Referat Proprietatile Elementelor Chimice In Tabelul Periodic

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Proprietatile Elementelor Chimice In Tabelul Periodic si de asemenea puteti face Download Referat Proprietatile elementelor chimice in tabelul periodic

Citeste fragmente din Referat Proprietatile Elementelor Chimice In Tabelul Periodic

VARIAŢIA PROPRIETĂŢILOR ELEMENTELOR CHIMICE ÎN TABELUL PERIODIC 1. INTRODUCERE Elementele dintr-o grupă a tabelului periodic au aceeaşi configuraţie electronică a stratului de valenţă şi deci proprietăţi chimice asemănătoare. Elementele din aceeaşi perioadă diferă unul de vecinul său prin electronul distinctiv, acest lucru având drept consecinţă proprietăţi chimice diferite. corespunde numărului total de electroni. În anul 1913, fizicianul englez Henry G.J. Moseley a reformulat legea periodicităţii elementelor chimice, astfel: . Sensul fizic al legii periodicităţii constă în aceea că se revine periodic la distribuţii electronice identice pe ultimul strat numit strat de valenţă. Proprietăţile elementelor sunt determinate de configuraţiile lor electronice şi pot fi clasificate ca în schema de mai jos: FIZICE CHIMICE 10 raza atomică şi volumul atomic 20 raza ionică şi volumul ionic 30 energia de ionizare 40 afinitatea pentru electroni 50 spectre optice 60 puncte de topire şi puncte de fierbere 10 caracter electropozitiv (metalic) 20 caracter electronegativ (nemetalic) 30 valenţa 40 numărul de oxidare N.O. 2. PROPRIETĂŢI NEPERIODICE . 2.1. NUMĂRUL ATOMIC . Numărul atomic creşte continuu în tabel de la 1 la 112. 2.2. NUMĂRUL DE MASĂ reprezintă numărul de neutroni. , fiind o sumă de particule, este un număr întreg. Pentru aplicaţii numărul de masă se va stabili rotunjind partea zecimală a masei atomice relative, prin adaus atunci când aceasta este mai mare decât 0,5 şi prin lipsă atunci când aceasta este mai mică decât 0,5. diferit). - tritiu (un proton şi doi neutroni). impar pot avea maxim 2 izotopi, iar cele cu numărul atomic par pot avea mai mult de 2 izotopi. (conţine în nucleu 6 protoni şi 6 neutroni), fapt pentru care a fost ales ca izotop de referinţă. Separarea izotopilor se realizează doar prin metode speciale deoarece diferă puţin prin proprietăţile lor. 3. PROPRIETĂŢILE PERIODICE Proprietăţile periodice ale elementelor chimice sun determinate de învelişul electronic. 3.1. PROPRIETĂŢILE FIZICE PERIODICE 3.1. RAZA ATOMICĂ ŞI VOLUMUL ATOMIC Raza atomică este o mărime care caracterizează atomul şi este egală cu jumătate din distanţa dintre nucleele a doi atomi vecini dintr-un eşantion de material în care atomii nu sunt ionizaţi. şi, în grupele principale, creşte de sus în jos, o dată cu creşterea numărului de straturi. , deoarece electronii nou intraţi se aşează în acelaşi substrat situat la aceeaşi distanţă de nucleu, în timp ce sarcina nucleară creşte. Mărimea razelor atomice influenţează puternic caracterul electrochimic al elementelor şi unele proprietăţi fizice. Volumul atomic reprezintă raportul dintre masa atomică şi densitatea unui element. Volumul atomic, în perioadă descreşte de la stânga la dreapta, iar în grupe creşte de sus în jos datorită creşterii numărului de straturi. 2.2. RAZA IONICĂ Raza ionică este o mărime care caracterizează dimensiunea relativă a unui ion într-un cristal ionic. Atomii elementelor au tendinţa de a-şi realiza, pe ultimul strat, configuraţii electronice stabile de dublet şi de octet, asemănătoare gazului rar cel mai apropiat: - prin punerea în comun a electronilor de pe ultimul strat cu electronii altor atomi identici sau diferiţi, realizând astfel legături covalente; - prin cedare sau acceptare de electroni şi formarea de ioni. Ionul este atomul încărcat cu sarcină electrică pozitivă sau negativă datorită numărului diferit de electroni de pe ultimul strat în comparaţie cu cel al protonilor din nucleu. Procesul de formare a ionilor se numeşte ionizare. Prin cedare de electroni, atomul unui element se transformă in ion pozitiv numit cation, iar prin acceptare de electroni, atomul elementului chimic se transformă în ion negativ, numit anion. În grupă, razele ionilor pozitivi şi negativi cresc de sus în jos, o dată cu creşterea numărul de straturi, în acelaşi sens cu razele atomice. . Între razele atomice şi cele ionice există relaţia: Se observă că un număr egal de electroni este atras de un număr din ce în ce mai mare de protoni. Acest lucru explică micşorarea razei ionice în perioadă de la stânga la dreapta. 2.3. ENERGIA DE IONIZARE , reprezintă cantitatea de energie absorbită în procesul de îndepărtare a unuia sau a mai multor electroni dintr-un atom în faza gazoasă (energia consumată în procesul de formare a ionilor pozitivi): Energia de ionizare poate fi primară (pentru îndepărtarea unui singur electron), secundară (pentru îndepărtarea celui de-al doilea electron de pe stratul de valenţă) etc. Cu cât ionizarea este mai avansată, este necesară o energie mai mare pentru a îndepărta încă un electron: . În grupele principale, energia de ionizare scade de sus în jos, o dată cu creşterea numărului de straturi. Cu cât energia de ionizare este mai mică cu atât elementul este mai electropozitiv. : . 2.4. AFINITATEA PENTRU ELECTRONI , reprezintă energia care se degajă atunci când un atom acceptă un electron pentru a forma un ion negativ. @ B D F – ˜ - D F H J L N hR-  hR- hR- hR- ᔀ剨ଞᘀ䵨⨾䔀ﱈ嗿Ĉ̛썪퇡੊Ĉ栕Ṓ N hR- hR- hR- hR- hR- hR- hR- hR- H* hR-  hR- hR-  hR- hR-  hR- hR- hR-  hR-  hR-  hR- hR- hR-  hR- hR-  hR-  hR-  hR- hR-  hR-  hR- hR- hR-  hR- ± k k  hR- hR- hR- hR-  hR-  hR- hR-  hR- hR- hR-  hR- hR- hR- hR-  hR- hR- hR-  hR-  hR- hR- hR- hR- hR- hR-  hR- hR- hR- hR- hR- hR- ̛䍪뽒੊Ĉ栕Ṓ ÿ̙䅪&ᔀ剨ଞᘀṨ䔀煮嗿Ĉ̛졪੊Ĉ栕Ṓ 栖ᘞõࡕ嘁Ĉ̙⑪$ᔀ剨ଞᘀṨ䔀煮嗿Ĉ̛ꡪ졗੊Ĉ栕Ṓ 栖ᘞõࡕ嘁Ĉ̙!ᔀ剨ଞᘀṨ䔀嗿Ĉ̛ꥪ졗੊Ĉ栕Ṓ 栖ᘞõࡕ嘁Ĉ̙੪ ᔀ剨ଞᘀṨ䔀ﱈ嗿Ĉ̛敪嬅੊Ĉ栕Ṓ ␃ᄃ厄怃厄愃̤摧˺ ̛扪嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙-ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀ﱈ嗿Ĉ̛剪嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙ݪ,ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀ﱈ嗿Ĉ̛䅪嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙੪*ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀嗿Ĉ̛Ū嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ̙顪9ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀嗿Ĉ̛嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙덪7ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀ﱈ嗿Ĉ̛쉪嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙뉪5ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀嗿Ĉ̛ꉪ嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙둪3ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀嗿Ĉ̛赪嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ ࡕ嘁Ĉ̙땪1ᔀ剨ଞᘀ難ം䔀嗿Ĉ̛祪嬆੊Ĉ栕Ṓ 栖˺ hR- hR- hR-  hR- hR- hR-  hR-  hR- hR- hR-  hR-  hR- hú hR- hú 틙쓋뎺돋쮩쮢颢颢颢颢颢醢醢誢誑詿摱詿‘̙?ᔀ剨