Referat Stari De Agregare

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Stari De Agregare si de asemenea puteti face Download Referat Stari de agregare

Citeste fragmente din Referat Stari De Agregare

STĂRI DE AGREGARE Există trei stări de agregare: Solidă Lichidă Gazoasă A patra stare de agregare este plasma. Aceste proprietăţi sunt datorate interacţiunilor dintre moleculele corpurilor. La presiune normală, schimbarea stării de agregare a unui corp are loc prin schimb de căldură între corp şi mediul înconjurător. Moleculele unui corp aflat la o anumită temperatură efectuează o mişcare de oscilaţie în jurul unor poziţii de echilibru, poziţii determinate de interacţiunile dintre molecule. Prin absorbţie de căldură din exterior se modifică atât energia cinetică medie cât şi energia lor potenţială. Atât timp cât corpul rămâne în stare solidă, modificarea energiei potenţiale este mult mai mică decât modificarea energiei cinetice. Acest fapt are ca urmare creşterea temperaturii corpului, căldura absorbită fiind dată relaţia: Q=mcsolid(tfinal – tiniţial) După absorbţia întregii călduri necesare stării de agregare solidul se transformă în lichid. Tipul miscării moleculelor, structura internă şi distanţele medii dintre molecule: Caracteristici Interacţiuni intermoleculare Tipul mişcării moleculelor Structura internă a corpului Distanţe intermoleculare Stare de agregare Solidă Forţe (atracţie-respingere) inermoleculare mari. Oscilaţie în jurul unei poziţii de echilibru (nodurile reţelei cristaline) Ordonată şi periodică în spaţiu (poziţile moleculelor se repetă periodic în spaţiu formând structură cristalină) De ordinul diametrului atomic-molecular Lichidă Forţe inermoleculare mici. Oscilaţie şi translaţie Ordine locală instabilă în timp Gazoasă Fotţe intermoleculare neglijabile (nule) Translaţie (limitată doar de pereţii incintei) şi rotaţie Nu există aşezare ordonată. Oricât de mari. Instalaţia de aer condiţionat – aplicaţie a stării de agregare B* B* a se realizează controlând vaporizarea şi condensarea unui fluid de lucru, schimbând presiunea şi densitatea acestuia. Principiul de funcţionare este asemănător cu cel după care funcţionează frigiderul. Suprafaţa de separaţie dintre un lichid şi vaporii săi este întotdeauna un loc neliniştit: moleculele se mişcă mereu între cele două stări. Când densitatea vaporilor este mică, din lichid pleacă mai multe molecule decât cele care revin. Dimpotrivã, când densitatea vaporilor este mare, mai multe molecule se întorc în lichid decât pleacă. Aceste transformări au loc pe măsură ce fluidul de lucru trece prin diferitele părţi componente ale unei instalaţii de condiţionare a aerului. Este nevoie de energie pentru a separa moleculele dintr-un lichid, astfel cã fluidul de lucru absoarbe căldură din mediu când lichidul se vaporizează. Primul pas al acestui proces are loc în capilar - un tub foarte subţire care îngreunează curgerea fluidului. Fluidul de lucru pãtrunde în capilar cu densitate mare, micşorându-şi brusc presiunea trecând prin capilar. Lichidul începe să se vaporizeze, răcindu-se. Efectul este asemănător cu răcirea aerului atunci când este suflat printre buzele ţuguiate. Pe măsură ce fluidul trece prin serpentina de vaporizare, continuă să se vaporizeze, absorbind caldură de la aerul din încăpere. Este nevoie de energie pentru a separa moleculele dintr-un lichid, astfel cã fluidul de lucru absoarbe căldură din mediu când lichidul se vaporizează. Primul pas al acestui proces are loc în capilar - un tub foarte subţire care îngreunează curgerea fluidului. Fluidul de lucru pătrunde în capilar cu densitate mare, micşorându-şi brusc presiunea trecând prin capilar. Lichidul începe să se vaporizeze, răcindu-se. Efectul este asemănător cu răcirea aerului atunci când este suflat printre buzele ţuguiate. Pe măsură ce fluidul trece prin serpentina de vaporizare, continuă să se vaporizeze, absorbind caldură de la aerul din încăpere. 쥁@