Referat Industria Metalurgica

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Industria Metalurgica si de asemenea puteti face Download Referat Industria metalurgica

Citeste fragmente din Referat Industria Metalurgica

Industria metalurgicã Industria metalurgicã este o ramurã a industriei grele, principala producãtoare de mijloace de productie. Cuprinde: Industria extractivã a minereurilor feroase si siderurgia Industria extractivã a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasã Industria constuctiilor de masini si a prelucrãrii metalelor Industria extractivã a minereurilor feroase si siderurgia. -materiile prime de bazã sunt minereurile de fier. -cele mai mari cantitãti se extrag din minele Ghelari si Teliuc (E Muntilor Poiana Ruscã) -cantitãti mai mici la Ocna de Fier (Muntii Dognecei), la Lueta (Muntii Harghitei) si la Bãisoara (Cluj) -mare parte din minereu se importã -se mai folosesc la fabricarea fontelor: manganul, vanadiul, cromul etc -exploatãri de mangan lânga Vatra Dornei (Iacobeni) -combustibili: cocsul metalurgic – din huia de la Petrosani – insuficentã de aceea se importã -centre siderurgice cu furnale: Galati, Hunedoara, Cãlan, Resita, Vlahita -Galati – cel mai mare centru siderurgic din tarã – materie primã de import aduse pe Dunãre; -Hunedoare – minereu de fier din apropiere (minele Ghelari si Teliuc) dar si din import -Cãlan – se produce fontã de turnãtorie – semicocs din huilã din E depresiunii Petrosani -Resita – fontã, oteluri, laminate de calitate; uzinã de cocs pe baza carbunelui de la Anina; minereuri de fier de la Ocna de Fier si din import -Vlahita – produce fontã de turnãtorie – minereu de la Lueta -alte centre mai putin importante: Câmpia Turzii, Tulcea, Bucuresti, Roman, IasI, Buzãu, Târgoviste, Cãlãrasi Industria extractivã a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasã. -produce metale cu întrebuintãri industriale diferite: aluminiu, cupru -rezervele de aluminiu sunt limitate; restul sunt mai putin limitate -metalele neferoase se împart în: -metale colorate (cupru, plumb, zinc, aluminiu) -metale auro-argentifere -metale rare (molibden, wolfram, antimoniu, nichel, cobalt, uraniu, mercur) Metalele colorate cuprul, plumbul, zincul -minereuri complexe la poalele muntilor Gutâi, în împrejurimile orasului Baia Mare -se extrag în minele de la Baia Sprie, Cavnic, Bãiut, Nistru, Baia Borsa, în depresiunea Maramures -zãcãminte cuprifere se exploateazã la: Toroiaga (jud. Maramures), Lesu Ursului, Crucea, Fundu Moldovei (jud. Suceava), Bãlan (jud. Harghita), Bãita si Deva (jud. Hunedoare) si la Mina Altân-Tepe (jud. Tulcea) -extractia industrialã se face prin procese tehnologice complexe la Baia Mare, Zlatna si Rosia-Poieni -zãcãminte de plumb – muntii Gutâi -metalul se obtine prin topire la Baia Mare -alte centre de extractie: Ruschita (m-tii Poiana Ruscã) si Muncelu Mic -folosit la fabiricarea camerelor de plumb, tevi pentru apã potabilã, în tipografie -este o industrie foarte nocivã -zincul – fabricare de tablã, electrozi pentru elemente galvanice -se extrage din minereurile de la Nistru si Ilba, Muncelu Mic -se prelucreaza la Copsa Mica -aluminiul – mare rãspândire pe glob -industrie aeronauticã, aliaje usoare, conductori electrici -se obtine din bauxitã (oxid de aluminiu hidratat) care se gaseste în muntii Pãdurea Craiului: Rosia, Vârciorog -alumina se prelucreazã la Oradea si Tulcea (de import) -aluminiul se obtine la Slatina Metalele auro-argentifere -Aurul – exploatat de daci dinaintea stãpânirii romane – exploatãri dezvoltate încã din periaoda anticã -1. Muntii Metaliferi – Valea Ariesului – Valea Muresului centre: Criscior-Brad, Rosia Montanã, Baia de Aries, Bucium, Sãcãrâmb, Bãita -2. Baia Mare –aurul+argint alãturi de alte minereuri neferoase – Gutâi -obtinerea si rafinarea se face la Baia Mare si Zlatna Matelele rare -rezerve cu totul reduse, in muntii Apuseni -mercurul – minele de la Izvorul Ampoiului (jud. Alba) -molibden si wolfram la Bãita (jud. Bihor) -extragerea este dificilã Industria constuctiilor de masini si a prelucrãrii metalelor. -creatã si dezvoltatã dupa al II-lea rãzboi mondial -noi ramuri care produc utilaj perolier, produse electronice, de mecanica finã si opticã, masini-unelte diverse, locomotive, autovehicule -principalele ramuri ale industriei constructiilor de masini pot fi grupate astfel: Industria de utilaje si agregate tehnologice furnizeazã echipament pentru numeroase ramuri ale industriei si anume: -Utilaj petrolier pentru foraje si rafinãrii care se fabricã la Ploiesti – cel mai mare centru, Târgoviste, Câmpina, Brasov, Bacãu – România este printre primele tãri în acest domeniu -Utilaj minier – necesar activitãtii in subteran si la zi (ciocane pneumatice, compresoare, excavatoare etc). Se fabricã la Satu Mare, Baia Mare, Petrosani, Sibiu, Târgu Jiu -Masini unelte – strunguri, freze etc – produse la Bucuresti, Arad, Târgoviste, Roman etc. La Oradea: masini-unelte si utilaj greu, la Sibiu prese hidraulice, la Resita reductoare, la Râsnov scule, la Brasov, Bârlad, Alexandria si Ploiesti rulmenti -Utilaj si echipament industrial pentru dotarea altor ramuri (industria siderurgicã, chimicã, materiale de contructii, prelucrarea lemnului, industria textilã si alimentarã), fabricat în numeroarea întreprinderi din Bucuresti (una dintre cele mai mari întreprinderi de masini grele din Europa), Resita, Brãila, Iasi (masini grele), Cluj-Napoca (masini grele). La Târgu Mures utilaje pentru ind. textilã. La Sibiu aparate de control si mãsurã, mecanicã finã la Sinaia etc. Industria electotehnicã si electronicã -productie de motoare electrice, transformatoare, generatoare, turboreactoare, motoare Diesel etc. -mai produce: aparate de radio, acumulatoare, aparate de uz casnic -întreprinderile cele mai mari sunt la Bucuresti (aparataj electric, televizoare, centrale telefonice, ascensoare, motoare Diesel, echipament de automatizare, calculatoare electronice), Craiova, Timisoara, Sãcele, Pitesti -alte centre pentru industria electrotehniã: Botosani, Zalãu, IasI, Cluj-Napoca, Bistrita, Vaslui, Gãiesti, Târgu-Mures Industria de tractoare, masini si utilaje agricole produce tractoare agricole de mai multe tipuri la Brasov, tractoare speciale la Craiova si tractoare pe senile la Miercurea-Ciuc. Se fabricã semãnãtori si combine, grape, cultivatoare, secerãtori. Principalul centru este Bucuresti, urmat de Craiova, Timisoara, Bocsa, Toplet, Botosani, Medgidia Industria mijloacelor de transport -produce material rulant pentru cãi ferate, autovehicule, nave si aparate de zbor -primele locomotive la Resita in 1872, apoi la Bucuresti -locomotive: Craiova, Bucuresti, Resita -vagoane: Arad, Bucursti, Drobeta-Turnu Severin, Caracal -utilaje pentru material rulant: Buzãu, Bals, Brasov, Pascani, Miercurea-Ciuc -autovehicule: Brasov (autocamioane), Bucuresti (autobuze, microbuze, autoutilitare, troleibuze), Pitesti, Craiova, Timisoara (autoturisme de oras) si la Câmpulung (autoturisme de teren). La Mârsa (Sibiu) autobasculante -transporturi navale: nave mineraliere, tancuri petroliere, cargouri, remorchere fluviale si maritime: Galati, Drobeta-Turnu Severin, Oltenita si Brãila. Galati – cel mai mare santier fluvial din tarã – se produc nave maritime de capacitãti pânã la 30.000 tdw. La Constanta este principalul santier naval maritim – nave mineraliere de pânã la 65.000 tdw si nave petroliere de mare tonaj (165.000 tdw). Un nou santier naval se aflã la Mangalia. -aparate de zbor (avioane de pasageri, scoalã, utilitare, elicoptere si planoare) se fabricã la Bucuresti, Brasov, Craiova si Bacãu La cele de mai sus se adaugã productia bunurilor metalice de uz gospodãresc: vase emailate produse la Medias, masini de gãtit la Satu Mare 쥁@