Referat Trigonometrie Sferica
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Trigonometrie Sferica si de asemenea puteti face
Download Referat Trigonometrie sfericaCiteste fragmente din Referat Trigonometrie Sferica
INTRODUCERE
Trigonomertia sferica este disciplina matematica care se ocupa de
rezolvarea triunghiurilor formate pe suprafata unei sfere din arce de
cercuri mari.
Trigonometria sferica are o mare importanta teoretica si practica si si
se aplica pe scara mare in astronomie, in geodezia superioara,
incartografie, in cristalografie, in geometria miniera, in teoria
instrumentelor si in alte stiinte, atunci cand, pentru studiul pozitiei
relative in spatiu a unor puncte, linii si plane, se recurge la o sfera
ajutatoare.
GEOMETRIA SFERICA
Cercuri pe sfera
Se numeste suprafata sferica, sau sfera, locul geometric al punctelor
din spatiu egal departate de un punct fix O – centrul acestei
suprafete. Spatiul marginit de suprafata unei sfere se numeste tot
sfera. Suprafata sferei poate fi definita ca si suprafata produsa prin
rotatia unui semicerc in jurul diametrului sau. Segmentul de dreapta
care uneste centrul sferei cu orice punct de pe suprafata ei se numeste
raza R a sferei, iar segmentul de dreapta, care unind doua puncte de pe
suprafata sferei trece si prin centrul ei, se numeste diametru; evident,
razele aceleiasi sfere sunt egale intre ele, iar un diametru este egal
cu doua raze.
La baza geometriei sferice stau urmatoarele teoreme:
Teorema 1: Sectiunea unei sfere cu un plan oarecare este un cerc.
Teorema 2: Cercurile mari impart sfera si suprafata ei in doua parti
egale.
Teorema 3: Prin doua puncte date pe suprafata unei sfere, daca acestea
nu sunt asezate la extremitatile aceluiasi
diametru, se poate duce un cerc mare si numai unul.
Teorema 4: Intersectia planelor a doua cercuri mari este un diametru al
lor si le imparte in doua parti egale.
Teorema 5: Cea mai scurta distanta pe sfera intre doua puncte de pe
suprafata ei este un arc de cerc mare mai mic de 180°.
Axa, polii, polarele , unghiurile sferice si masurarea lor
.
Fig. 1
(fig. 1), sub care se intretaie arcele de cerc mare, se numesc
unghiuri sferice. Punctele de intersectie ale arcelor se numesc
varfurile, iar arcele, laturile unghiului sferic. La fel ca unghiurile
plane, unghiurile sferic pot fi ascutite, drepte si obtuse si pot avea
valori de la 0 la 360°.
Reprezentarea sferei pe un plan. Retele stereografice
, interscteaza planul K.
Daca punctul de unde proiectam este situat pe suprafata sferi, atunci
proiectia in perspectiva se numeste stereografica (fig. 3).
Locul geometric al punctelor care au aceeasi coordonata se numeste linie
de coordonate. Liniile de coordonate care au aceeasi longitudine se
numesc meridiane, iar liniile de coordonate care au aceeasi latitudine
se numesc paralele. Ansamblul acestor doua feluri de linii de coordonate
se numeste retea de coordonate pe sfera, iar reprezentarea ei in plan,
intr-o proiectie data, se numeste retea cartografica.
Fig. 2
Fig. 3
Figuri pe sfera. Fusul sferic. Triunghiul sferic. Triunghiul sferic.
Triunghiuri polare si simetrice
Fus sferic. Partea din suprafata sferei cuprinsa intre doua semicercuri
care au acelasi diametru, se numeste fus sferic; evident, fusul sferic
pate fi considerat drept suprafata de rotatie a unui semicerc, cand
acesta se roteste in jurul diametrului sau cu un unghi oarecare α.
Triunghiul sferic. Figura de pe suprafata sferei formata din trei arce
de cerc mare care se intretaie in trei puncte, se numeste triunghi
sferic. Elementele triunghiului sferic sunt: trei unghiuri, fiecare in
parte mai mic de 180°, si trei laturi; daca laturile sunt mai mici
decat 2d (d = 90°), atunci triunghiul se numeste triunghi al lui Euler;
triunghiurile care au laturile mai mari decat 2d, se numesc triunghiuri
Moebius Study. Triunghiurile sferice pot fi isosceles, echilaterale,
dreptunghice sau oarecare.
Triunghiurile sferice dreptunghice pot avea unul, doua sau trei unghiuri
drepte, iar triunghiurile sferice oarecare pot avea unul doua sau trei
unghiur obtuze. Daca intr-un triunghi sferic, cel putin o latura este
egala cu un sfert din cerc, atunci triunghiul se numeste cuadrantic.
Triunghiuri polare. Daca in triunghiul sferic ABC (fig. 4) consideram
varfurile ca poli si descriem, cu raze sferice egal cu 90°, polarele
unui varf, atunci aceste polare, intretaindu-se doua cate doua, vor da
un nou triunghi sferic A’B’C’, numit triunghi polar sau
suplinentar triunghiului dat.
, atunci, unind doua cate doua punctele obtinute prin arce de cerc
mare, obtinem un triunghi sferic opus celui dintai, care se numeste
triunghi simetric triunghiului dat (fig. 5).
Fig. 4
Fig. 5
Proprietatile triunghiului sferic polar
Relatiile dintre un tringhi sferic dat si triunghiul lui polar
Un triunghi dat si triunghiul lui polar dunt reciproc polare, adica:
varfurile triunghiului dat sunt polii laturilor triunghiului polar si
varfurile triunghiului polar sunt polii laturilor triunghiului dat.
Suma unui unghi al unui triunghi sferic dat si a laturii corespunzatoare
lui din triunghiul polar este ehala cu 180°.
Suma unui unghi al triunghiului polar si a laturii corespunzatoare lui
din triunghiul dat este egal cu 180°.
Proprietatile unghiurilor triunghiului sferic
In orice triunghi sferic, suma unghiurilor este intotdeauna mai mica
decat 6d si mai mare decat 2d (doua drepte).
Intr-un triunghi sferic, suma a doua unghiuri din care se scade al
terilea, este intotdeaun mai mica decat 2d.
Unghiul exterior al unui triunghi sferic este mai mic decat suma celor
doua unghiuri interioare nealaturate, dar mai mare decat diferenta lor.
Egalitatea triunghiurilor sferice
Doua triunghiuri sferice, situate pe aceeasi sfera sau pe doua sfere
diferite dar de aceeasi raza, sunt egale, daca au:
cate doua laturi si unghiul cuprins intre ele egale;
cate o latura si cele doua unghiuri alaturate, egale;
cate trei laturi egale;
cate trei unghiuri egale.
Proprietatile laturilor si unghiurilor triunghiurilor sferice
Laturilor egale, intr-un triunghi sferic, li se opun unghiuri egale, si
reciproc.
In orice triunghi sferic, unghiului mai mare i se opune latura mai mare,
si reciproc.
Cercul inscris si cercul circumscris
Bisectoarele AO, BO, CO, ale triunghiului sferic se intretaie in centrul
cercului mic inscris in triunghi (fig. 6).
Mediatoarele triunghiului sferic se intretaie in centrul cercului mic
circumscris triunghiului (fig. 7).
Fig. 6
Fig. 7
ì¥Â