Referat Arta Greaca

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Arta Greaca si de asemenea puteti face Download Referat Arta greaca

Citeste fragmente din Referat Arta Greaca

Arta greaca Arta greacã reprezintã productia artisticã a civilizatiei grecesti , cu toate cã este dificil sã se stabileascã cu precizie limitele cronologice ale acesteia. Artele care s-au dezvoltat în Grecia anticã , cea minoicã si cea micenianã reprezintã baza artei grecesti. Se plaseazã nasterea artei grecesti în jurul secolului IX I.C. , odatã cu aparitia perioadei geometrice. S-a convenit cã dupã ce apogeul acestei arte a fost atins în secolul V , Î.C. în perioada clasicã, ultimele sale manifestãri urmând sã se stingã în pragul bãtãliei de la Aetium , din anul 31, Î.C. În realitate lucrurile sunt putin altfel deoarece si dupã bãtãlia de la Aetium este observatã influenta artei grecesti în producþiile orientale si cele occidentale. Imensa expansiune a culturii grecesti poate explica importanþa acestei arii de influentã . Datoritã acþiunii de colonizare din secolele VIII ºi VII î.e.n. arta greacã se impune treptat de la cadrul restrâns al Mãrii Egee în toatã regiunea din jurul Mãrii Mediterane. La sfârºitul secolului IV datoritã cuceririlor lui Alexnadru cel Mare lumea greacã este limitatã la est de India iar la sud înglobeazã tot Egiptul ºi mai ales Imperiul Persan. Totuºi la aceastã diversitate geograficã se adaugã profunde diviziuni politice. Este adevãrat cã în faþa duºmanului oraºele greceºti se gãsesc unite dar în rãzboaiele din secolul V , Î. C. sau în cadrul participãrii comune la Jocurile panelenice ele nu au nici un sentiment de apartenenþã la aceaºi entitate. Cu toate acestea în aceastã diversitate rezidã o identitate culturalã comunã care face posibil sã se vorbeascã despre arta greacã. Originile artei greceºti au rãmas învãluite în mister pânã la începutul secolului al XX-lea deoarece în Grecia nu au fost gãsite urme ale epocii de piatrã. Dar acum se ºtie cã naºterea artei greceºti îºi aflã originea în confruntarea mai multor civilizaþii ce se aflau în bazinul oriental al Mãrii Meditaerane. Arta cicladicã este cea mai veche mãrtuire a artei greceºti . S-a desfãºurat în epoca bronzului vechi. Cele mai frumoase manifestãri ale Cicladelor , pe lângã numeroasele obiecte din bronz ºi argint , le constituie „idolii“ cicladici. Aceste statuete din marmurã reprezentau personaje puternic stilizate . La realizarea lor s-a þinut seama riguros de pãstrarea proporþiilor, care le-a conferit un superb echilibru. Este încã imposibil sã cunoaºtem semnificaþia lor exactã. Spre sfârºitul mileniului al II-lea Î.C., se diminueazã producerea lor. Arta minoicã corespunde perioadei de dominaþie a Cretei în jurul anului 1800 Î.C. Se realizeazã construirea primei generaþii de palate , printre care ºi cele din Cnossos ºi Malia. Palatele sunt puternic inspirate din modelele orientale. Aceste construcþii au în alcãtuire o curte rectangularã , în jurul cãreia se aflã o serie de încãperi , de sãli de ceremonii ºi de culoare pentru procesiuni. A doua serie de palate cretane este reconstruitã în secolul VI Î.C. pe aceleaºi locuri ale palatelor din prima generaþie distruse brutal. Construcþiile sunt similare primelor, pereþii sunt acoperiþi cu fresce magnifice în culori strãlucitoare . Prin intermediul subiectelor religioase sau a motivelor floarle se exprimã bucuria de a trãi ºi spontaneitatea. Cermica pictatã reia stilul naturalist ºi vesel delectând prin repezentãri de elemente marine. Cretanii fabricã pe scarã largã obiecte mici din metal, lemn sau fildeº ºi creeazã niºte piese de orfevrãrie foarte frumoase. Arta micenianã rãsare atunci când civilizaþia minoicã mai strãluceºte încã , fiind construite la Micene , în secolul XVI Î.C. douã morminte mari , probabil princiare. Opulenþa lor uimeºte în acel mediu sãrac. S-a descoperit cã aceste morminte conþin obiecte din metal preþios cum ar fi : elemente de podoabã a capului, arme de ceremonie, cupe, vase, multe provenind din Europa. Creaþiile autohtone sunt decoarte cu scene voit violente într-un stil aproape brutal ce se obserpã ºi lal frumoasa mascã a lui Agamemnon. Micenienii construiesc puternice citadele fortificate, ale cãror aspect contrasteazã cu deschiderea amplã, spre naturã, a palatului. Aceste construcþii au început sã aparã prin anul 1400 Î.C. dupã nimicirea Cretei. Pereþii sunt formaþi din blocuri enorme de piatrã, pe care dupã legende doar ciclopii le-ar fi putut duce. Aceasa face ca arhitecturii sã i se atribuie ºi numele de „ciclopicã“. Palatele din interiorul citadelelor au dimensiuni reduse . Principala salã a lor este construitã dupã principiulmegaronului aflat la baza viitoarei arhitecturi greceºti . De asemenea la micenieni se gãsesc clãdiri funerare în formã de „cãpãþâni de zahãr“ arãtând rodul unei mãiestrii tehnice deosebite , ce impun prin amploarea lor. Fabricarea obiectelor mici este încurajatã dupã forma literelor ( ( ( ( phi, psi, tau). Pierderea cunoºtinþelor tehnice dobândite se face odatã cu dispariþia civilizaþiei miceniene care cauzeazã de altfel ºi diminuarea producþie artistice. 쥁