Referat Conceptul De Securitate Alimentara La Nivel European

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Conceptul De Securitate Alimentara La Nivel European si de asemenea puteti face Download Referat Conceptul de securitate alimentara la nivel european

Citeste fragmente din Referat Conceptul De Securitate Alimentara La Nivel European

REFERAT Conceptul de securitate alimentara la nivel european TEMATICA: -Dezvoltarea conceptului de securitate alimentara la nivel European -Descoperirea principiilor regulamentului din 1996 -Conventia ajutorului alimentar din 1999 -Indicatori -Interventii -Campurile de interventie -Metode de interventie -LRRD - Legaturi intre ajutor, reabilitare si dezvoltare -RESAL – Reteaua europeana de securitate alimentara Dezvoltarea conceptului de securitate alimentara la nivel European Alimentatia europeana s-a infiintat in 1967 pe fundamentele conventiei internationale. Intr-o faza initiala a fost conditionata de un management al comunitatii de produse. Ajutorul alimentar putea astfel varia de la an la an in functie de rezervele agriculturii europene. Mult mai tarziu, dupa un pact intre Uniunea Europeana si Tarile ACP, ajutoarele tehnice si financiare au fost donate la tarile beneficiare cu scopul de a castiga o alimentatie suficienta. Pana atunci reflectarea comisiei a evoluat de la un design al ajutorului alimentar ca un instrument, printre altele, asta contribuind ca o imbunatatire la securitatea alimentara, accesul la alimentatie in termeni concreti. Aceasta reflectare este bazata pe urmatoarele principii: Concentrarea asupra finantarii programelor Implementarea unei politici si o buna integrare a instrumentelor securitatii alimentare Intarirea coordonarii intre donatori Completarea diferentelor de ajutor alimentar de la managementul rezervelor din agricultura europeana Dezvoltarea progresiva a puterii de cumparare triunghiulara si locala Tinand cont de aceste orientari, instrumentele noii securitati alimentare a fost consolidata sau a fost instalata astfel: -recuperarea programelor in cativa ani ( sfarsitul anilor ’80 ) -inlocuirea actiunilor de livrari a ajutorului alimentar ( 1984 ) -cumparari locale si operatiuni triunghiulare ( 1987, apoi reinfiintat in 1986 ) -actiuni de suport pentru provizii si sistemul informator ( 1987 ) -programe pentru ajutorul alimentar (ajutorul alimentar oferit de guvern si bani la magazinele locale ) -suport pentru produsele competitive locale -suport pentru integrarea magazinelor, prioritate garantata pentru Least Advanced Contries( LACs) – Tarile dezavantajate. Descoperirea principiilor ale regulamentului din 1996 Regulamentul nr.1292/96 adoptat de Consiliul Uniunii Europene pe 27 iunie 1996 defineste programul de ajutor alimentar si securitate alimentara a Comisiei Europene. El rezulta dintr-un progres al reformei politicii ajutorului alimentar infiintat inca din 1994 cu scopul de a face ajutorul alimentar un instrument integrat efectiv ca o posibila dezvoltare a politicii si intr-o strategie a securitatii alimentare a tarilor preocupate. Acest regulament al reflectarii dinamice este rezultatul demonstrativ al preocuparii pentru o apreciere mai buna al constrangerii si interese al oamenilor si tarilor beneficiare, de asemenea pentru o interventie cat mai eficienta. Una din ambitii este dezvoltarea intr-un magazin de rezerve pentru cerinte aducand solutii sustinute si adaptate la natura programelor care vor aparea. Caracterul ajutorului (cu respect la rezervele agricole) de acum inainte este formulat datorita articolului 11 al regulamentului. Reducand vulnerabilitatea celor mai neajutorate populatii, reprezinta o buna identificare pentru ei, pentru o buna apreciere a strategiei pe care ei o implementeaza facand fata la factorii de risc ai alimentatiei. Reducerea acestui risc poate fi evitata prin mai multe metode : Imbunatatirea accesului la reprezentarile productiei; Facilitatea accesului la credit si la informatie; Dezvoltarea slujbelor si sporul activitatilor in sectorul agricol; Capacitatea si participarea la luarea deciziilor, garantarea ca sunt corecte. Cateva elemente care de fapt sunt aproape asociate de tratamentul saraciei. Multidimensionalul , caracter al securitatii alimentare, exact ca si lupta impotriva saraciei solicita o buna circulatie intre varietatile sectoarelor ( agricultura, comertul, infrastructura, sanatatea) si varietatea nivelurilor de interventii ( local, national, regional, international ) . Intarirea coordonarii si cresterii participarii reprezentantilor preocupati constituie determinarea rezultatului pentru succesul programului. Conventia ajutorului alimentar din 1999 Reprezentarea regulamentului 1992/96 este de asemenea gasit in conventia internationala preocupata de ajutorul alimentar negociat in 1999. Conventia stabileste minimum anual de intelegeri despre ajutorul alimentar (Argentina,Australia, Canada, Comisiile Europene si membrele statelor, Japonia, Norvegia, Elvetia, SUA). Obiectivele tind la o mai buna integrare a ajutorului alimentar in intregul cadru al suportului pentru securitatea alimentara, prioritatea este oferita tarilor dezavantajate si tarilor cu un venit redus pana la limitarea efectelor ajutorului alimentar. Cateva schimbari au fost realizate datorita acestei renegocieri: Diversificarea produselor eligibile (cu posibilitatea de includere a mancarurilor traditionale si practicilor locale), avand in vedere si costurile si operatiile de cost Dezvoltarea financiara obligatorie Limitarea la asistenta cu credit (nu mai mult de 20% fata de angajamente). Mai tarziu, ajutorul va fi recunoscut ca ajutor alimentar ca fiind intr-un imprumut sub obligatie luata intr-un cadru al conventiei. Programul comunitatii ajuta la satisfacerea urmatoarelor teluri: Aceasta este activa deoarece a fost bazata initial pe analiza diagnostic a situatiilor de securitate alimentara si apoi pe colaborarea cu diversi participanti ale Comunitatii Politice. Este globala deoarece a fost integrata intr-o coerenta politita ajutatoare dezvoltarii. In anumite crize, aceasta apropiere a presat uniunea (imbinarea ) intre urgenta si dezvoltare. Este trans-sectoriala. Aceste elemente vin de la lupta impotriva saraciei, de la sustinerea sectorului agricol, al comertului, al mediului, al transportului pana la mentinerea sectorului privat si al societatii civile, al prevenirii crizelor etc. Este flexibila datorita diversificarii si complementaritatii paletei instrument Este tinta a prioritatii statelor si a omului vulnerabil Este coorganizata in cadrul Ministerelor Comisiei Europene si spre exterior cu donatori si parteneri,la nivelul domeniului precum si la nivelul sediilor Este definite intr-o coerenta si complementara cale cu respect pentru o politica sectoriala, suplimentara si cu respect pentru inerventii suplimentare de conducere nationala si intindere regionala Indicatori Indicatorii au starnit o interesanta crestere la nivel inrternational . Acest interes este distribuit intre institutiile Uniunii Europene si anume Comisiei. In cadrul oficiului de Cooperare Europeana, siguranata alimentara si securitatea alimentara sunt interesate de indicatorii pentru monitorizarea si impactul proiectului. Aceasta a initiat un proces al rationalizarii criteriului de selectie ale tarilor beneficiare. Interventii INSERAREA PROGRAMELOR IN STRATEGIILE EXISTENTE Distingerea intre descopririle variate ale programelor Comisiei Cu privire la tarile ACP (cum ar fi Africa) care beneficiaza de conventie cu Uniunea Europeana, stricta articulare este cercetata intre programele finantate interior de Fundatia Dezvoltarii Europene, prin strategii globale, si de programele nationale caracteristice, respectiv de acele finantari in cadrul programelor securitatii alimentare. In tarile dezvoltate nu exista membrii ai ACP, coordonarea fiind cercetata cu programele speciale, indiferent daca acestea au programe in tarile Europei de Est, Noile state indepedente sau programe ale “tehnicii si finantarii colaborarii” in America Latina si in Asia. Complementaritatea si colaborarea cu Statele Membre si altii donatori Comunitatea colaboreaza si se consulta cu Statele Membre care duce la mai multe stadii : stadiul definirii strategiei datorita sigurantei alimentare/grupul Securitatii Alimentare ale Consiului si stadiul prezentarii interventiilor strategice si al definirii programelor direct de Comisia Securitatii Alimentare (comisie care aduce impreuna reprezentanti ai statelor membre ). Comisia Sigurantei Alimentare si Programul Securitatii Alimentare este in mod regulat supus Parlamentului European si este subiect de dezbatere. Colaborarea cu alti donatori este data in diverse autorizari, in particular, in cadrul comisiilor ale expertilor Organizatiei pentru Agricultura si Alimentatie (FAO) si in cadrul WFP unde Comisia Europeana a putut avea aceasta analiza a situatiilor auzite. Comisia, in incheierea colaborarii cu Statele Membre, a fost foarte activa in renegocieri ale conventiei securitatii alimentare in 1998/99. De asemenea, acolo sunt specifice colaborari de intelegere cu anumiti donatori ce cuprind aspectul securitatii alimentare. Deci, Comisia Europeana USAID si Ministerul Statelor Americane a lansat in 1995 o noua etapa a unitiativei transatlantice cu scopul intaririi colaborarii in diferite domenii (schimbari globale, economice si comerciale, stabilitate, securitate, cresterea colaborarii etc.). Campurile de interventie Ajutorul mancarii se reafirma Ajutorul mancarii in natura este tot mai limitat in cazurile de urgenta, a urgentelor extinse, a perioadelor de dupa crize si a reabilitarilor. Doar o mica parte din acest ajutor este vandut in piete si permite constitutia fondurilor destinate alimentatiei. Cea mai mare parte a acestei desfasurari al ajutorului mancarii este subiectul liberei distributii care tintesc in oamenii vulnerabili sau este folosit pentru reconstruirea nationala a siguranei stocurilor. Tinta ajutorului in natura este adesea condus de WFP si NGO’s. Ajutorul pentru sistemele nationale de prevenire a crizelor este o importanta zona de interventie,in particular de rezervele stocurilor sigure nationale. Prioritatea data localnicilor si cumparatorilor de asemenea ramane o caracteristica a ajutorului. In tarile cele mai sarace sau in faza reabilitarii, interventia in sprijinul productiilor agricole este facut sub forma distribuirii spre tinta a semintelor complementare cu distribuirea alimentelor pentru a insoti restabilirea persoanelor fara locuinte. Ajutorul in natura ramane un important component al programului de siguranta a alimentatiei comunitatii. Oricum in tarile in care lipseste o capacitate suficienta de conducere acest ajutor tinde sa fie inlocuit de actiuni de ajutorare a facilitarii circulatiei disponibile guvernului sa realizeze constrangerile conectate cu balanta platilor. Actiunile de suport Actiunile de suport cuprind o mare varietate de instrumente care fac posibila cunoasterea corespunzatoare a necesitatilor specifice a beneficieriarilor administratiilor, a sectorului privat si a gospodariilor vulnerabile in ceea ce priveste siguranta alimentatiei : dezvoltarea productiilor agricole (acces la alimente si seminte, dezvoltarea creditului rural, microproiect), suport pentru piete, reabilitare (instrumente tinta si distribuirea de alimente ) sistem de prevenire a crizelor (siguranta nationala a stocurilor, un sistem de prevenire ). Facilitatile circulatiei Facilitarea in circulatie este un ajutor financiar permitand tarilor beneficiare sa compenseze deficit de rezerve fiind direct aprovizionati cu alimente pe pietele de desfacere regionale si internationale. Implicarea operatorilor privati este incurajata multumita accesului mai usor la banii necesari pentru importul comercial. Metodele de interventie Ajutorul direct Mai mult de jumatate din programul de ajutor si siguranta in alimentatie este devotat ajutorului direct. Odata ce comisia intervine direct la locul faptei, o conditie esentiala a ajutorului direct este atunci sa asigure un parteneriat strans cu guvernul tarilor beneficiare si cu implementarea pe termen lung a strategiilor de siguranta a alimentatiei. Dezvoltarea strategiilor de acest gen este bazat pe politica dialogului pe termen lung . Mai mult implica coordonarea tuturor detinatorilor alti donatori NGO’s locale si internationale societati civile sector privat etc. Astazi principalul instrument implementat sa sustina acesti pasi este suportul bugetar. Ajutorul bugetar poate mai mult sau mai putin sa tinteasca obiectivele cautate. Adesea, ajutorul bugetar acopera finantarea costurilor puse in functiune din salariile ministerului. Identificarea conditiilor sustinute de ajutorul financiar si identificarea conditilor de plata reprezinta la fel de multe campuri de discutie privind strategia si prioritatile. Mai mult in majoritatea tarilor prima conditie care ataca suportul bugetar este definirea unei politici de siguranta a alimentatie sau identificarea prioritatilor. Ajutorul indirect Ajutorul indirect constituie al doilea stalp al programului de siguranta al alimentatiei. Da posibilitatea comisiei sa sustina financiar organizatiile si programele pentru competenta lor specifica si pentru avantajele lor. O alta organizatie internationala cum ar fi FAO si UNRWA de asemena si NGO’s European sunt importante retete ale comisiei a ajutorului indirect. Din 1997 contributia comisiei europene la finantarea activitatilor programului mondial al alimentatiei a fost centrata pe urgentele internationale al rezervelor alimentare si pe programul de sustinere al refugiatilor si al persoanelor fara locuinte. Aceasta politica se concentreaza asupra contributiei comisiei crizelor serioase ale alimentatiei pentru care programul mondial al alimentatiei poate sa prezinte toate valorii adaugate. Ajutorul european reprezinta Comisia Europeana partener colectiv fiind NGO. Este responsabila pentru conducerea tuturor alocarilor aduse ajutorului alimentatiei in natura garantate de comisia proiectelor NGO si a ajutorului si sigurantei alimentatiei. In fiecare an Comisia Europeana si Organizatia Europeana stabilesc o intelegere. Al doilea canal de finantare a NGO-ului, o alocare financiara completa a unei medii de 60 de milioane de euro este decisa anual pentru suportul financiar pentru proiectele NGO adresandu-se problemelor structurale de securitate a alimentatiei. Pe scurt: Ajutorul este fie direct fie indirect Fiecare tip cuprinde ajutor in natura si in bani. Tari de interventie Tarile sunt declarate demne de ales (eligibile) pentru acordarea ajutorului dupa criterii formulate in Regulamentul 1292/96. Ele sunt divizate in doua grupuri : cele care beneficiaza de ajutorul structural si cele care sunt in stare de criza sau part-criza. Flexibilitatea in procesul anual de selectie ramane mare. Tarile care beneficiaza de ajutorul structural apar printre Tarile Minim Dezvoltate, cu venituri mici si deficit de hrana (LIFDC), cu un nivel mare de insecuritate alimentara si guvernamente care impartasesc dorinta de a dezvolta o politica de securitate alimentara coerenta si de lunga durata. Tarile in stare de criza sau part-criza sunt determinate dupa mai multe probleme alimentare care se repeta in mod periodic. Ele sunt tintite de programele LRRD (Legaturi intre Ajutor Reabilitare si Dezvoltare), centrate pe transportul de ajutor alimentar insotit de sustineri complementare, finaciare si tehnice adresate riscului foametei sau nevoilor pentru reabilitarea infrasctructurii lor economice si sociale, urmate de crize politice sau conflicte tehnice la fel ca si de o proasta recolta. LRRD - Legaturi intre Ajutor Reabilitare si Dezvoltare Conceptual LRRD, poate fi definit dupa cum urmeaza: programe de reabilitare care preiau treptat ajutorul/eventualul ajutor pentru a stabili situatia economica si sociala si pentru a facilita tranzitia catre un mijloc si o lunga perioada de dezvoltare strategica (definitie data de Comisia Comunicatiilor despre LRRD – aprilie 1996). Comunicatul Comisiei Europene catre Consiliul European si catre Parlamentul European (23 aprilie 2001) aminteste ca acest concept priveste “zonele gri”dintre situatiile de urgenta si dezvoltare. Acest comunicat demonstreaza de asemenea un element fundamental al LRRD: prevenirea crizelor. La nivelul liniei bugetare dintre Ajutorul Alimentar si Securitatea Alimentara, conceptual LRRD, ofera programe si proiecte care permit : Intr-o perioada scurta de timp, prevenirea deteriorarii situatiei persoanelor aflate in crize. Exemple: ajutor alimentar distribuit pentru a evita decapitalizarea(desfiintarea)gospodariilor (familiilor) sau pentru a evita ca acele gospodarii (familii) sa consume semintele : “bani pentru munca” pentru a imbunatatii veniturile si capacitatea familiei (gospodariei )de a obtine hrana; Intr-o perioada medie de timp, sustinerea celor mai vulnerabile persoane pentru a fi capabile sa-si asigure propria securitate alimentara in urma unei crize si la nivelul lor, sa-si stabileasca (instaureze) un sistem de micsorare a riscurilor Exemple: distribuirea de alimente sau seminte imbunatatite pentru a creste calitatea hranei; venit- genereaza activitati ca ajutor alimentar; diversificarea productiilor, instiintam ca ajutoarele de acest tip nu sunt specifice situatiilor post-criza. Pe termen lung, sustinerea societatilor civile si guvernamentale pentru instaurarea de cadre legale si institutionale corespunzatoare pentru prevenirea crizelor, indiferent daca sunt naturale, economice sau de origine umana. Exemple: adaptarea politicii de impiedicare a crizelor naturale: dezvoltarea de sisteme de informatie pentru oameni, introducerea de celule de coordonare. RESAL – Reteaua europeana de Securitate Alimentara Numeroase tari se confrunta cu serioase, repetate crize alimentare care au consecinte teribile pentru cei mai saraci oameni. Europa – in mod particular, Comisia- a creat instrumente specifice pentru a solutiona, pe cat de bine posibil aceste crize de origine climatica, economica sau politica . In situatii de crize si suferinte alimentare, Comisia Europeana distribuie repede si direct ajutor alimentar oamenilor care au nevoie. Intr-o situatie de post-criza, Comisia Europeana reabiliteaza conditiile de acces la hrana. In final in multe situatii structurale de securitate alimentara, Comisia Europeana dezvolta programe de securitate alimentara care permit oamenilor sa se alimenteze si sa ia parte la propria lor dezvoltare. Pentru a instaura aceasta politica, Comisia a folosit mai multe mijloace incluzand o Retea Europeana de Securitate Alimentara (RESAL), convingand toata planeta sa-i ajute sa analizeze, sa previna si sa conduca situatiile de criza si post-criza alimentara la fel ca si cele de securitate alimentara. Aceasta retea independenta functioneaza foarte bine si creeaza mari schimburi de informatii internationale la distanta prin intermediul unui site de Internet . Pentru a demonstra efectul sau, Comisia a decis sa internationalizeze acest site in propria sa structura, folosind competentele, sistemele si experientele acestei retele. 쥁@