Referat Petrobitum

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Petrobitum si de asemenea puteti face Download Referat Petrobitum

Citeste fragmente din Referat Petrobitum

Petrolul (titeiul), este un lichid vascos, de culoare bruna, neagra sau verde masliniu, inflamabil, cu miros caracteristic, insolubil in apa, cu densitatea mai mica decat a apei. Nu are temperatura de fierbere fixa fiind un amestec complex de hidrocarburi. Contine in cantitati mici si substante anorganice ca sulf, oxigen si azot. Petrolul contine hidrocarburi a caror masa moleculara variaza de la 16 (metan) pana la circa 1800. Compozitia petrolului difera de la un zacamant la altul, dar contine amestecuri din trei clase de hidrocarburi: alcani, cicloalcani si arene. In petrol nu se gasesc hidrocarburi nesaturate. Titeiul sau petrolul brut constituie una dintre principalele bogatii naturale ale tarii noastre. Zacaminte de titei se gasesc in judetele: Bacau, Arges, Prahova si Gorj. Compozitie Din punct de vedere al compozitie chimice, titeiul este un amestec complex de hidrocarburi gazoase sau solide dizolvate in hidrocarburi lichide; de aceea se prezinta in natura in stare lichida. Titeiul mai contine compusi organici cu oxigen (fenoli, acizi naftenici), cu sulf (tiofen, mercaptani), cu azot (chinolina) etc. In hidrocarburi se gasesc hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine), hidrocarburi ciclice saturate (cicloparafine sau naftene) si hidrocarburi aromatice. Aceste trei clase de hidrocarburi in proportii diferite se gasesc in toate tipurile de titei. Derivatele titeiului Principalele derivate ale titeiului sunt cele date in scheme urmatoare: (Benzina usoara (Benzina grea Titeiul (White-spirit (Gaze de cracare (Petrol lampant (Benzine (Motorina (Uleiuri (Pacura prin cracare (Bitum (Parafina (Cocs de petrol (Pacura de cracare Inainte de a fi supus operatiei de distilare fractionata, titeiul este supus unui proces preliminar, pentru indepartarea gazelor de sonda care insotesc totdeauna titeiul. In urma acestui tratament se obtin: gaze sarace, alcatuite din hidricarburi saturate gazoase cu 1-4 atomi de carboni, gazolina, o fractiune lichida foarte volatila, care contine in special alcani cu 5 atomi de carbon ( pentan+izopentan) si titeiul dezbenzinat. Din gazele sarace se separa butanul si propanul care, comprimate in buteli sunt utilizate in gospodarie sub numele de aragaz. Instalatiile speciale folosite pentru separarea titeiului in fractiuni, prin distilare, sunt alcatiute din coloane de distilare prevazute cu talere si cu clopote. Fractiuni de titei care se obtin sunt urmatoarele: benzinele(fractiuni lichide, contin hidrocarburi cu 5-10 atomi C), petrolul lampant (fractiune lichida, contine hidrocarburi cu 10-15 atomi C), motorina (lichid galben-brun, contine hidrocarburi cu 12-20 atomi de C), pacura ( rezid obtinut dupa separarea din titei), parafina (masa alba, semiopaca, contine hidrocarburi cu mai mult de 20 atomi de C), uleiurile de uns (fractiuni lichde-vascoase, contin hidrocarburi cu 20-50 atomi de C), asfalt (bitum, smoala de petrol, substanta lichda-vascaosa, contine hidrocarburi grele, mai ales aromatice). Procesul de cracare Prin incalzire la peste 400oC a fractiunii mai grele a titei (motorina sau pacura) are loc procesul de cracare, obtinandu-se fractiuni ma iusoare (benzilele de cracare). In functie de conditiile in care se lucfreaza, se deosebsc: procedee de cracare termica si procedee de cracare catalitica. Cracare termica se poate realiza in faza lichida sau in faza de vapori: -in faza lichida, motorina sau pacura este incalzita la 450-550oC sub o presiune de 15-45 atm; -in faza de vapori, motorina sau pacura se incalzeste la temperatura de 500-600oC si la presiuni mai joase de 1-3 atm. Benzinele de cracare astfel obtinute se deosebesc de benzinele rezultate prin distilare fractionata a titeiului, prin continutul lor mai mare de alchene si hidrocarburi aromatice. Cracare catalitica se realizeaza in faza de vapori ; motorina si pacura, la 480oC si 1-2,5 atm, este trecuta peste un strat de catalizatori (silicat de Al). La cracarea catalitica se obtin randamente mai mari de benzina, cu caracter mai saturat. De exemplu: H3-(CH2)8-CH3 catalizator 540 CH3-(CH2)3 –CH3 + H2C=H2C + H2C=CH-CH3 decan pentan etena propena PROPRIETATILE BITUMULUI 1) DETERMINAREA PENETRATIEI APARATURA Penetrometrul Richardson prevazut cu cuplare si decuplare manuala sau cu cuplare manuala si decuplare automata,compus din:postament metalic, suport, tija. Acul de penetratie este din otel inoxidabil, de forma cilindrica, are diametrul de 1.00…1.02 mm si lungimea totala de 50.8 mm.Acul este calit si slefuit. Baie de apa sau ultratermostat,cu o capacitate de minimum 10 litri cu placa perforeta, pentru asezarea probei. Capsula pentru determinarea penetratiei, din metal sau sticla termorezistenta, de forma cilindrica, cu fund plat. Temometru gradat de la 0 la 1000 C,cu diviziuni de 0,50 C. Cronometru. Vas metalic. Sita cu tesaturia de sarma nr. 071 STAS 1077-67. Cristalizator. Baie de aer. MOD DE LUCRU Capsula cu proba de analizat se introduce intr-un cristalizator umplut cu apa, care in prealabil a fost tinut in baia de apa la 250 C.Inaltimea stratului de apa deasupra nivelului bitumului trebuie sa fie de minimum 10 mm, iar temperatura apei de 250C. Se aseaza cristalizatorul pe discul penetrometrului si se aduce varful acului pana la suprafata bitumului, potrivind pozitia exacta cu ajutorul dublei imagini a acului si a reflectiei lui, intr-o oglinda atasata la aparat intr-o pozitie convenabila.Se apasa simultan pe butonul de declansare al cronometrului si al penetrometrului.Dupa 5 secunde se opreste patrunderea acului prin lasare libera a butonului penetrometrului.Se citeste indicatia de pe cadran,care reprezinta penetratia in zecimi de milimetru.Se fac cel putin 3 penetratii la proba de analizat. 2) DETERMINAREA PUNCTULUI DE INMUIERE Metoda inel si bila Aparatura Vas de sticla folosit ca baie, Suport compus din 3 tije verticale pe care sunt fixate orizontal 2 placi paralele, Placa de alama cu 3 orificii pentru asezarea inelelor si pentru termometru, Placa de alama pe care cad bilele, Capac metalic, Inele de alama lustruite, Bile de otel slefuite, Carlige de sustinere, Capsula metalica sau de portelan, Termometru cu mercur. MATERIALE Placa metalica lustruita, Sita cu tesatura de sarma, Glicerina, Dextrina lichida sau amestec de glicerina cu dextrina, Foita de tigarete. MOD DE LUCRU Se toarna in baie apa proaspat distilata cu temperatura de 50C, astfel ca nivelul apei sa fie cu circa 50 mm peste nivelul inelelor cu bitum.Se mentine temperatura apei din baie timp de 15 minute.Bilele se racesc in prealabil si se aseaza in mijlocul inelelor pe amprenta sau in dispozitivul de centrare, avand grija ca intre bile si bitum sa nu se formeze bule de aer. Se incalzeste apoi baia astfel incat temperatura apei sa creasca.Determinarile la care viteza de crestere a temperaturii nu se incadreaza in aceste limite nu se iau in considerare.In timpul incalzirii, baia trebuie ferita de curenti de aer.Temperatura la care bila atinge placa inferioara a aparatului se considera punct de inmuiere. Punctul de inmuiere trebuie notat pentru fiecare inel. 3) DETERMINAREA PUNCTULUI DE RUPERE FRASS PRINCIPIUL METODEI Medota consta in indoire, in conditii determinate, a unei placi de otel acoperita cu o pelicula de bitum, la temperaturi din ce in ce mai scazute, pana ce apar fisuri pe suprafata peliculei. APARATURA Dispozitiv de fixare a placutei care consta din 2 tuburi concentrice din material rau conducator de caldura. Eprubeta. Termometru pentru masurarea temperaturii de rupere, de concetratie speciala. Vas DEWAR. Tub de introducere a amestecului de racire. Placi elastice din otel inoxidabil. Amestec de racire format din gheata cu sare,alcool eter etilic sau acetona si zapada carbonica. MOD DE LUCRU Se incepe indoire placii la o temperatura de 100C mai mare decat temperatura presupusa pentru punctul de rupere.Indoire si redresarea placii se realizeaza prin rotirea uniforma a manivelei inainte si inapoi cu o viteza de o rotatie pe secunda.Durata procesului de de indoire si redresare trebuie sa fie de 25 de secunde si sa se repete la inceputul fiecarui minut urmator.Se citeste temperatura la care apare prima fisura pe pelicula de bitum.Se fac cel putin 3 determinari. 4) DETERMINAREA DUCTILITATII APARATURA Ductilometru format dintr-o baie din lemn, captusita in interior cu material rezistent la coroziune. Baie de aer sau nisip. Tesatura de sarma nr. 071 STAS 1077-67. Placa metalica lustruita sau placa de faianta. Talc sau dextrina. Glicerina. Foita de tigara. Matrite din alama. Cutit cu lama dreapta, pentru taierea bitumului. Termometru. Petrol. Benzina. MOD DE LUCRU Bitumul se toarna in matrite, intr-un jet subtire, de la un capat la altul al matritei. Matritele, aflate pe placa metalica sau de faianta, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei 30-40 minute, dupa care se indeparteaza surplusul de bitum cu cutitul fierbinte. Matritele cu bitum, fara sa fie scoase de pe placi, se introduc in baia de apa timp de 1 ora.Temperatura baii trebuie sa fie tot timpul egala cu temperatura de incercare iar nivelul apei in baia ductilometrului trebuie sa fie cu minimum 25 mm deasupra matritei.Se pune in functiune cursorul ductilometrului cu o viteza de 5 cm/minut si se observa intinderea bitumului.Lungimea firului de bitum, exprimata in cm, citita la indicator in momentul ruperii firului, se considera ductilitatea bitumului. PAGE PAGE - 8 - 쥁`