Referat Grasimi,proteine Si Zaharide

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Grasimi,proteine Si Zaharide si de asemenea puteti face Download Referat Grasimi,proteine si zaharide

Citeste fragmente din Referat Grasimi,proteine Si Zaharide

GRÃSIMI, PROTEINE ªi ZAHARIDE Corpul omenesc este alcãtuit din celule aranjate ca ºi cãrãmizile într-o construcþie. Celulele au nevoie de substanþe nutritive pentru a creºte ºi a sa înmulþi, iar aceste substanþe sunt preluate din mâncare. Grãsimile sunt substanþe organice sintetizate de organismele animale ºi vegetale fãcând parte din clasa lipidelor. Grãsimile sunt o sursã de energie ºi în general, furnizarea enegiei este mai constantã. În plus, o datã supuse procesului de digesie, o anumitã cantitate de grãsimi va fi depozitatã în “depozitele de grãsimi” din organism, situate sub piele ºi în jurul câtorva organe importante, cum ar fi rinichii, inima ºi ficatul. Aceste depozite apãrã organismul împotrivba frigului ºiprotejatã oasele ºi organele interne împotriva rãnilor. Contrar unor teorii la modã, o anumitã cantitate de grãsime este esenþialã pentru pãstrarea sãnãtãþii. Aproape toate alimentele conþin grãsimi, cu excepþia majoritãþii fructelor ºi legumelor. Produsele animale carne, unturã, produse lactate conþin aºa-numitele grãsimi saturate. Nucile, peºtele gras, uleiurilr vegetale ºi unele margarini uºoare conþin grãsimi nesaturate. Dieticienii recomandã un consum mai mare de grãsimi nesaturate decât de grâsimi saturate. Grãsimile saturate þncurajeazã colesterolului, substanþã produsã pe cale naturalã în ficat, dar prezentã ºi în unele alimente. Un anumit nivel al colesterolului este esenþial sãnãtãþii organismului; dar se pare cã ficatul este capabil sã producã întreaga cantitate de colesterol necesarã, fãrã sã fie nevoie sã includem în alimentaþie aceastã substanþã. Aceasta nu înseamnã cã alimentele cu un conþinut ridicat de colesterol trebuie evitate, deºi persoanele care au un nivel ridicat de colesterol în organism sunt sfãtuite sº reducã consumul acestuia. Deoarece grãsimile furnizeazã o energie mai consistentã decãt carbohidraþii, procentajul lor în alimentaþia zilnicã trbuie sã fie mai mic. De asemenea, acestea sunt mai sãþioase decât alte alimente. Nu se poate spune care este cantitatea idealã de grãsime din alimentaþie: clima rece sau activitatea intensã accentueaza nevoia de grãsimi. În general, cel puþin 15% din caloriile zilnice trebuie sã provinã dsin grãsimi, iar media ar fi 20-30%. Asemenea carbohidraþilor, dacã consumãm mai mult decât este nevoie organismul, excesul se depune sub formã de grãsime. PROTEINELE sunt principalele substanþe nutritive ce se aflã în alimentele pe care la consumãm sunt proteinele, carbohidraþii, grãsimile, vitaminele, mineralele, apa ºi fibrele. Proteinele sunt rãspãndite în muºchi, oase ºi cartilagii, piele, lichide ale corpului ºi toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii ºi creierul. Peoteinele pot fi descrise ca substanþe nutritive constitutive ale organismului. În procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate în aminoacizi. Organismul apoi separã ºi foloseºte aminoacizi în diferite scopuri. O parte vor fi folosiþi pentru creºterea ºi producerea de noi proteine necesare organismului, o altã parte vor fi folosiþi la refacerea þesuturilor din corp, iar restul vor fi transformaþi în hormoni, anticorpi ºi enime. Proteinele se gãsesc în carne, peºte., ouã, lapte ºi alte produse lactate, precum ºi în seminþe de plante: nuci, boabe de fasole, mazãre ºi cereale. Deoarece oamenii aparþin regimului animal, proteinele provenite din surse animale pot fi asimilatemai rapid decât cele din surse vegetale, aºa încât este foarte important ca vegetarienii sã-ºi obþinã proteine din seminþe de soia, nuci, fãinã de grâu, sau de seminþe de bumbac, deoarece acestea conþin proteine din clasae superioare. Deºi proteinele însumeazã un procentaj ridicat din compoziþia organismului, nu rezultã cã trebuie sã formeze cea mai mare parte a alimentaþiei. Din punct de vedere procentual, o alimentaþie echilibratã ar trebui sã conþinã 15-20% alimente bogate în proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat în acest fel, este mai uºor sã exprimãm consumul zilnic necesar in grame. Un adoleºcent are nevoie de aproximativ 70-100 de grrame pe zi, iar o femeie adultã 30 grame de proteine pe zi. ZAHARIDELE sunt substanþe organice naturale care provin din grãsimi vegetale. Zaharidele sunt cunoscute ca produºi naturali încã din cele mai vechi timpuri sub forma sucurilor de fructe ºi a mierii de albine. Zaharidele fac parte din categoria unor substanþe ce sunt constitite din carbon,hidrogen ºi oxigen. În zaharide cât ºi în apã proporþia de hidrogen ºi oxigen sunt egale ceea ce a dus la denumiea lor hidraþi de carbon. Majoritatea zaharidelor au gustul dulce, de aceea au fost numite glucide. Deoarece zaharidele pot fi extrase din diferite organe ale plantelor cum ar fi: glucoza, celuloza, zahãrul, amidonul ele constituie o bazã a materiei vii care are rol energetic în metabolism. Zaharidele se gãsesc atât în corpul animalelor cât ºi al omului, iar în fructe este cunoscutã sub numele de glucozã. Glucoza este o substanþã solidã, de culoare albã, cristalizatã, de douã ori ºi jumãtate mai puþin dulce decât zahãrul, si este solubilã in apã.Prin fermentaþie alcoolicã, glucoza, în prezenþa drojdiei de bere, se transformã in alcool etilic ºi dioxid de carbon, în acest mod se poate obþin vinul dun struguri. Atunci când în organism are loc oxidarea glucozei se elibereazã o cantitate mare de energie, necesarã activitãþii organismelor. De obicei medicii pentru a întãrii organismele slãbite ale oamenilor bolnavi administreazã injecþii cu glucozã. În chimie zahãrului i se spune zaharozã. În naturã zahãrul se gãseºte în :sfecla de zahãr, în morcovi, în coceanul de porumb, în trestia de zahãr. Zahãrul este sub forma stãrii solide, cristelizatã ºi are culoare albã; are un gust dulce, este solubil în apã, dar insolubil în alcool, iar prin încãlzire se topeºte. Ü¥hà