Referat Leonhard Euler

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Leonhard Euler si de asemenea puteti face Download Referat Leonhard Euler

Citeste fragmente din Referat Leonhard Euler

LEONHARD EULER ( BASEL,15.04.1707- PETESBURG,18.09.1783 ) matematician , mecanician , astronom ,fizician A studiat la Universitatea din Basel ( Elvetia ) . A dorit sa obtina un post la universitatea pe care a urmat-o , dar refuzul oficialitatilor l-a facut sa accepte ( in 1727 ) invitatia de a merge in Rusia , sa lucreze la Academia de Stiinte din Petersburg . La 26 ani , a devenit membru al acestei academii . Situatia precara ce domnea in Rusia determina pe Euler sa primeasca ( in 1741 ) invitatia lui Frederic al II-lea de a veni profesor la Academia de Stiinte din Berlin , unde si-a continuat prodigioasa sa activitate timp de 25 ani , dupa care revine ca director al Academiei din Petersburg , la staruinta Elisabetei a II-a ; aici va ramane pana la sfarsitul vietii sale . Viata lui L.Euler – aureolata de distinse si binemeritate onoruri , dar si umbrita de cumplite nenorociri – constituie un exemplu minunat de munca dedicata stiintei si progresului omenirii. A fost ales membru la 8 academii ; s-a bucurat de stima multor personalitati : P.Laplace il considera “invatatorul nostru al tuturora” , C.Gauss spunea “studiul lucrarilor lui Euler constituie cea mai buna scoala pentru cele mai variate domenii ale matematicii “ , iar F.Arago afirma : “Euler calculeaza asa cum oamenii respira si vulturii planeaza in vazduh “. Intr-adevar , L.Euler a scris ( in afara celor peste 2800 scrisori importante prin informatiile lor stiintifice si istorice ) aproximativ 1200 memorii – operele sale cuprinzand 80 volume mari – fiind primul in lume ca productivitate stiintifica . Vedem astfel ca aprecierea lui M.Fuss ca “Euler s-a angajat ca sa furnizeze Academiei din Petersburg atatea memorii incat sa publice in analele ei si 20 ani dupa moartea sa” , a fost cu mult depasita , dupa cum a remarcat F.Rudio ca “ a dat mai mult decat a promis , caci lucrarile sale au ornamentat memoriile Academiei din Petersburg pana in 1823 , adica la 40 ani dupa moartea sa. Din cauza muncii excessive , la 28 ani , Euler a suferit o congestie cerebrala , pierzandu-si ochiul drept ; “ voi avea mai putine distractii “ a spus si a continuat sa munceasca cu aceeasi pasiune. La varsta de 59 ani si-a pierdut cu desavarsire vederea , insa orbirea nu l-a impiedicat sa-si continuie rodnica activitate , dictand rezultatele cercetarilor sale unui fiu , Albrecht. L.Euler putea lucra oricum si oriunde ; avea darul de a calcula mintal , fara a comite greseli nici la calculele lungi . Era un matematician de o aleasa cultura : cunostea istoria popoarelor , stia si recita in intregime Eneida lui Vergiliu ; a lucrat multi ani la alcatuirea hartii geografice a Rusiei , a publicat o lucrare asupra muzicii , etc. In domeniul matematicii , zeci de teoreme , formule si notiuni ii poarta numele sau; a adus contributii de valoare in toate ramurile matematicii : in algebra – definirea logaritmului unui numar prin considerarea operatiei inverse a ridicarii la putere , introducerea ecuatiilor reciproce , studierea ( 17 ani ) a problemei rezolvabilitatii prin radicali a ecuatiilor algebrice de grad mai mare decat patru , crearea teoriei fractiilor continue , introducerea notatiilor e ,i , f(x); in geometrie – dreapta , cercul care ii poarta numele ; redescoperirea formulei privind numarul fetelor , varfurilor si muchiilor unui poliedru convex , etc. ; in trigonometrie , pe care o trateaza analitic ( nefiind precedat de altcineva ) , in teoria numerelor – legea reciprocitatii cuadratice ; in analiza matematica – dezvoltari in serie , metode pentru integrarea anumitor tipuri de integrale remarcabile , etc. L.Euler are cercetari importante in mecanica , in optica , in astronomie. Opere principale :”Mechanica , sive Motus Scientia analytice exposita “ (1763); “Methodus inviendi lineas curvas “ (1744) ; “Theoria motuum planetarum “ (1744) ; “Scientia navalis “(1749) ; “Institutiones calculi differentialis (1755) ; “Institutiones calculi integralis “ (1768/70); “Dioptrica “ (3 volume ). 쥁@