Referat Indicatori Tehnico-economic.rtf

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Indicatori Tehnico-economic.rtf si de asemenea puteti face Download Referat Indicatori tehnico-economic.rtf

Citeste fragmente din Referat Indicatori Tehnico-economic.rtf

PREZENTAREA MODULULUI 1.Indicatorii tehnico economici 2.Procese tehnologice -fabricarea compusilor intermediali si reactivelor -procese unitare -fabricarea tensidelor -fabricarea substantelor peliculogrene(vopsele, chituri) -fabricarea medicamentelor:sulfomide, antiseptice si dezifectante -analogezice, cardiovasculare, antibiotice, vitamine, extracte -fabricarea produselor extractive -fabricrea produselor cosmetice 3.Recuperarea deseurilor rezultate in procesele de fabricare a compusilor chimici organici INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Definitii Procesul thenologic reprezinta un ansamblul de opratii succesive paralele sau ciclice de natura fizica chimica sau combinata ce e desfasoara succesiv, parlel sau ciclic in vederea transformarii materiei prime in produs finit Operatiile reprezinta faze distncte ale procesului tehnologic Procese tehnologice continu este acel proces care se desfasoara neintrerupt e caracterizeaza prin debitul de alimentare si prin durata de transformarea a materiei prime in produs finit Proces tehnologic discontinu aste acel proces care se desfasoara intermiten se caracterizeaza prin marimea sarjei BILANT DE MATERIALE Reprezinta aplicarea principiului conservari masei(nimic nu se pierde totul se ransforma)si se exprima printr-o ecuatie de forma: Materiale intrate+materiale existente=materiale iesite+materiale ramase.Toti termeni ecuatiei reprezinta cantitatea de materiale M(kg) sau in debite masice Gm(kg/s) 1.Pentru intocmirea unui bilant de materiale trebuie sa se cunoasca datele initiale-debitul sau capacitatea utilajului instalatiei, proprietatile materiei prime, propietatile produsului finit, caracteristicile thehnplogice specifice utilajului.Daca procesul ete contnuu atunci masele vor fi raportate la unitatea de timp adica vor fi inlocuite prin debite de masa masurate de obicei in kg/h iar daca procesul este discontinu bilantul se exprima in kg pe sarja. 2.Clasificarea bilanturilor de materale Un bilant de materiale poate fi total sau general si atunci se refera la toata instalatia si la toate substantele dar poate fi si partial in care exista 3 variante: - o parte din instalatie,un utilaj sau chiar o parte dintr-un utilaj si o singura substanta -o parte din instalatie,un untilaj sa chiar o parte dintr-un utilaj si toate substantele -bilantul partial se poate intomi pentru toata instalatia si o singura subs. 3.La intocmirea bilanturilor partiale sau generale in raport u o substanta trebuie sa tina seama si de masa de substanta consumaa sau produsa in reactiile chimice care au loc in acest caz,bilantul de materiale pt. o subst. se va exprima prin urmatoarea ecuate: masa intrata+masa existenta-masa consumata+masa produsa=masa ramasa+masa iesita Obs:bilantul pentru un component poate fi alcatuit si in functie de calitatea de component exprimata in moli.Bilanturile stabilite experimental de regula nu se inchid,adica apar mii diferente intre sumele termenilor dintre cei 2 membrii ai egalitatii cea mai mare fiind suma termenilr din stanga.acest lucru se explica prin pierderile de substanta care trebuie sa fie cat mai mici si trebuie inculse in membrul din dreapta al egalitatii. CONVERSIE RANDAMENT =cantitatea in moli de mterie prima transformata in produs util =cantitatea in moli de materie prima introdusa in reactor =cantitatea totala in moli de mateie prima transformate in diferite produse Conversiile si randamentul se pot calcula si in fuctie de masele care corespund cant. respective de matrie prima exprimate in moli in reactiile in care se stabileste n echilibru conversile depind de constanta de echilibru si implicit de concentratie,temperatura si presiune Ex:la fabricarea acetilenei prin descompunerea terminca a metanului in anumite conditii din 100 moli de metan se formeaza 18 moli de acetilena si 126 moli H2 .sa se calculeze conversia utila,conversia totala si randamentul. 2CH C H + H 126 moli H - 54 =72 moli H ,in total s-au transformat CH C + 2H 36+36moli metan=72 considerand ca produsul util este acetilena puntem calcula conversia utila,totala respectiv randamentul. INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI Indicatorii tehnico-economici ai proceselor tehnologice 1.Consum specific de materiale-cantitatea de reactant consumata pt. obtinerea unui uniati de masa de produs (1kg-1tona) 2.Consum specific de energie-cantitatea de energie consumata pt. obtinerea unei unitati de produs (1kg-1tona) 3.Randament-raportul dintre cantitatea de produs obtinut in cantitati reale din reactor si cantitatea de produsobtinut in cantitati reale din reactor si cantitatea de produs teoretic ce s-ar obtine in aceasi conditi din reactor 4.Conversia-transformarea realizata la o singura trecere a materiei prime prin operatia de reactie 5.Selectivitatea-transformarile care au loc la o singura trecere a materiei prime peste catalizator 2.Intocmirea schemelor de bilant de materiale si bilant termic ale proceselor tehnoogice 1.Bilant de materie+schema Materialele intrate+materialele existente=materiale iesite+materiale ramase 2.schema bilantului termic Caldurile intrate(Gi)=calduri iesite(Gi) 3.eficienta procesului tehnologic Cu cat consumul specific de materiale este mai mic cu atat eficienta procesului este mai mare -un proces eficient are randamentul cat mai mare -conversia mai mica a materiei prime scade eficienta procesului 4.surse de materie prima pt. industria chimica organica Prin materie prima se intelege o subst. care pate fi transformata printr-un proces tehnologic intr-o alta subst. numita produs Dintr-o materie prima de exemplu petrolul, metanul se pot obtine mai multe produse dupa cum e posbil ca un anumit produs sa fie obtinut din diferite materi prime Materiile auxiliare intervin in procesul tenologic insa nu se regasesc sub nici o forma in procesul finit. Dupa natura lor chimica materiile prime sunt de doua feluri: -anrganie:apa, aerul, minereurile, saruri minerale, silicati -mateii prime organice:petrol, lemn, gaze naturale, latex, carbuni Petrolul si gazele naturale sut principalele materii prime pt. petrochimie, ear carbunii de pamant pt. carbochimie. Prin chimizare care consta n aplicarea unor procedee fizico-chimice consta in aceste trei materii prime sunt transformate intrun nr. mare de produse utile:fire si fibre sintetice, mase plastice, cauciuc sintetic, coloranti, detergenti, medicamente, realizandu-se tot odata si o valori fiecare superioara in comparatie cu utilizarea la drept combustibil. Lemnul si paeiele, sulful sunt materii prime de origine vegetala cu o deosebita importanta pt. fabricarea celulozei si a hartiei. Alte materii prime vegetale sunt grasimilede obicei lichidele obtinute din seminte de floarea soarelui, in canep rapita Samburi(de struguri si prune) Fructe(nuci de cocos, masline procese tehnologice Reactivi chimici 1.def.sunt subst. i preparate care isi gasesc utilitatea in cazul reactiilor chimice se disting urmatoarele grade de puritate a subst. -de puritate analitica, impuritatile sunt numai sub forma de urme -foarte pura: contine numai impuritati ne esentiale -pura:cu foarte putine impuritati -subst. tehnica:in acest caz subst corespunde cerintelor de puritate pt. scopuri tehnice si contine cel mai adesea inca multe impuritati 3.Pstrarea reactivilor chimici Reactiivi chimici se pastreaza numai in vase oferite de comertul de specialitate sau livrate de producatori ex:ulei de canepa poate sa fie pastrata numai in sticla inchisa la culoare Sa nu se introduca in sticle sau pahare care sunt utilizate pt. alimente(sa nu se introduca in sticle de suc) vasele in care se patreaza reactiivi chimici trebui sa fie arcate corespunzator regulamentului si anume: 1.denumirea subst sau a preparatului cu componentele acestuia 2.simbolurile care indica pericolul si carcterizarea corespunzatoare a pericolului 3.informatii despre pericolele speciale 4.sfaturii de securitate Reactivi care emana vapori caustici precum si subst. organice cu presiune de vapori ridicata sa se pasreze in vase potrivite Lichidele caustice nu se aseaza la nivelul ochilor 4.Ex de subst toxice:subst. care in caz de ingerare inspirare sau la atingere cu pielea pot provoca vatamari grave ale sanatati sau pot cauza chiar moartea Alchilarea benzenuli cu popena Desfasurarea reactiei de alchilare depinde de o serie de factori : -natura si concentratia catalizatorulu -temperatura -presunia -raportul reactantilor e.t.c Acesti factori influienteaza atat viteza de reactie cat si conversile in produsul finit si in produse secundare, in cazul alchiari benzenului cu propena daca se lucreaza in faza lichida trebuie folositi catalizatori mai activi ca de ex:clorula de aluminiu, acidul florhidric sau acidul sulfuric, la alchilarea benzenului in faza de apa se poate lucra cu un catalizator mai putin activ de exemplu acidul fosforic depus pe un suport d doxid de siliciu care se poate usor regenera.In fig.1 se prezinta schema simplificata a unei instalati de fabricare a inzopropilbenzenului numit si cumen pe baza unui procedeu continu de alchilare a benzenului cu propena in faza de vapori practic sa foloseste un amestec de hidrocarburi care contine circa 40%propena restul find propan .Catalizatorul se gaseste in strat fix in reatorul 1 si contine circa 60% pentaoxid de fosfor si 25%dioxid de siliciu cu ajutorul dozatorului notat cu 5 se amesteca benzenul cu propena in raport moral cu 5 % printrun aces mare de benzen se evita formarea dizopropilbenzenului adauganduse tot odata si mici cantitati de apa pt. actiunea catalizatorului amestecul este incazit in incalzitorul 6 si apoi este introdus in reactorul de alchilare in care se mentine o temperatura de circa 250 grade C si o presiune de circa 25 atmosfere masa de reactie care iese pe la partea inferioara a reactorulu este apoi separata in componente intre coloane de distilare notate cu 2,3,4 .In prima coloana se separa propanul in a 2 a benzenul care este recirculat si in a 3 a se separa cumenul pe un rezit alcatuit din produse secundare.Cumenul este folosit la obtinerea fenollui si acetonei si la obtinerea alfa-metil stirenul care este un monomer pt.obtinerea cauciucului sintetic. OXIDAREA ETENEI ETENA este primul si cel mai simplu termen al seriei alchenelor. Ea se obtine industrial din gazele de la cracarea diferitelor fractiuni petroliere din gazele de coxerie sau din gazele de rafinerie Ea este un gaz incolor cu densitate fata de aer = 0,97 cu punct de fierbere -103 grade celsius si cu punct de topire -170. Din punct de vedere chimic etena este foarte reactiva si participa la tote reactiile specifice alchenelor. Este insolubila in apa este solubila in diferiti solventi organici Ex: tretaclor . In industrie la noi in tara la combinatele petrochimice Brazi si Pitesti gricolul se fabrica folosind ca materie prima etena din gazele de cracare , clicolul este un lichid vascos cu gust dulce usor solubil in apa ear in amestec cu apa este folosit ca lichid anticongelant pt. readiatoarele automobilelor deoarece nu ingheata la temperaturi joase. Glicolul este si materie prima in industria unor fire si fibre sintetice. H2C=CH2+O2 -CH2-CH2 CH2-CH2 etena O OH OH oxid de etena etandiol(glicol) CLORURA DE VINIL Este o substanta gazoasa la temperatura camerei cu miro eterat si este inlamabil. Are emperatura de fierbere egala cu -139 garde C ear cea de topire -153 garade C. Clorura de vinil ese foarte putin solubila in apa dar se dizolva in compusi clorurati alcool si alti solventi. Produsul poate fi transpartat si depozitat in containere de otel, ear in caz de depozitare indelugata de timp calduros clorura de vinil se imbiba impotriva autopolimerizarii. Exista numeroase reacti chimice prin care se poate obtine clorura de vinil. In in industrie se aplica numai 2 si anume : a) reactia acetilenei cu acidul clorhidric: reactia care are loc la 100-200 grade C in prezenta unor derivati cu mercur depusi pe carbine activ drept catalizator. Este o reactie exoterma si in tara noastra se aplica la petrochimic Borzes unde acetilena se obtine prin cracarea metanului in arc electric. HC≡=CH+HCl→?H2C=CH-Cl Obtinerea cloruri de vinil din etena in tara noastra acest procedeu este aplicat la combinaul chimic Ramnicu-Valcea in urmatoarea varianta: -o parte din etena se clorureaza la dicloetan care este descompus in clorura de vinil si acid clorhidric. Acidul resultant este pus in contact cu alta parte din etena in prezenta oxigenului. Pt. a se obtine o cantitate noua de dicloroetan. Acest procedeu prezinta urmatoarele avantaje: -accesibilitatea si costul relative scazut al etenei -absnta produsilor secundari O instalatie de fabricare a cloruri de vinil de etena prin aceasta variana este alcatuita din: -5 sectiuni clorurare etenei, oxiclorurarea etenei, purificarea dicloroetanului, cracarea dicloroetanului; separarea si purifiarea cloruri de vinil, clorurarea etenei are loc la circa1 ∕/5 úC in mdiu de dicloroetan in prezenta de catalizator. Oxiclorurarea etenei cu aer si acid clorhidric decurge la 270-300˚°C de, asemenea in prezenta unui catalizator. Dicloroetanul obtinut prin clorurarea si oxiclorurarea este reparat din produsele de reactie si purificat pna la 99,5% prin operati de rectificare. Cracarea dicloretanului la clorura de vinil are loc la 460-465˚°C in prezenta une cantitati mii de clor drept catalizator. Gazele de cracare sunt formatie din clorura de vnil 42-44% dicloretan, metransformat 33-35%acid clorhidric 23-25%. Separarea cloruri de vinil din produsele de cracare si purificarea ei se efectueaza cu ajutorul unui sir de coloane de rectificarea. HC≡=CH+HCl→?H2 C=CH-Cl Acetilena clorura de vinil nCH2=CH→?(CH2-CH)n É É Cl Cl Clorura de vinil policlorura de vinil M H2C=CH-Cl=12×2+1×3+35×5=24+3+35,5=27+35,5=62,5 Fabricarea sterului obtinut prin exterificarea oxidului acetic cu alcool etilic. Alcooul etilic este cunoscut si preparat din cele mai vechi timpuri. Se obtine industrial fie prin aditia apei prin eten, fie prin fermetatia alcoolica a zaharidelor in cazulsucurilor dulci din fructe sau a melasei(deseu provenit de la fabricarea zaharurilor)fermentatia are loc direct sub actiunea microorganismelor din drojdia de bere. Permentarea cerialelor sau a cartofiilor care contin mult amidon (polizaharida) se face dupa o transformare prealabila a acestuia in glucoza. Produsul de fermentatie este o solutie apoasa ce contine 12-18% alcool etilic care se separa prin distilare fractionate. Rezulta u alcool de 96% cunoscut sub numle de spirt si salinat. Alcoolul etilic este un lichid incolor un miros placut cu gust arzator si cu punct de fierbere 78˚°C de amestec cu apa in ori proportie. Este un pt. microceluleaza si pt lacuri. Se foloseste in industria medicamentelor, parfurmerie, fabricarea esterilor, eterului, a butadiene. Mari cantitatii de alcool etilic se utilizeaza in alimentatie ca bauturi alcoolice naturale sau de fabricatie. Acidul acetic Se obtine industrial prin ferentatia acetica a alcoolului etilic. Se mai prepara din acidul piolignas. La distilarea uscata a lemnului in lipsa aerului si la 1000˚°C se formeaza un produs solid:carbunele de lemn, produse gazoase( dioxidul de carbon, monoxiul, metan, etena)produse lichide dintre care un lichid apos numit acidul pitalignos, acesta contine acetone, methanol, acid actic si alti acizi supesiosi. Acetona si mtanolul se izoleaza prin distiare fractionala, iar acidul acetic se extrage cu un solvent orgnic. Acidul acetic este folosit in alimentatie drept condiment, sub forma de solutie apoasa 36% pt. conservarea nor alimente si la prepararea unor esente aromatice Acidul acetic este intrebuintat la fabricarea unor medicamente(aspirina), coloranti. Sarurile acidului aceic se numesc acetate. Acetatii de aluminiu de crom si fier sunt folositi ca fixatori de culoare. Reactia de polimerizare Reactia de polimerizare reprezinta procesul chimic prin care un nr. Oarecare de molecule mici-numite monomer-se unesc intre ele pe calea unei reactii de aditie repetata, pt. forma dimensi, trimensi, tetrameri, polimeri In forma cea mai generala polimerizarea poate fi reprezentata astfel n-nr. Initial de molecule A →? [-A -]n É É É Monoame unitate elementara grad de polimerizare Dupa valorile gradului de polimerizare se disting: -polimeri inferiori, cand n are valori cuprinse intre 2-10 unitati elementare; masa moleculara a produsilor rezultati este un multiplu mic al mesei moleculare a monomerului. -polimeri superiori,cand nu are valori de ordinal sutelor sau chia miilor de unitati alcatuiti din molecule mai macrooleculare ale carr mase moleculare pot atinge in cazuri favorabile,valori de ordinal milioanelor. Datorita proprietatilor fizico-mecanice remarcabile pe care le prezinta compusii macrooleculari polimerizarea inalta constituie astazi principala reactie chimica practicata la nivel industrial destinata transformarii unui nr apreciabil de monomeri intr-o gama ft vasta de polimeri. Polimerizarea monomeriloúr vinilici decurge ca opoliaditie moleculele de monomer legandu-se una de alta intr-un lant ce creste p o singura directie;din acest lantul polimeri va avea o structura filiforma.Un aspect deosebit ins ail constitue confiuratia lantului macromolecular.teoretic un lant macromolecular se dezvolta prin legarea mleculelor de monomer in sistemul “cap la coada”;in mod practice ina moleculele monomerului pot sasi la centrul de reactive in aceeasi poziti sau notite succesiv cu 180˚° atasandu-se de lant si in alte moduri:”cap la cap” sau “coada la coada”.Din considerarea tuturor acestor factori sterici rezulta ca pt un lant macromolecular de tipul polimerilor vinilici sunt posibile 3 posibilitati distincte: -configuaratie regulate rezultata din actionarea moleculelor de monomer in istemul cap la coada si in aceeasi pozitie. -configuratie alternanta rezultata din aditionarea moleculelor de monomer numai in sistemul cap la coada dar notite succeiv cu 180˚° una fata de alta. -configuartie neregulata rezultata din aditionarea moleculelor de monomer in toate modurile posibile. In practica industriala in procesele de polimerizare insufficient controlae reactiile decurg de obicei cu realizarea unor configuratii neregulate.Deoarece proprietatile fizico-mecanice ale polimerilor sunt legate si de regularitatea configuratiei lantului macromolecular.S-a urmarit gasirea conditiilor de lcru necesare a obtinerii unei configuratii cat mai regulate.S-au gasit astfel asa numitii catalizatori stereospecifice de tip Ziegler-Matta;ei sunt amestecuri de halogeni de alchilaluminiu si triclorura de titan si prin proprietatile lor ce realizeaza o regularizare avansata a configuratiei lantului macromolecular. Daca procesul de polimerizare participa doua sau mai multe specii de molecule de monomer procesul este denumit reactie ce copolimerizare in produsul rezultat copolimer. Fabricarea tensidelor 1)Caracerizarea agentilor de spalare: -Sunt amestecuri de substanta ale caror solutii apoase servesc la curatarea textidelor. -contine drept componente esentiae substante active de spalare care combat duritatea apei, inalbitor si numeroase substante auxiliare. Tensidele sunt utilizate ca agenti de curatare pentruingrijirea corpului, pentru textile si suprafetele metalice ca emulgator in industria famaceutica, alimentara si cosmetica ca medii de dispersie in industria colorantilor a maselor plastice si a hrtiei precum si la obtinerea spumei din stingatoarele folosite penru combaterea incendiilor. Datorita cresterii accentuate a consumului de sapun fata de cantitatea de grasimi relativ stationara a aparut necesitatea gasiri unor produse de sinteza cu proprietati asemanatoare acestora. Au fst astfel descoperiti si introdusi in consum detergenti. Acestia sunt compusi organici de sinteza cu propeietati tension-active, datorita carora pot modifica tensiunea superficiala a lichidelor prezentand ca si spunurle capacitatea de emulsare si spalare. Clasificarea detergentiilor Dupa structural or chimica detergentii pot fi clasificati in 3 grupe: a)detergenti aniionici –care contin o catena liniara nominala cu 4 pana la 18 atomii de carbon sau o catena arilalchilica pe care este grefata ca si grupa plolara o grupare sulfonica. Ex: saruri de acizi alchil-sulfonici - + CH-(CH2)n-CH2-SO3Na n=10-15 - + n=10-16 CH3-(CH2)n-CH2-O-SO3Na n=6-10 Sulfati de alchil - + CH3-(CH2)n-CH2- -SO3Na Saruri de acizi alchil-aril-sulfonici b)detergenti cationici –care contin o catena normala de tip alchilic cu 12 pana la 18 atomii de carbon pe care ca si grupa polara este grefata o grupare cuatanale de amoniu. CH3-(CH2)n-CH2-N-CH3] Cl n=10-16 clorura de trimetil alchilamoniu c)detergenti neionici -are contin catene liniare normale de marimi variabile pe care sunt grefate ca si grupe polare neionice, grupari de tip etoxi si o grupare hidroxilterminala si sunt denumiti in general eteri polietoxiliati. R-CH2-O-(CH2-CH2-O)n-CH2-CH2-OH n=10-12 Materile prime din care se fabrica industrial detergenti sunt de origine petrochimica: alcani, achene, si alcooli superiori, arene alchinate, etea si oxid de etena obtinut de obicei in etapa de prelucrare secundara a fractiunilor petroliere. Puterea de spalare a detergentilor este mai ridicata decat a sapunurilor, iar detergenti ionici nu sunt biodegradabili si persista mult in apele de spalare afectand fauna si flora cursurilor de apa in care ajung. Aparitia detergentilor nionici rezolva aceasta problema avand ca si sapunurile catene strict liiare pot fi degradati biologici pe cale enzimatica. Detergenti ionici ca urmare a neomagenitati materiei prime au pe catenele lor si diferite ramificatii. Sapunuri 1)Definitie. Sapunurile sunt diferite metale ale acizilor alifatici monocarboxilici cu peste 8 atomi de carbon se nmesc sapunuri. Ele rezulta de obicei la hidroliza alcalina a grasimilor alaturi de glicerina. 2)Sapunurile de sodiu si cele de potasiu este moalesi ambele sunt solubile in apa. Sapunurile de calciu, aluminiu de mangan sunt solide si insolubile in apa. In solutia apoasa sapunurile sunt ionizate. R-COONa R-COO+Na Anionul acidului prezinta 2 parti net distincte in comportarea lor fata de apa: Radicalul R este un radical alchil prin constitutia sa hidroarbonata este insolubil in apa si reprezinta partea hidrofoba a ionului. Si gruparea carboxilat COO reprezinta partea hidrofila a ionului. Aceasta poseda afinitate pentru apa si reprezinta parte hidrofila a ionului. Ex: H-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C-C Vopsele si lacuri Vopselele si lacurile sunt materiale folosite in scopul acoperiri diferitelor suprafete, pe de o parte, din considerente estetice, dar, pe de alta parte si pentru, a le mari rezistenta fata de agentii chimici sau atmosferici. Vopselele se obtin prin frecarea pigmentilor cu uleiuri sicative,pana la omogenizare. Uleiurile se prepara prin presare, sau ezractie cu solventi din semintele unor plante, cum sunt: floarea soarelui, in, soia, nuci, visini, dovleac, nuc e.t.c. Din otalitatea acestora, doar unele sunt bune pt prepararea vopselelor. Intise pe o suprafata, cele mai multe lipicioase, fara a forma o pelicula care sa acopere suprafata. Aceste uleiuri se numesc "uleiuri nesicative". Altele, cum este, de pida, uleiuri, de in, lasate in aer liber, se acopera cu o pelicula subtire, ele find numite "uleiuri sicative". Intarirea acestora se datoreaza unor procese de oxidare ce au loc in pelicula de ulei, sub influenta oxigenului atmosferic. Pentru a afla daca uleiul este sau nu sicativ, se poate efectua un test simplu: pe o farfurioara (placa de sticla sau sticla de ceas) se toarna 5 ml acid sulfuric concentrat. Atentie, coraosiv!!! iar deasupra se adauga 5-6 picaturi din uleiul de cercetat. In zona de contact dintre acid si ulei apar diferite coloratii. Uleiurile sicative dau culori rune sa negre, cele semisicative dau nuante de la portocalu la maro, iar uleiurile nesicative nu dau nici o reactie de culoare. Uscarea uleiurior sicative poate fi grabita mult daca acstea se fierb, inainte de a le folosi la prepararea vopselei, cu saruri sau oxizi de plumb, mangan sau cobalt. Aceste uleiuri se numesc "uleiuri preparate" sau "uleiuri fierte". Pe cand vopselele nu sunt solutii propriu-zise, ci suspensi ale pigmentului in ulei, lacurile sunt soluti ale unor substante, in solventi adegvati. Fata de vopsele, unde uscarea are loc prin oxidarea uleiului (sicativarea acestuia) in cazul acurilor, intinderea are loc prin evaporarea solventului, in care caz raman o peliula rezistenta uniforma, lucioasa sau mata(in functie de natura substantei dizolvate si de a solventului). Intinderea vopselelor se face, de regula cu pensula, iar a lacurilor cu pensula sau a pulverizatorului. 3.2. Acuarele Compozitia generala a unei acuarele este: 100 p pigment 40-100 p solutie apoasa de dextrina,25 la suta 10-2 p solutie apoasa de guma arabica, 25 la suta 10-30 p glicerina 5-20 p zahar si 8 p fenol. Pigmentul poate fi: alb de zinc, liptopan, alb de titan, galben de zinc, galben de crom, galben de cadmiu, ocru, pamant de Siena, carmin, miniu, cinabru, oxid rosu de fier, siena arsa, ultramarin, albastru de Barbin, indigo, verde de crom, brunde Caselli, sepia, bronz e.t.c. 3.2. Pigmenti Pigmentii sunt substante solide, macinate cat mai fin, care se inglobeaza i masa vopselei, dandu-i culoare. 3.2.1.Prepararea albului de plumb(crbonat bazic de plumb). Metoda 1.Se dizolva: 25 p acetat de plumb in 190 g apa, iar in solutie se adauga 19 g litarga. Amestecul se fierbe cu o jumatate de ora, dupa care se filtreaza. Pentru obtinerea pigmentului, se trece prin solutia filtrata un curent de bioxid de carbon(obtinut prin actiunea acidului clorhidric asupra carbonatului de calciu, sau din capsula unui autosifon). Pigmentul precipitat se filtreaza, se spala bine cu apa, se usuca si se majoreaza cat mai fin. Mtoda 11. Intr-un pahar se pune 100 g acid acetic si 7 p glicerina. Solutia se incalzeste, dupa care se introduce in ea atata litarga, in portiuni mici, pana cand nu se mai dizolva. Lichidul se filtreaza, prin solutie se trece un curent de bioxid de carbon, lucrand mai departe ca la metoda 1. 3.2.3.Prepararea portocaliului de crom Pigmentul este o forma bazica a cromatului de plumb. In vderea obtineri sale, se pregateste o solutie saturata de cromat(sau bicromat)de potasiu, o alta solutie tot saturata, de acetat(sau azotat)de plumb, si o a treia, de data aceasta foarte diluata, de hidroxid de sodiu(sau calciu). Se amesteca primele 2 solutii si se toarna repede a treia, cand precipita pigmentul care se filtreaza, se spala cu apa, se usuca si se mojareaza. 3.2.2.Prepararea galbenului de plumb Se amesteca o solutie de cromat(sau bicromat) de potasiu cu o solutie de acetat(sau azotat)de plumb, cand are loc precipitarea pigmentului, cromatul de plumb. Precipitatul se filreaza, se spala pe un filru, se usuca si se mojareaza. Pentru obinerea unui pigment cu o nuanta mai deschisa, in soluia de cromat(bicromat) de potasiu se adauga putin in aceasta solutie, aclei de acetat(azotat)de plumb, alaturi de cromatul de plumb, va precipita si sulfatul de plumb(alb), care va duce la o diluare a culori. 3.2.4 Prepararea pigmentului negru de fum Se ea funinginea cea mai fina, se mojareaza, dupa care se cerne printr-o sita cat mai deasa. 3.2.5 Prepararea pigmentului cenusiu Diferitele nuante de pigment cenusiu se obtin amestecand in proporti variate albe de plumb(sau oxid alb de zinc) cu negru de fum.