Referat Zaharide 2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Zaharide 2 si de asemenea puteti face Download Referat Zaharide 2

Citeste fragmente din Referat Zaharide 2

Monozaharidele sunt compuşi hidroxil-carbonilici, care conţin in O || molecula lor, pe lângă grupe hidroxil –OH, o grupa aldehidica – C – H O || sau cetonica –C-- . In funcţie de numărul atomilor de carbon care alcătuiesc molecula, monozaharidele se clasifica in : -dioze (cu 2 atomi de carbon) -trioze (cu 3 atomi) -tetroze (cu 4 atomi) -pentoze (cu 5 atomi) -hexoze (cu 6 atomi) etc. Glucoza, C6 H12 O6, este cea mai răspândita hexoza. In natura se gaseste in fructele dulci, in mustul de struguri, in mierea de albine si in toate celulele vegetale. In cantitati mici se gaseste in sânge (0,09 %); in urina poate ajunge pana la 10 % in cazul diabetului zaharat. Formula structurala a glucozei este: O In glucoza cristalizata moleculele au o structura || ciclica rezultata prin trecerea unui atom de 1 C—H hidrogen de la hidroxilul carbonului 5 sau 4, la | O 2 H – C—OH || | grupa carbonil, --C— ,cu care formează un 3 HO—C—H hidroxil nou foarte activ numit hidroxil glicozidic. | In soluţie apoasa, glucoza se gaseste sub 4 H—C—OH forma a doi izomeri (forma carbonilica si forma | ciclica), care se găsesc in echilibru dinamic. 5 H—C—OH | CH2 OH Glucoza- forma aciclica sau carbonilica Obţinere. Glucoza se obţine in industrie prin hidroliza amidonului (din cartofi sau cereale), cum si prin hidroliza celulozei sub acţiunea acizilor minerali diluaţi (HCl sau H2 SO4),in autoclave, la presiune de 2 at, conform ecuaţiei: (H2SO4) [C6 H10 O5]n + nH2O nC6 H12 O6 Polizaharida Glucoza (amidon sau celuloza) Se obţine, in funcţie de condiţiile de lucru, fie un sirop gros, fie o masa incolora, cristalina. Proprietati. Glucoza este o substanţa solida, cristalizata, de culoare alba sau gălbuie, solubila in apa. Este aproximativ de doua ori mai puţin dulce decât zaharul. Prin oxidarea glucozei se obţine acidul gluconic, iar printr-o oxidare mai înaintata, acidul zaharic. O proprietate chimica importanta a glucozei o constituie faptul ca ea fermentează, sub influenta zimazei din drojdia de bere, cu formare de alcool etilic si dioxid de carbon: Zimaza C6 H12 O6 2 CH3 –CH2OH –2 CO2 Intrebuintari. Glucoza se intrebuinteaza la prepararea alcoolului etilic, a dioxidului de carbon si la prepararea produselor zaharoase in locul zaharului, la fabricarea oglinzilor, in industria textila la imprimarea tesaturilor, la prepararea vitaminei C pe cale sintetica etc. funcţie mixta de alcool si cetona. Structura chimica. Ca si in cazul glucozei, moleculele fructozei cristalizate au o structura ciclica. In stare libera are forma piranozica, iar in combinaţii se gaseste in forma furanozica: CH2 OH CH2 OH | | HO—C HO—C | | HO—C—H HO—C—H | | O H—C—OH O ; H—C—OH | | H—C—OH H—C | | CH2 CH2 OH | Fructofuranoza Fructopiranoza soluţie apoasa, intre forma carbonilica si cele doua forme ciclice (piranozica) si (furanozica) se stabileşte un echilibru dinamic. Preparare. Fructoza se obţine prin hidroliza zaharozei cu acizi diluaţi: ( H2SO4) C12H22O11 + H2O C6H12O6 + C6H12O6 Zaharoza Glucoza Fructoza Proprietati. Fructoza este o substanţa solida, cristalizata, de culoare alba, solubila in apa. Este mai dulce decât zaharoza de 1,52 ori si decât glucoza de 2,2 ori. Formulele perspectivice ale celor doua forme ciclice ale fructozei sunt: H HOCH2 O H |6 O 1 CH2 OH OH H 5 2 2 H HO H HO H 1 CH2OH HO OH OH H OH H Fructopiranoza Fructofuranoza conţin zahar si in special in alimentaţia suferinzilor de diabet. Dizaharidele sunt rezultate din unirea a doua molecule de hexoza, prin eliminarea unei molecule de apa. -H2O 2 C6H12O6 C12H22O11 Monozaharida Dizaharida Dizaharidele sunt substanţe cristalizate, solubile in apa si insolubile in dizolvanţi organici. Cele mai importante dizaharide sunt: zaharoza, maltoza, lactoza si celobioza. Zaharoza, C12H22O11 ,este foarte răspândita in regnul vegetal. Se gaseste in tulpina trestiei de zahar, in sfecla de zahar, in morcovi, pepeni galbeni, zmeura, piersici, caise etc. Structura chimica a zaharozei. Zaharoza este formata dintr-o molecula de glucoza si o molecula de fructoza, cu eliminare de apa, care se face intre cei doi hidroxili glicozidici ai glucozei si fructozei. CH2OH CH2 OH | | H--1C— OH H —O—2C H—C O—C | | | | H—C—OH HO—C—H -H2 O H—C –OH HO—C—H | | O | O | O HO—C—H O H—C—OH HO—C—H H—C—OH | | | | H—C—OH H—C H—C—OH H—C | | | | H—C CH2OH H—C CH2 OH | | CH2OH CH2OH Glucoza Fructoza Zaharoza Obţinerea zaharului din sfecla de zahar. Pentru a obţine zaharul din sfecla de zahar se fac o serie de operaţii, dintre care cele mai importante sunt: spălarea si tăierea sfeclei; obţinerea sucului zaharat; purificarea sucului; concentrarea si cristalizarea; separarea cristalelor de sirop si albirea zaharului; rafinarea. Proprietati fizice. Zaharoza este un corp solid, cristalizat, incolor. Se topeşte la 185; încălzitã peste 185º se ingalbeneste, devine bruna si apoi se transforma in cărbune de zahar. Este solubila in apa si insolubila in alcool. Proprietati chimice. Prin hidroliza zaharozei cu acizi se obţine un amestec de glucoza si de fructoza. Amestecul rezultat se mai numeşte zahar invertit, iar hidroliza care are loc se numeşte invertirea zaharului: C12H22O11 + H2O C6H12O6 + C6H12O6 Glucoza Fructoza Întrebuintari. Se intrebuinteaza in alimentaţie, fiind o substanţa cu o mare valoare alimentara, gustoasa si asimilata uşor de organism. Prin asimilarea unui gram de zaharoza in organism se obţin 3,7- 4,2 cal.  ? /rveşte ca materie primã in fabricile de produse zaharoase (bomboane, ciocolatã etc.). Polizaharidele sunt răspândite atât în regnul vegetal cât si în cel animal, având o mare importantã biologicã. Dintre polizaharidele vegetale se mentioneaza amidonul si celuloza. Dintre cele de origine animalã se mentioneazã glicogenul. Polizaharidele se obţin prin eliminarea a n molecule de apã între mai multe molecule de monozaharide: n C6 H12O6 –n H2O [C6H10O5]n Monozaharidã Polizaharidã Proprietãti. Au aceeaşi structura macromolecularã; nu au gust dulce; prin încălzire nu se topesc. Structura. Amidonul [C6H10O5] n este un amestec de doua polizaharide: amiloza si amilopectina. Amidonul este o polizaharida cu structura macromoleculara. Se gaseste aproape in toate plantele cu clorofila. Se formează in partile verzi ale plantelor si, in special, in fructe, dar nu ramane mult timp in ele; O parte este trecuta intr-o forma solubila, ce serveşte ca hrana plantei, iar alta parte se depune ca amidon insolubil in rădăcinile, tulpinele si seminţele plantelor. Fotosinteza. Sinteza amidonului din CO2 si H2O in celulele verzi ale plantelor, sub influenta luminii solare si in prezenta clorofilei, se numeşte fotosinteza. Reacţiile care au loc in procesul fotosintezei sunt: 6CO2+6H2O C6H12O6+6O2 -- nH2O nC6H12O6 [C6H10O5]n Glucoza Amidon De obicei, industrial, amidonul se obţine din cartofi sau faina de grâu, prin spălare cu apa, care antrenează mai uşor amidonul decât celelalte cumponente. Amidonul se prezintă ca o pulbere fina, de culoare alba mai mult sau mai puţin strălucitoare. Este insolubil in apa rece, iar cu apa calda, la ~500 formează soluţii vâscoase care la rece devin un gel numit coca. Prelucrarea amidonului. Amidonul poate fi prelucrat in produse de importanta alimentara si industriala. In acest scop se folosesc diferite reacţii chimice, cea mai importanta fiind hidroliza. In industrie, hidroliza acida a amidonului este folosita la prepararea glucozei, iar hidroliza enzimatica, la obţinerea etanolului. Celuloza [C6H10O5]n este o polizaharida cu structura macromoleculara, care constituie componentul principal al pereţilor celulari din plante. Se prezintă sub forma de macromolecule filiforme. In plante, celuloza se formează prin procese biochimice complicate: 6nCO2+5nH2O [C6H10O5]n +6nO2 In stare pura, celuloza se fabrica din fibrele de bumbac. In industrie, celuloza se obţine, din lemn, stuf, si paie. Proprietati. Celuloza este o substanţa alba, cu structura macromoleculara fibroasa, fara gust si fara miros, insolubila in apa, in acizi minerali diluaţi cat si in dizolvanţi organici. Structura celulozei. Macromolecula filiforma a celulozei este formata din resturi de D-glucopiranoza unite intre ele prin atomi de oxigen. Studiul reacţiilor de esterificare a dus la concluzia ca in fiecare grupa C6H10O5 sunt conţinute trei grupe hidroxli. Pe aceasta baza, formula moleculara a celulozei se poate scrie astfel: OH [C6H7O2(OH)3]n sau C6H7O2 –OH OH n Hidroliza celulozei. In prelucrarea celulozei hidroliza prezintă o deosebita importanta, deoarece permite obţinerea glucozei din celuloza; glucoza rezultata la rândul ei, poate fi transformata in alcool etilic. O reacţie chimica importanta folosita in prelucrarea celulozei este esterificarea. Celuloza, datorita celor trei grupe hidroxil, se comporta ca un polialcool si da reacţii in care grupele –OH suferă schimbări. Dintre acestea, cele mai importante sunt reacţii de formare ale esterilor celulozei. Glicogenul [C6H10O5] este denumit „amidonul” regnului animal. Este o polizaharida, care se gaseste in toate celulele organismului, fiind depozitata mai ales in ficat unde este sitetizata, de glucoza. Se mai gaseste in muşchi, creier si nervi. Cantitatea de glicogen din muşchi descreşte foarte mult in timpul unei munci fizice intense si continue sau in inaniţie. Este o pulbere alba, solubila in apa calda. Este insolubil in alcool. Cu iodul da o coloraţie roşie- violeta, caracteristica. Culoarea dispare la fierbere si reapare la rece, ca in cazul amidonului. Prin hidroliza acida, glicogenul se scindează in glucoza. Prin hidroliza enzimatica glicogenul din ficat este transformat in glucoza, care este transportata in muşchi si in alte organe, de către singe. O parte din glucoza reface glicogenul si aşa se explica prezenta glicogenului in muşchi (pana la 4%) si in alte ţesuturi. In timpul activitatii musculare, glicogenul trece in acid lactic printr-un proces exoterm, dând energia necesara producerii travaliului muscular. 쥁`