Referat Notiuni De Baza Clasa A 6-a

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Notiuni De Baza Clasa A 6-a si de asemenea puteti face Download Referat Notiuni de baza clasa a 6-a

Citeste fragmente din Referat Notiuni De Baza Clasa A 6-a

NOŢIUNI DE BAZĂ Clasa a VI-a Algebră Proporţie. Proprietatea fundamentală a proporţiei - proporţia este o egalitate a două rapoarte; - în orice proporţieprodusul extremilor este egal cu produsul mezilor; Aflarea unui termen necunoscut al unei proporţii un extrem = produsul mezilor “supra” celălalt extrem; un mez = produsul extremilor “supra” celălalt mez; Proporţii derivate a/b = c/d => d/b = c/a a/b = c/d => a/c = b/d a/b = c/d => b/a = d/c a/b = c/d => af/bf = c/d a/b = c/d => a:f/b:f = c/d a/b = c/d => a·f/b = c·f/d a/b = c/d => a/b·f = c/d·f a/b = c/d => a/b:f = c/d:f a/b = c/d => a+b/b = c+d/d a/b = c/d => a-b/b = c-d/d a/b = c/d => a/a+b = c/c+d a/b = c/d => a/b-a = c/d-c a/b = c/d => a/b = a+c/b+d a/b = c/d => a/b = a-c/b-d ăr prin notaţia p% se înţelege p/100 pentru aflarea a p% dintr-un număr dat se efectuează p/100 din numărul respectiv adică p/100 înmulţit cu numărul dat Aflarea unui număr când se cunoaşte p% din el întrucât există un număr necunoscut îl vom nota cu x, obţinând p/100 din x=a, a fiind dat, rezultă x=a:p/100 Aflarea raportului procentual se numeşte raport procentual raportul p/100 pentru a afla cât la sută reprezintă numărul a din numărul b, ne folosim de relaţia: a = p/100 ·b sau a/b = p/100 → p = 100 ·a/b Probabilităţi se numeşte probabilitatea realizării unui eveniment (rezultatul unei experienţe) raportul dintre numărul cazurilor favorabile realizării evenimentului şi numărul cazurilor posibile ale experienţei probabilitatea unui eveniment se notează cu P(A) P(A) = numărul cazurilor favorabile evenimentului A / numărul cazurilor posibile ale experienţei Proporţionaliate directă între două mulţimi finite de numere se stabileşte o proporţionalitate directă dacă se poate forma un şir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel încât numărătorii rapoartelor să fie elementele primei mulţimi şi numitorii rapoartelor să fie elementele celeilalte mulţimi între {x, y, z} şi {a, b, c} se stabileşte o proporţinalitate directă dacă: x/a = y/b = z/c Proporţionalitate inversă între două mulţimi finite de numere se stabileşte o proporţionalitate inversă, dacă se poate forma un şir de rapoarte egale, diferite de 0, astfel încât mulţimea primilor factori ai produselor să fie una din mulţimi, iar mulţimea celorlalţi factori să fie cealaltă mulţime între {x, y, z} şi {a, b, c} se stbileşte o proporţionalitate inversă dacă: x ·a = y · b = z · c Regula de trei simplă fiind date două mulţimi între care este stabilită o proporţionalitate directă sau inversă, procedeul de aflare a unuia din elemente se numeşte regula de trei simplă Adunarea şi scăderea numerelor întregi. Desfacerea parantezelor la adunarea numerelor întregi apar trei cazuri: ambele numere sunt întregi pozitive (deci naturale)→ suma este suma numerelor naturale a şi b ambele numere sunt întregi negative → suma este –(|a|+|b|) un număr este întreg negativ şi celălalt întreg pozitiv → suma este 0 dacă: |a|=|b|. Dacă |a|≠|b| efectuăm operaţie de scădere între modulul mai mare şi modulul mai mic, iar la rezultat se scrie semnul numărului care era modulul mai mare se defineşte opusul numărului a ca fiind –a şi opusul numărului – a ca fiind a la scăderea a două numere întrgi se efectuează operaţie de adunare între primul număr şi opusul celui de-al doilea dacă în faţa unei paranteze este semnul “+” atunci se suprimă paranteza şi semnul “+” şi se scrie expresia din paranteza neschimbată dacă în faţa unei paranteze este semnul “-“ atunci se suprimă paranteza şi semnul “-“ şi se scrie expresia din paranteză schimbând semnele Divizorii unui număr întreg un număr întreg a este divzibil cu un număr întreg b≠0, dacă există un număr întreg c astfel încât a=b · c notaţie: a : b (a se divide cu b) şi b|a (b divide a) Geometrie Dreapta un punct A aparţine dreptei a, adică A є a dacă punctul A se află pe dreapta A două puncte determină o singură dreaptă se numesc puncte coliniare trei sau mai multe puncte care se află pe o dreaptă se numesc drepte concurente două sau mai multe drepte care au un punct comun Semidrepte şi segmente se numeşte semidreaptă o porţiune dintr-o dreaptă mărginită într-oparte şi prelungită la nesfârşit în cealaltă parte marginea se numeşte originea semidreptei şi se notează:[OA semidreapta închisă, adică O є [OA, O originea semidreptei, A un punct oarecare de pe semidreaptă şi (OA semidreaptă deschisă, adică O ¢ (OA (OA şi (OB se numesc semidrepte opuse dacă A, O, B sunt puncte coliniare în această ordine se numeşte segment de dreaptă o porţiune dintr-o dreaptă, mărginită ăn ambele părţi. Deci un segment are două capete segmentul (AA)= ø este segmentul nul [AA]={A} Lungimea unui segment. Operaţii cu segmente numim distanţa dintre două puncte A şi B, lungimea segmentului AB se numesc segmente congruente două segmente care au aceeaşi lungime se numeşte mijlocul unui segment AB, punctul M є AB, care împarte segmentul în două segmente congruente (AM)≡(MB) mijlocul unui segment este întotdeauna unic Unghiul se numeşte unghi figura geometrică formată din două semidrepte care au aceeaşi origine cele două semidrepte se numesc laturi şi originea comună este vârful unghiului a măsura un unghi înseamnă a măsura “deschiderea” dintre semidreptele care formează unghiul unitatea de măsură este gradul cu submultiplii : minutul, secunda 1o=60’ şi 1’ =60” unghiul nul este format din două semidrepte identice, el are măsura de 0 o ungiul alungit este unghiul format de două semidrepte opuse, el are măsura de 180 o se numesc unghiuri congruente ungiurile care au aceeaşi măsură se numesc unghiuri adiacente două unghiuri care au o latură comună, vârful comun şi celelalte laturi de o parte şi de alta a laturii comune se numesc unghiuri complementare două unghiuri care au suma de 90 o se numesc unghiuri suplementare două unghiuri care au suma de 180 o Bisectoarea unui unghi. Unghiuri formate în jurul unui punct se numeşte bisectoarea unui unghi semidreapta cu originea în vârful unghiului, situată în interiorul unghiului şi care formează, cu laturile unghiului iniţial unghiuri congruente se numeşte unghi drept orice unghi congruent cu suplementul său se numeşte unghi ascuţit orice unghi cu măsura mai mică de 90 o se numeşte unghi obtuz orice unghi cu măsura cuprinsă între 90 o şi 180 o suma măsurilor unghiurilor formate în jurul unui punct este 360 o se numesc unghiuri opuse la vârf doă unghiuri cu acelaşi vârf şi laturile unuia în prelungirea laturilor celuilalt dacă două laturi sunt opuse la vârf atunci ele sunt congruente Cazurile de congruenţă a triunghiurilor se distig trei cazuri de congruenţă : < j ˜ Ê ᰀ - două triunghiuri oarecare care au două laturi şi unghiul cuprins între ele respectiv congruente, sunt congruente cazul U.L.U: două triunghiuri oarecare care au câte o latură şi unghiurile alăturate ei respectiv congruente, sunt congruente cazul L.L.L: două triunghiuri oarecare care au laturile respectiv congruente, sunt congruente pentru a dovedică două segmente (două unghiuri) sunt congruente, căutăm să încadrăm segmentele (unghiurile) respective în două triunghiuri a căror congruenţă poate fi demonstrată Perpendicularitate în plan. Drepte perpendiculare se numesc drepte perpendiculare două drepte concurnte care formează un unghi drept → se formează patru unghiuri drepte notaţie : d1 ┴ d2 prin distanţa de la un punct la o dreaptă se înţelege lungimea perpendicularei din punct pe dreaptă se numeşte mediatoarea unui segment dreapta perpendiculară pe segment în mijlocul segmentului două triunghiuri dreptunghice care au catetele respectiv congruente, sunt congruente două triunghiuri dreptunghice care au cîte o catetă şi un unghi ascuţit alăturat acesteia respectiv congruente, sunt congruente două triunghiuri dreptunghice ce au ipotenuzele şi câte o catetă respectiv congruente, sunt congruente Paralelism. Drepte paralele două drepte distincte a şi b, conţinute în acelaşi plan care nu au nici un punct comun se numesc drepte paralele dacă două drepte formează cu o secantă o pereche de unghiur alterne interne congruente, atunci dreptele sunt paralele şi reciproc notaţie : a║b Proprietăţile triunghiului. suma măsurilor unghiurilor unui triunghi este egală cu 180 o într-un triunghi echilateral, măsura unui unghi este 60 o într-un triunghi dreptunghic, unghiurile ascuţite sunt complementare un triunghi isoscel în care măsura unuia dintre unghiuri este 60 o este echilateral se numeşte unghi exterior al unui triunghi, un unghi care este adiacent şi suplementar cu un unghi al triunghiului măsura unui unghi exterior al unui triunghi este egală cu suma măsurilor celor două unghiuri ale triunghiului neadiacente cu el bisectoarea unui unghi exterior al unui triunghi se numeşte bisectoare exterioară a triunghiului corespunzătoare unghiului respectiv bisectoare exterioară şi interioară a aceluiaşi unghi sunt perpendiculare Triunghiul isoscel se numeşte triunghi isoscel triunghiul care are două laturi congruente proprietăţile triunghiului isoscel : dacă un triunghi este isoscel, atunci unghiurile opuse laturilor congruente, sunt congruente şi reciproc în orice triunghi isoscel, bisectoarea unghiului din vârf, mediana corespunzătoare bazei, înălţimea corespunzătoare bazei şi mediatoarea bazei coincid Triunghiul echilateral se numeşte triunghi echilateral triunghiul care are toate laturile congruente proprietăţile triunghiului echilateral : unghiurile unui triunghi echilateral sunt congruente triunghiul cu toate unghiurile congruente este echilateral în orice triunghi echilateral bisctoarele unghiurilor coincid cu medianele, mediatoarele şi înălţimile triunghului Triunghiul dreptunghic se numeşte triunghi dreptunghic triunghiul care are un unghi drept într-un triunghi dreptunghic cateta care se opune unui unghi cu măsura de 30 o are lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei în orice triunghi dreptunghic lungimea medianei corespunzătoare ipotenuzei este egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei Relaţiile între laturile şi unghiurile unui triunghi într-un triunghi, unui unghi mai mare i se opune o latură mai mare şi reciproc dintre două oblice duse dintr-un punct pe aceeaşi dreaptă, cea “mai depărtată” de piciorul perpendicularei este “cea mai lungă” într-un triunghi, lungimea oricărei laturi este mai mică decât suma lungimilor celorlalte două laturi şi mare decât valoarea absolută a diferenţei lor Patrulatere. Suma unghiurilor unui patrulater pentru a defini un patrulater sunt necesare patru puncte distincte A, B, C, D astfel încât: oricare trei puncte sunt necoliniare oricare două dintre segmente [AB] şi [CD] sau [BC] şi [DA] n-au nici un punct interior comun figura formată din reuniunea [AB] cu [BC] cu [CD] cu [DA] şi care îndeplineşte condiţiile 1. şi 2. de mai sus, este patrulater un patrulater se numeşte patrulater convex dacă, oricare ar fi o latură a sa, cele două vârfuri, nesituate pe latura considerată, se află pe aceeaşi parte a dreptei în care este inclusă latura respectivă patrulaterul care nu este convex se numeşte concav suma măsurilor unghiurilor unui patrulater convex este de 360 o Paralelogramul se numeşte paralelogram, patrulaterul convex care are laturile opuse paralele două câte două proprietăţile paralelogramului: laturile opuse sunt congruente două câte două unghiurile opuse sunt congruente două câte două unghiurile consecutive sunt suplementare diagonalele se intersectează în părţi congruente un patrulater convex este paralelogram dacă: laturile opuse sunt congruente două câte două unghiurile opuse sunt congruente două câte două diagonalele se intersectează în părţi congruente două laturi opuse sunt paralele şi congruente Dreptunghiul se numeşte dreptunghi un paralelogram care are un unghi drept proprietăţi caracteristice: are toate unghiurile congruente, deci drepte are diagonalele congruente un patrulater convex este dreptunghi dacă are toate unghiurile congruente paralelogramul care are diagonalele congruente este dreptunghi Rombul se numeşte romb un paralelogram care are două laturi consecutive congruente proprietaţi caracteristice: toate laturile rombului sunt congruente diagonalele rombului sunt perpendiculare între ele diagonalele rombului sunt bisectoare pentru unghiurile rombului patrulaterul convex cu toate laturile congruente paralelogramul cu diagonalele perpendiculare este romb paralelogramul în care o diagonală este bisectoarea unui unghi este romb Pătratul se numeşte patrat un dreptunghi care are două laturi consecutive congruente pătratul are toate proprietăţile dreptunghiului şi rombului într-un triunghi dreptunghic mediana corespunzătoare ipotenuzei are lungimea egală cu jumătate din lungimea ipotenuzei dacă într-un triunghi o mediană are lungimea cât jumătatea lungimii laturii care îi corespunde, atunci triunghiul este dreptunghic 쥁@