Referat Magnetismul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Magnetismul si de asemenea puteti face Download Referat magnetismul

Citeste fragmente din Referat Magnetismul

Elemente paramagnetice si feromagnetice firmat pe cale experimentală faptul că sarcinile electrice se atrag sau se resping pe baza unei legi similare cu cea a gravitaţiei. Matematicienii HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Simeon_Denis_Poisson&action=e dit" o "Simeon Denis Poisson" Simeon Denis Poisson şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Carl_Friedrich_Gauss" o "Carl Friedrich Gauss" Carl Friedrich Gauss au dezvoltat o teorie cu privire la distribuirea arbitrară a sarcinilor electrice. O particulă încărcată cu o sarcină pozitivă atrage o particulă încărcată negativ, tinzând să accelereze spre aceasta. Daca aceasta întâmpină rezistenţă din partea mediului prin care trece, viteza sa se micşorează iar mediul suferă o încălzire. Posibilitatea de a menţine un flux electric ce ar continua să conducă particulele încărcate cu sarcini a fost observată de fizicianul italian HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Alessandro_Volta" o "Alessandro Volta" Alessandro Volta în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1800" o "1800" 1800 . Clasica teorie a unui circuit simplu presupune ca cele două borne ale unei baterii să fie încărcate cu sarcini diferite, ca o consecinţă a proprietăţilor interne ale acesteia. Când cele două borne sunt conectate printr-un conductor, particulele încărcate negativ vor fi "împinse" spre borna pozitivă iar acest proces va încălzi firul, acesta opunând rezistenţă mişcării. Când particulele ajung la borna pozitivă, bateria le va forţa în interior spre borna negativă, învingând forţele de rezistenţă formulate în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_lui_Coulomb" o "Legea lui Coulomb" legea lui Coulomb . Fizicianul german HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Simon_Ohm" o "Georg Simon Ohm" Georg Simon Ohm a descoperit existenţa unei constante a conductorului, ca proporţie între intensitatea şi rezistenţa acestuia. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Legea_lui_Ohm" o "Legea lui Ohm" Legea lui Ohm nu este universal valabilă în fizică, ci mai degrabă descrie caracteristicile unel clase limitate de materiale solide. Primele concepte asupra magnetismlui bazate pe existenţa a doi poli magnetici au apărut în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Secolul_XVII" o "Secolul XVII" secolul XVII şi în mare parte datorită experimentelor lui Coulomb. Magnetismul Magnetismul este unul dintre HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Fenomen" o "Fenomen" fenomenele care se manifestă prin HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/For%C5%A3%C4%83" o "Forţă" forţe de atracţie sau respingere între corpuri; forţele magnetice îşi au originea în mişcarea HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electron" o "Electron" electronilor sau a altor particule cu HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sarcin%C4%83_electric%C4%83&a ction=edit" o "Sarcină electrică" sarcină electrică . Atunci cînd magnetismul este produs de sarcini electrice libere, de exemplu în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Curentul_electric" o "Curentul electric" curentul electric , în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Plasm%C4%83" o "Plasmă" plasmă sau în fluxuri de particule încărcate electric, fenomenul se numeşte HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electromagnetism" o "Electromagnetism" electromagnetism . Şi electronii aflaţi în mişcare orbitală în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Atom" o "Atom" atom produc magnetism; acesta este mai lesne de observat în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Magnet&action=edit" o "Magnet" magneţii permanenţi, de exemplu în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineral" o "Mineral" mineralele naturale precum HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Magnetit" o "Magnetit" magnetitul (un oxid de fier, Fe3O4) sau în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Fier" o "Fier" fier şi unele aliaje ale sale (inclusiv o parte din HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/O%C5%A3el" o "Oţel" oţeluri ) care pot fi magnetizate. Metale feromagnetice Fierul este un metal de culoare gri-argintie, cu un punct de topire ridicat (1538ºC), şi o largă răspândire în natură, sub formă de combinaţii chimice.[1] Primul tip de fier cunoscut şi utilizat de oameni provenea din meteoriţi. În Egipt şi Mesopotamia s-au descoperit vărfuri de suliţă şi obiecte decorative cu această origine, datând din jurul anului 4000 î.Hr. [3] 2000 de ani mai târziu a apărut şi fierul prelucrat din minereu (la început cel numit fier de mlaştină - în engleză bog iron, sau limonit), folosit însă doar pentru obiecte de cult şi considerat mai valoros decât aurul. Între 1600 î.Hr. şi 1200 î.Hr. a început obţinerea fierului în topitorii primitive, în Imperiul Hitit (Anatolia şi Caucaz). Dispariţia acestui imperiu a permis răspândirea cunoştinţelor despre prelucrarea fierului în toată regiunea, facilitând trecerea de la Epoca Bronzului la Epoca Fierului. În jurul anului 550 î Hr. în China a fost inventat furnalul şi s-a obţinut prima fontă turnată. Ca abundenţă, fierul este al zecelea element în univers şi al 4-lea pe Pământ (al doilea metal, după aluminiu). Ca masă însă, fierul ocupă primul loc pe Pământ. În prezent se consideră că 80% din nucleul interior al Pământului este format din fier. Sub formă de diverse combinaţii, el formează 5% din scoarţa terestră, însă în stare pură se găseşte doar accidental (în meteoriţi). Se presupune de asemenea că planeta Marte îşi datorează culoarea roşiatică unui sol bogat în oxid de fier Cobaltul este un metal cu numărul atomic 27. În 1730 chimistul suedez HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=George_Brandt&action=edit" o "George Brandt" George Brandt , a izolat pentru prima oară acest metal. Numele acestui metal poate fi pus în relaţie cu sensul cuvântului kobalt în limba germană şi anume spirit rău. Datorită proprietăţilor feromagnetice cobaltul este folosit pentru fabricarea magneţilor; oxizii cobaltului sint folositi la obtinerea unor emailuri albastre( albastru-cobalt) pentru ceramice. Tot oxizii se folosesc la colorarea sticlei in albastru. Izotopul radioactiv( Co60) este utilizat la radioterapia cu raze gamma( gammaterapie). O curiozitate este ca sarurile higroscopice ( exemplu CoCl2) sunt albastre in stare anhidra si de culoare roz in stare hidratata. /ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83r_atomic" o "Număr atomic" număr atomic : 28) este un metal raspândit în diverse produse chimice şi aliaje constituind circa 0,008% din scoarţa pământului. Acest lucru face ca omul să fie în continuu expus la acest metal. Nichelul este corodat de transpiraţie, salivă şi alte lichide secretate de organism. Incidenţa alergiei la nichel în populaţia generală este de circa 30% cu o netă preponderenţă la femei. Sursele de expunere sunt: domestice, profesionale, iatrogene, accidentale şi alimentare. Este un metal de culoare alb-cenuşie, cu densitatea de 8900 Kg/m3, se topeşte la o temperatură de 1455°C. Ca proprietăţi, este maleabil, ductil, tenace şi se deformează plastic uşor la rece. Este rezistent la acţiunea substanţelor organice şi anorganice, cu excepţia celor care conţin sulf, şi prezintă o mare rezistenţă la coroziunea atmosferică, de acea e utilizat la HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Galvanizare" o "Galvanizare" galvanizare . Oţelul este un HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Aliaj" o "Aliaj" aliaj ce conţine ca HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic" o "Element chimic" elemente principale HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Fier" o "Fier" fierul şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Carbon" o "Carbon" carbonul , având un conţinut de carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Font%C4%83&action=edit" o "Fontă" fonte . Oţelurile sunt materialele cu cea mai largă utilizare în industrie. Proprietăţile lor pot să varieze în limite foarte largi în funcţie de conţinutul de carbon şi de alte elemente de aliere. În funcţie de conţinutul în elemente de aliere, oţelurile se împart în: oţeluri nealiate (numite şi oţeluri carbon), care conţin ca elemente principale doar fierul şi carbonul < > j l 嬀Ĥ⑜愁̤摧埔6ఀK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Crom" o "Crom" crom , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Molibden" o "Molibden" molibden , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Vanadiu" o "Vanadiu" vanadiu etc. În condiţii de echilibru, cei mai importanţi constituenţi ai oţelurilor nealiate sunt HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ferit%C4%83&action=edit" o "Ferită" ferita , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Austenit%C4%83" o "Austenită" austenita , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cementit%C4%83" o "Cementită" cementita şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Perlit%C4%83&action=edit" o "Perlită" perlita . Pentru a îmbunătăţi cât mai mult duritatea şi rezistenţa oţelurilor, acestea se supun de regulă unor HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tratament_termic&action=edit" o "Tratament termic" tratamente termice cum ar fi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C4%83lire&action=edit" o "Călire" călirea sau HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nitrurare&action=edit" o "Nitrurare" nitrurarea . Scopul final al unor asemenea tratamente este de obicei obţinerea HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Martensit%C4%83&action=edit" o "Martensită" martensitei . Metale paramagnetice Cuprul (numit şi aramă) este un element din HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tabelul_periodic_al_elementelor" o "Tabelul periodic al elementelor" tabelul periodic având simbolul Cu şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83r_atomic" o "Număr atomic" numărul atomic 29. Cuprul este un HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Metal" o "Metal" metal de culoare roşcată, foarte bun conducător de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electricitate" o "Electricitate" electricitate şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83ldur%C4%83" o "Căldură" căldură . Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantităţi mici din el apar în unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) şi malachitul si azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosită pentru extracţia de cupru depinde natura minereului. Daca cuprul se găseşte în stare liberă, el poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăţi mici şi amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz şi apa, a materialelor pentru acoperişuri, a ustensilelor şi a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de caldură, se utilizeaza la boilere şi alte dispozitive ce implică transferul de caldură, sau folie de cupru (simplu strat) sau două (dublu strat) se floseşte ca HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/PCB" o "PCB" PCB . Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (dupa insula Cipru). Argintul este un element din HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tabelul_periodic_al_elementelor" o "Tabelul periodic al elementelor" tabelul periodic având simbolul Ag şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83r_atomic" o "Număr atomic" numărul atomic 47. Este un HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Metal" o "Metal" metal HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metal_tranzi%C5%A3ional&actio n=edit" o "Metal tranziţional" tranziţional , având configuraţia electronică a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Kripton" o "Kripton" kriptoniului , al patrulea HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Gaze_rare&action=edit" o "Gaze rare" gaz rar (1s2, 2s2 2p6, 3s2 3p6, 4s2 3d10 4p6) la care se adaugă un electron s pe stratul al cincilea (5s1) şi substratul 4d complet (4d10). Argintul este metalul cu cea mai mare conductibilitate electrica şi termică, cea mai mică rezistenţă de contact, oxidul care se formează la suprafaţa se îndeparteaza uşor, dar în atmosferă de sulf formează un strat de sulfit rău conductor, rezistenţa sa mecanică şi la arcul electric este redusă şi deci nu poate fi utilizat pentru anumite contacte de rupere, este foarte scump şi, mai ales în ultimul timp, foarte deficitar. Argintul se foloseşte în construcţia pieselor de contact aliat cu cuprul şi la bijuterii. Aurul este HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic" o "Element chimic" elementul chimic din tabelul periodic care are simbolul Au şi numărul atomic 79. Aurul este elementul cunoscut din cele mai vechi timpuri. Fiind răspândit în stare nativă în natură, el se putea obţine uşor în cantităţi mici. Se crede ca aurul a fost descoperit înaintea cuprului. Cules sub forma unor bucăţi strălucitoare din nisipurile râurilor şi din depunerile aluvionare, aurul a fost dintotdeauna un metal de ornament, apreciat pentru luciul său galben, dar mai ales pentru stabilitatea sa faţă de agenţii corozivi. Uşor de prelucrat, prin ciocănire, el lua forma diverselor obiecte de podoabă sau de cult cunoscute în antichitate. Aurul pur (care este întotdeauna galben) este prea moale pentru folosirea sa ca bijuterie. Metalele care se folosesc în amestec cu aurul, pentru a-l întări, pot modifica culoarea acestuia, rezultând astfel un aur de diferite nuanţe de galben, alb şi roşu. Acest amestec determină numărul de carate al aurului. Este unul din cele mai dense metale. HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbol_chimic" o "Simbol chimic" Simbol chimic : Sn HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83r_atomic" o "Număr atomic" Număr atomic : 50 HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_atomic%C4%83" o "Masă atomică" Masă atomică : 118,7 g/mol HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Densitate" o "Densitate" Densitate , (la 20°C): 7,28 g/cm³ HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronegativitate" o "Electronegativitate" Electronegativitate (pe scala HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Linus_Pauling" o "Linus Pauling" Pauling ): 1,96 HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_de_topire" o "Punct de topire" Punct de topire : 231,8 °C HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_de_fierbere" o "Punct de fierbere" Punct de fierbere : 2362 °C HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Stare_de_agregare" o "Stare de agregare" Stare : solidă (metal) HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare" o "Culoare" Culoare : alb-argintiu Se obţine din casiterit (SnO2), prin reducere cu cărbune. Aparţinînd grupei HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Metal" o "Metal" metalelor , cositorul are o temperatură de topire scăzută, motiv pentru care este folosit în industria electrotehnică în aliaje de lipire a altor elemente metalice. Staniul este foarte maleabil, putând fi uşor laminat în foi subţiri (staniol). Se întrebuinţează la protejarea altor metale (de ex.: fierul, tablă albă) contra coroziunii; de asemenea, în multe aliaje: bronz, "metal de lipit" etc. Plumbul este HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic" o "Element chimic" elementul chimic cu numărul 82 în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tabelul_periodic_al_elementelor" o "Tabelul periodic al elementelor" tabelul periodic al elementelor . Plumbul este un metal greu, de culoare gri-argintie cu densitatea foarte mare. Datorită densităţii ridicate, plumbul şi-a găsit utilizarea la protecţia contra HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Radia%C5%A3ie_X" o "Radiaţie X" radiaţiei ionizante . De asemenea, plumbul este folosit la fabricarea de greutăţi mici dar cu HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83" o "Masă" mase mari. Acest metal este toxic pentru organismul uman, intoxicaţia numindu-se HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Saturnism" o "Saturnism" saturnism . Oxizii de plumb (miniu, litargă) se utilizează la fabricarea vopselelor protectoare şi a chiturilor de miniu şi de litargă. De asemenea, plăcuţele de plumb se utilizează la fabricarea acumulatorilor pentru autoturisme. În trecut, plumbul era folosit la tuburi pentru alimentarea cu apă potabilă, lucru grav, datorită toxicităţii sale ridicate. Sărurile de plumb nu se prea utilizează, acetatul utilizându-se în laboratoarele de microbiologie la fabricarea unor medii de cultură (geloză cu plumb). Datorită punctului de fuziune scăzut, plumbul se utilizează la băi cu metale topite în laborator şi la fabricarea aliajelor de lipit în HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electrotehnic%C4%83" o "Electrotehnică" electrotehnică (aliaje staniu-plumb) PAGE PAGE 5 쥁`