Referat Expansiunea Islamismului

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Expansiunea Islamismului si de asemenea puteti face Download Referat Expansiunea islamismului

Citeste fragmente din Referat Expansiunea Islamismului

EXPANSIUNEA ISLAMISMULUI Una dintre marile religii ale lumii, Islamismul, a fost resp#ndit cu ajutorul for]ei armelor din Spania p#n` India. |ntr-un timp mai scurt de un secol a ap`rut urma sa o cultur` extraordinar`. Arabia era in mare parte alc`tuit` din de[ert secolul al VII-lea e.n. iar pustiurile sale tr`iau triburi nomande. Pe ]`rmul M`rii Ro[ii [i al Oceanului Indian se g`seau zone fertile cu multe a[ez`ri floritoare. Drumurile acestora duceau Siria [i Mesopotomia (Irak-ul de azi). |n calea acestor drumuri comerciale se g`seau oaze care datorit` comer]ului prosperau, de exemplu Mekka [i Medina, acestea fiind de o importan]` fundamental` istoria islamismului PROFETUL MAHOMED Profetul Mahomed s-a n`scut Mekka, tat`l s`u se ocupa cu m#natul c`milelor. {i-a pierdut p`rin]ii c` de foarte t#n`r [i a fost crescut de un unchi. P#n` la v#rsta de 25 de ani c`l`torea ca negustor cu caravanele, p#n` c#nd a luat-o de so]ie pe st`p#na sa, ajuns` deja de dou` ori v`duv`, pe Hadidja. Umbla mult singur prin mun]i [i cu pu]in timp dup` c`s`torie a avut parte de o t#mplare ciudat`. A avut viziuni care vorbea cu arhanghelul Gabriel, not#nd versuri instruc]iunile acestuia. Aceste scrieri constituie prima parte a c`r]ii sfinte a islamismului, Coranul. Aceast` carte cuprinde final cele 114 precepte pe care le-a primit profetul timp de 22 de ani. |ntre timp Mahomed a ceput s` predice, propov`duind c` spre m#ntuire exist` doar un singur drum, supunerea total` a Dumnezeului atotputernic. Cuv#ntul „islam” arab` are chiar aceast` semnifica]ie, devenind numele acestei religii noi. Adep]ii s`i era numi]i musulmani, adic` supu[i, g`duitori. Mahomed a fiin]at o comunitate religioas` din pu]inii discipoli [i membrii familiei sale, dar aceasta nu a devenit popular` ora[. Bun`starea ora[ului se datora mai ale pelerinilor care veneau la piatra Kaba, sanctuar dedicat unui num`r de circa 360 de zei [i spirite diferite, s` se chine acestora. |ns` noul profet a declarat c` orice zeu sau spirit este fals, iar situa]ia a devenit a[a de periculoas` c#t 622 Mahomed [i pu]inii s`i discipoli au trebuit s` p`r`seasc` ora[ul. Aceast` fug` se nume[te Hegin` (Hidjra) [i se consider` punctul de origine al perioadei islamismului. Mahomed [i-a g`sit ad`post ora[ul apropiat Medina, unde a devenit un om important, fiind judec`tor [i unde si-a g`sit noi discipoli. A fost recunoscut drept Profetul lui Allah [i conduc`tor al celor din ora[ numereoasele campanii militare mpotriva celor din Mekka. C#nd s-a predat Mekka, anul 630, Mahomed a devenit domnitorul ora[ului unde s-a n`scut, a distru cei 360 de idoli [i a oferit sanctuarul lui Kaba lui Allah. PROBLEMA SUCCESIUNII P#n` la moartea profetului survenit` 632, aproape toat` peninsula arabic` se chinase islamismului. Deoarece Mahomed nu a desemnat un succesor, au ap`rut conflicte tre rude, iar izbucnirea revoltelor, r`scoalelor [i a r`zboaielor civile au tulburat lini[tea peninsulei. Acestea au luat sf#r[it printr-o ]elegere tre adep]ii profetului. Un calif (descipot, adept) a preluat succesiunea [i arabii au ceput cuceririle. Triburile care se luptau nu demult tre ele, s-au unit acum sub drapelul Islamului, d#nd astfel mult` b`taie de cap celor dou` super-puteri care st`p#neau Orientul Mijlociu, Imperiul Bizantin cre[tin cu limba de stat greac` [i Persia, care urma zoroastrianismul, care se afla pe teritoriul Iran-ului de azi [i care domne dinastia Sasanida. R~SP@NDIREA ISLAMULUI Primul pas expansiune afara Arabiei a avut loc timpul domniei Califului Abu Bahr (632 – 634), dar adev`rata perioad` a cuceririlor a fost perioada califatului lui Omar (634 – 644). |n anul 635 a fost cucetit Damascul, iar anul urm`tor marele conduc`tor arab Halidibn-al-Valid a nimicit oaste bizantin` lupta de la Iarmuc [i a alungat-o Siria. Au invadat [i Mesopotamia, care se afla sub domina]ia persiei, iar din 642 au cotropit [i Persia. |n acela[i an, prin cucerirea Alexandriei, s-a predat [i Egiptul, acesta fiind mai departe un c#mp de plecare pentru campaniile duse p#n` Africa de Nord. |n acest timp, Imperiul Islamic, slabit de luptele tre triburi, care au unit diferite na]ii [i regiuni au ap`rut tensiuni. Al treilea calif, Ozman (644 – 656 ) a fost ucis, succesorul lui a devenit v`rul [i succesorul lui Mahomed, Ali. {i sub domnia lui (656 – 661) s-au continuat mi[c`rile religioase [i tulbur`rile dintre triburi care au condus p#n` la urm` la r`zboaie, lupte [i la uciderea lui Ali. Discipoli lui nu au vrut s` se supun` califului succesor Muavia [i [i-au proclamat autonomia. Astfel a avut loc desp`r]irea definitiv` dintre sunni]ii majoritari [i {ii]ii minoritari. Cu toate c` anumite perioade din istoria islamului mai apar din c#nd c#nd anumite secte, contradic]ia sunnism – [iism este [i prezent o ruptur` fundamental`. Moarte lui Ali a pus cap`t perioadei califatului „clasic” sau ortodox. Sub domnia lui Muavia (661 – 680) califul a devenit un conduc`tor asem`n`tor regelui, care domne capitala Siriei, Damasc. Titlul era mo[tenit de fiul s`u sau de o rud` foarte apropiat`, iar domnia era exercitat` cu ajutorul unei structuri sociale centralizate, aceasta nefiind o caracterstic` a statelor arabe. SINGURUL STAT Muavia a fiin]at p ` la urm` prima dinastie a califilor, dar puterea lor s-a cristalizat doar dup` ce califul Abdal-Malik (685-705) a ie[it victorios din r`zboiul intern de 30 de ani. Cu instaurarea ordinii s-a continuat expansiunea islamismului. For]ele musulmane au p`truns p#n` Ta[kent, cucerind Sindul [i o parte din Pandjab, teritoriul Pakistanului din prezent. |n vest au cucerit coasta Africii de Nord [i prin str#mtoarea Gibraltar au p`truns p#n` Spania. |n 718 Pireneii [i au p`truns p#n` partea central` a Fran]ei. Au fost opri]i de francezi l#ng` Tours 732, ace[tia pun#nd cap`t altor eventuale cuceriri Europa. Sub domnia dinastiei Omaiad, Imperiul Islamic, care putea face comer] nestingherit din Spania p#n` India, [i-a tr`it cea mai m`rea]` perioad`. Contrar altor popoare cuceritoare, arabii v`]au cu pl`cere de la alte na]ii, adopt#nd modalitatea de conducere a statului, organizarea armatei [i naviga]iei maritim` bizantin` [i persian`. Au preluat [i din [tiin]a [i arta adversarilor fr#n]i. De obicei musulmanii au fost tolera]i fa]` de credincio[ii care nu eram musulmani, mai ales cu „Popoarele C`r]ii” care erau cre[tini [i evrei, cu tradi]ii biblice asem`n`toare lor. Din punctul de vedere al Islamului, Avram [i Moise au fost profe]i adev`ra]i, a c`ror oper` a fost dus` la cap`t de Mahomed. Musulmanii erau scuti]i de taxe, spre deosebire de cei nemulsulmani. Aceast` dispozi]ie a constituit o motiva]ie pe o perioad` lung` pentru mul]i ani de a se converti la islamism. Deoarece traducerea Coranului alte limbi a fost interzis`, noii adep]i au v`]at repede araba, astfel c` popoarele cucerite au fost asimilate mai u[or. C#nd aceasta s-a realizat, un arab semna un om care vorbea aceast` limb` [i marea parte a lumii islamice a ajuns s` aib` religie, limb` [i cultur` comun`. |ns` tocmai aceast` toleran]` a cauzat c`derea dinastiei Omaiada. Deoarece dinastia nu s-a ocupat destul de convertirea celor care nu erau musulmani, nemul]umirea cre[tea r#ndurile supu[ilor. Din cauza nemul]umirilor religioase [i a sup`r`rii arabilor care tr`iau Iran [i Mesopotamia, deoarece erau condu[i din Damasc, a izbucnit o revolt` 747, al c`rei conduc`tor a fost descendentul profetului Abdul – Abbas. |n 3 ani a spulberat puterea omaidienilor [i a [ters f`r` mil` orice urm` a lor de pe p`m#nt. Doar o singur` personalitate a familiei a sc`pat, Abdar – Rahman, care s-a refugiat Spania [i a temeiat o dinasie autonom` care a d`inuit aproape 300 de ani. Dinastia Abbasida a privat Damascul de rangul de capital` [i a fiin]at o alt` capital` Mesopotamia, Bagdad, care scurt timp a devenit un ora[ cu un milion de locuitaori. Centru califului Abbasida a devenit regiunea estic`, mai bogat`, unde exista o puternic` influen]` personal`. |n aceast` perioad` s-a pus accentul pe convertirea la islamism [i adoptarea limbii arabe, religia islamic` devenind mai puternic`. P#n` la urm` doar Iranul a p`strat limba original`, limba persan`, [i identitatea cultural`, de[i s-a convertit la islamism. CULTURA |NFLORITOARE Islamismul a p`[it tr-o nou` etap`, care nu doar a preluat din alte culturii, ci [i-a creat marea]a sa cultur` individual`. Califul Al–Mansur a temeiat „Palatul cunoa[terii”, unde savan]ii traduceau operele filozofilor greci antici, studiau practica medical` antic`, v`]au matematica indian`, - o parte a acesteia sunt numerele „arabe” folosite [i prezent. G#nditorul arab Ibn–Sina a devenit cunoscut Europa sub numele de Avicenna, filozof si medic de mare prestigiu. Matematicianul Al-Hvarzimi a fost pionierul algebrei (termen arab), pe c#nd persanul Omar Hajjam a fost in acela[i timp matematician, astrolog [i poet. Literatura [i artele floreau. Din p`m#nt s-au `l]at moschee, av#nd cupole str`lucitoare, palate minunate, cu pere]ii mpodobi]i cu materiale ceramice colorate. Ol`ritu [i prelucrarea metalelor au ajuns la nivel alt. |n arabescurile folosite pentru frumuse]are se mpleteau motivele care reproduceau anumite forme de plante [i motive abstracte cu linia elegante a scrierii cursive arabe. Universul poeziei islamice a fost mbog`]it de pove[ti populare originare din Asia, colec]ia clasic` de renume universal fiind „O mie [i una de nop]i”. {tiin]a [i cultura islamic` au trecut c#teva secole tot ce cunoscuse Europa cre[tin`. Vestul a preluat multe din sursele arabe domeniile [tiin]elor, filozofiei, matematicii [i medicinei. (Chiar [i metoda fabric`rii h#rtiei inventat` de chinezi, a fost aflat` de europeni tot cu ajutorul arabilor). Cultura islamic` florea, dar dup` nici un secol de dominare a dinastiei Abbasida califatul uria[ [i greu de guvernat a ceput s` decad`, sf`r#m#ndu-se buc`]i. Deoarece noua capital`, Ciaro, dinastia Fatimida (909–1171), nu putea controla eficient teritoriile nord africane, le-a pierdut. CUCERIRILE TURCE{TI Califatul era cel mai amenin]at de la Est. Puterea politic` a Iranului a crescut, califii Abbasida au devenit marionetele domnitorilor persani. Situa]ia s-a schimbat si mai mult, c#nd turcii, proveni]i din Asia Central` au preluat puterea peste o mare parte a lumii islamice, [i o exercitau numele califilor Abbasida - cel mai mare conduc`tor al lor fiind devenit sultan(cuvantul sultan seamn` :b`rbatul de]in`tor de putere). Turcii au fost lupt`tori talenta]i, [i astfel l-au for]at pe mp`ratul bizantin s` cear` ajutorul cavalerilordin Europa de Vest. Unitatea sub domnia turceasc` a fost la fel de scurt` ca [i timpul domnitorilor Abbasida, secolul al XII-lea.Orientul s-a mp`r]it sultanate autonome. Istambulul s` s-a dovedit a fi suficient de puternic pentru a rezista [i a riposta la cruciade. La fel ca [i mai devreme, noua [i principala ameni]are venea tot de la R`s`rit. Hoardele de t`tari au pus cap`t califatului Abbasida prin jefuirea Bagdadului [i au ceput un nou capitol istoria islamismului. 쥁`