Referat Colosseum2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Colosseum2 si de asemenea puteti face Download Referat Colosseum2

Citeste fragmente din Referat Colosseum2

Imaginea poetica, pe care ne-o sugereaza legenda, ilustreaza realitatea: in incintea imensului amfitetru din Roma, au pierit, prin moarte violenta, sute de mii de oameni si numeroase animale, sub ochii unui public pasionat, in cadrul unor spectacole de o cruzime inspaimantatoare . Istoricul american Jhon Bryan , afirma ca , pentru cei mai multi contemporani , numele Colloeumului evoca pe martirii crestini dati prada fiarelor , in vreme ce Nero , tolanit pe un asternut din petale de trandafiri , isi plimba prin jur privirilr blazate . Or, un asemenea tablou sufera mai multe pacate . Mai intai, Nero nici nu a stiut ca va exista un Colosseum , a carui piatra de temelie a fost pusa , la patru ani dupa moartea sa . In al doilea rand , majoritatea istoricilor ca nici un crestin nu a fost ucis in faimoasa arena . In al treilea rand nimeni din Roma Antica nu vorbea de Colloseum , termen care a aparut abia in sec. al VIII-lea al erei noastre , ci de Amphiteatrum Flavium , dupa numele familiei din care facea parte imparatul Vespasian . Acesta a hotarat sa inalte imensa constructie in Cetatea Eterna , deoarece , dispunand de mana de lucru ieftina , furnizata de zecile de mii de prizonieri de razboi redusi la sclavie , voia sa ofere cetatenilor sai un nou centru de recreare . Principala dificultate o constituia lacul din apropiere ,amenajat de Nero si care a trebuit secat . Dar ternul a ramas imbibat cu apa , si pana in ziua de astazi , expertii nu si-au putut explica cum au izbutit arhitectii romani sa imlanteze un asemenea gigant intr-un lon atat de propice . De forma eliptica , Colosseumul are axa mare de 188 m , axa mica de 156 m si inaltimea de peste 48 m ( echivalentul a patru etaje ,fara a pune la socotela doua etaje de subsol). Arena centrala (86x54 m) este inconjurata de 80 de randuri de gradene de marmura si granit , in care puteau lua loc , dupa aprecierile romanilor , 80.000-100.000 de spectatori . Cifra pare exagerata , capacitatea reala fiind aproximativ de 50.000 de locuri . Zidul exterior si culoarele principale erau din blocuri de piatra , prinse intre ele cu carlige de fier . Interiorul era realizat perte din piatra , parte din beton , totul fiind imbracat in caramizi . Lemnul a fost rareori utilizat si, in general , in cantitati mici, cu exceptia arenei , care avea podeaua din scanduri . Trapele si chenpengurile amenjate in dusumea permiteau comunicarea cu instalatiile de la subsol , unde se gaseau canalele de drenaj , custile animalelor , depozitele de arme etc. De jur imprejurul amfitetrului , cele optzeci de arcade de la parter reprezentau intrarile pentru public . Doua dintre ele – si anume cele situate la extremitatile axei mici – erau interzise spectatorilor de rand . Ele duceau la doua la doua sectoare rezervate , ambele situate la mai putin de cinci metri de arena : unul destinat imparatului si suitei sale , celalat – ambasadorilor si oaspetilor de rang inalt.Restul locurilor din preajma arenei erau ocupate de senatori , comandanti militari si de alti dregatori cu functii importante . In spatele lor urmau 24 de randuri pentru patricieni si tribuni , apoi 16 randuri pentru plebei , iar dupa ele venea „ galeria” , randurile cele de mai sus si mai indepartate stateau femeile . Incepute sub domnia lui Vespasian , in anul 72 e.n , lucrarile de constructie nu atinsesera , in anul 79 e.n , decat trei sferturi din inaltimea prevazuta a amfiteatrului . Un an mai tarziu cladirea era terminata , astfel incat Titus , fiul si urmasul la tron al lui Vespasian , a putut deschide portile Colosumului , invitand pe romani la primele „jocuri” organizate in noua incinta. Festivitatile inaugurale au durat nici mai mult , nici mai putin de o suta de zile . La inceput , s-au infruntat in arena fiarele : elefanti impotriva rinocerilor , bivoli salbatici impotriva ursilor , lei impotriva panterelor . Apoi a venit randul oamenilor sa lupte cu animalele . Iar , incele din urma gladiatorii s-au incaierat intre ei , pe viata si pe moarte . Cinci mii de fiare au pierit in cursul celor peste trei luni de „jocuri” neintrerupte . Numarul victimelor nu se cunoaste , deoarece nimeni nu s-s ostenit sa-l inregistreze ; dupa cate se pare , insa , au cazut jertfa aproape o mie de gladiatori . Se zice ca , pana si Titus a plans la sfarsit , de dezgust fata de „distractia” pe care o oferise cocetatenilor sai. 쥁