnica de calcul a primului calculator polonez ODRA ,adus in expozitie la Centrul de calcul ,iar in 1966 sa devina in cateva luni specialisti in programarea calculatorului IBM 360/30 care era atunci o noutate din generatia III ,adus de asemenea in expozitie la Centrul de Calcul unde de altfel a ramas pana astazi .       Efectivul pregatit de academicianul Grigore C. Moisil a fost repartizat in calitate de conducatori ai informaticii romanesti la Institutul Central de Informatica si la numeroase centre de calcul guvernamentale .       Academicianul Grigore C. Moisil a cunoscut gloria pe toate meridianele fiind invitat sa-si expuna lucrarile in cele mai prestigioase centre stiintifice : Paris ,Roma ,Bologna ,Firenze ,Stanford ,Chicago ,New York ,Detroit ,Moscova ,Leningrad ,Berlin , Helsinki ,Cambridge ,Varsovia ,Bruxelles ,Sofia ,Atena ,Ankara ,Istambul si altele.       Profesor ,pe rand ,la Universitatile din Iasi si Bucuresti ,membru al Academiei Romane ,presedinte al Societatii de Stiinte Matematice din Romania ,membru al Academiei din Bologna ,al Academiei din Palermo ,al Institutului international de filozofie din Paris ,a desfasurat o neobosita activitate didactica si academica stralucind pretutindeni prin originalitatea si dorinta de a cuceri si a antrena pe tineri.       Grigore C. Moisil reuseste sa ramana permanent in actualitatea noastra stiintifica, sa fie o figura vie a stiintei romanesti ,sa insufleteasca si astazi avanturile celor care il iau ca exemplu si indrumator in lupta lor pentru afirmare. Issac Newton Matematician de inalta valoare,Newton nu s-a multumit numai sa foloseasca acest eficient instrument de investigare-matematica.L-a ameliorat si l-a complectatA studiat si a generalizat binomul care ii poarta numele in 1665,(X+A)ⁿ,pentru valori rationale pozitive si negative ale exponentului.a dezvoltat in serii cateva functii trigronometrice studiind si curbele de gradul III.A inteles si demonstrat specificul invers al celor doua operatii de baza,diferentierea si integrarea(„Metoda directa si inversa a fluxiunilor”).Gaseste o larga aplicare la studiul(varianta) functiilor,pentru gasirea maximelor si minimelor.   Descanrtes Rene  Descartes Rene (1596-1650), filozof si savant francez, unul dintre intemeietorii filozofiei epocii moderne. Descartes a fost un exponent ideologic al burgheziei franceze in ascensiune; in filozofia lui si-au gasit expresia teoretica nevoile devenite actuale ale dezvoltarii stiintei moderne, care se nastea in lupta cu scolastica medievala. Totodata, conceptia despre lume a lui Descartes oglindeste insuficienta dezvoltare a burgheziei, tendinta ei de a ajunge la un compromis politic si ideologic cu nobilimea si cu biserica. Ca si F. Bacon, Descartes a subliniat insemnatatea practica a filozofiei, contributia ei la sporirea dominatiei omului asupra naturii. Trasatura dominanta a filozofiei lui Descartes o constituie conceptia dualista despre existenta a doua substante, independente una de alta: substanta materiala, cu atributul intinderii, si substanta spirituala, cu atributul gandirii. In filozofia sa, Descartes porneste de la indoiala metodica asupra tuturor cunostintelor, asupra datelor simturilor si chiar asupra existentei lumii si accepta ca unic fapt sigur, care trebuie sa constituie, dupa el, temeiul filozofiei si al stiintei, vestita teza: ,,Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist .      Descartes are un caracter idealist, deoarece considera ca adevar fundamental, de la care trebuie sa porneasca intrega filozofie, existenta certa a gandirii si nu existenta realitatii obiective. Aceasta teza a influentat idealismul de mai tarziu. Indoiala sa a avut insa o semnificatie progresista, ascutisul ei fiind indreptat impotriva dogmatismului scolastic.      Descartes, a fost un reprezentat de seama al rationalismului in filozofia moderna. Pentru el, criteriul adevarului se afla in ratiunea insasi, in evidenta notiunilor noastre. La baza metodei sale de cunoastere, el a pus deductia, care trebuie sa porneasca de la adevaruri clare si distincte, cunoscute nemijlocit de ratiune. Descartes a recunoscut totusi si valoarea cunoasterii experimentale. i ca deplasare in spatiu. Descartes a extins conceptia sa materialist-mecanicista si asupra vietii organice. Pentru el animalele sunt automate neinsufletite, omul singur fiind inzestrat cu suflet, existent independent de corp. 쥁@