Referat Desorbtia CO2

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Desorbtia CO2 si de asemenea puteti face Download Referat Desorbtia CO2

Citeste fragmente din Referat Desorbtia CO2

ARGUMENT In intreaga lume se desfasoara cu un neobisnuit avint dezvoltarea industriei chimice , menita sa valorifice materii prime diferite in produse finite , importante . Tara noastra cu bogate resurse de materii prime , acorda o deosebita atentie dezvoltarii unei puternice si moderne industrii chimice . Se dezvolta cu precadere – ca o ramura de prima importanta – industria ingrasamintelor minerale . Sectorul agricol foloseste an de an pe scara tot mai larga ingrasaminte , iar sectorul chimic este chemat sa produca cantitativ si calitativ sortimentele cerute de ingrasaminte chimice . Tema aleasa pentru aceasta lucrare se intituleaza ,,Procedee de elimanare a bioxidului de carbon prin absorbtie-desorbtie in solutii Carsol . Regim optim de functionare . Desorber . Bilant de materiale . Bilant energetic .“ Am ales aceasta tema deoarece o consider o faza importanta in producerea amoniacului . Lucrarea de fata este structurata pe sase capitole . In prima parte este prezentat un scurt istoric , stare naturala , intrebuintare , si proprietati fizico-chimice ale amoniacului . In cea de-a doua parte este prezentata tema lucrarii ,, Procedee de eliminare a bioxidului carbon prin absorbtie-desorbtie in solutii Carsol . regim optim de functionare . Desorber . Bilant de materiale . Bilant energetic . Capitolul 3 cuprinde ,,Regimul optim de functionare” In capitolul 4 este prezentat ,, Desorberul ” iar in urmatoarele 5 si 6 ,, Bilant de materiale “ si ,, Bilant energetic " . In capitolul 7 sunt cuprinse cateva din cele mai importante ,, Norme de securitate si sanatate in munca “ . CAPITOLUL 1 SCURT ISTORIC , STARE NATURALA , INTREBUINTARI SI PROPRIETATI FIZICO-CHIMICE ALE AMONIACULUI In compozitia plantelor intra urmatoarele elemente chimice: oxigenul , carbonul , hidrogenul , azotul , fosforul , potasiul , siliciul , magneziul , sulful si sodiul in proportie de 99,95% , iar clorul ,aluminiul ,fierul , manganul , borul trontiul , cuprul , zincul , bismutul , plumbul , nichelul , e.t.c. cca . 0,05% . Plantele iau apa si substantele minerale din sol , iar oxigenul si carbonul(sub forma de CO2) din aer . In sol se gasesc cantitati destul de mari din substantele hranitoare . Socotite la hectar , pe o adancine de 1 m , azotul reprezinta cca.10-40 t/h , fosforul 5-25 t/h si potasiul 220-375 t/h . Din sol plantele consuma cel mai mult azot , fosfor si potasiu . Pentru cresterea plantelor aceste substante hranitoare trebuie sa se gaseasca intr-o forma usor asimilabila . Daca in sol substantele usor asimilabile sunt insuficiente sau lipsesc , plantele sufera , se opresc din crestere , fructifica putin sau deloc si pot pieri . Substantele nutritive necesare plantelor , care nu se gasesc in cantitati suficiente in sol pot fi completate prin ingrasaminte . Folosirea ingrasamintelor in raport cu nevoile plantelor asigura imbogatirea acestora cu elementele respective, obtinandu-se pe langa o sporire a productiei si o imbunatatire calitativa . Utilizarea corecta a ingrasamintelor minerale determina cresterea recoltelor tuturor culturilor agricole cu 40-50% . Pentru fabricarea acestor ingrasaminte chimice se foloseste ca si materie prima amoniacul . Daca la inceput , capacitatea instalatiilor de obtinere a amoniacului era de ordinul catorva tone pe zi , in present functioneaza fabrici producand 1000-1500 t ammoniac si exista proiecte pentru unitati de 3000 t/24 ore . In tara noastra , la Tarnaveni functioneaza prima fabrica de amoniac , pe baza de cianamida , pana in 1938 . Prima fabrica de amoniac din europa , avand ca materie prima gaz metan , functioneaza intre 1939 si 1954 tot la Tarnaveni , avand capacitatea de 2500 t/an , iar la combinatul chimic din Victoria se pune in functiune in 1952 o fabrica cu o productie de amoniac de 6000 t/an . Stare naturala - Atmosfera terestra contine ammoniac in cantitati mici . In apa raurilor si a marilor se gaseste intre 0,046 si13,8 mg/l . Conform ultimelor descoperiri , il contin si planetele Jupiter si Saturn . Rocile profunde continand azoturi formeaza prin hidroliza amoniac . Din fumarolele vulcanilor se depune sub forma unor saruri de amoniu . Prin putrefactii , unii compusi organici formeaza ammoniac . Rezulta de asemenea , in piroliza carbunilor si in apele de spalare a gazului de iluminat . Amoniacul se intrebuinteaza la obtinerea ingrasamintelor minerale cu azot , simple si compuse . Se mai foloseste la fabricarea carbonatului de sodiu , la masinile frigorifice , ca agent purtator de frig . Este utilizat in industria colorantilor , a materialelor plastice , farmaceutic. Proprietatile fizico-chimice ale amoniacului sunt : este un gaz incolor , cu miros puternic inecacios , mai usor decat aerul . Se dizolva foarte usor in apa cu degajare de caldura , un litru de apa la 00C dizolva 1150 l amoniac gazos . Solubilitatea lui scade cu cresterea temperaturii . Un litru de amoniac gazos la temperature de 00C si presiunea de 760 mm col . Hg cantareste 0,7708 g . Amoniacul lichid este limpede ca apa si foarte mobil . -greutatea specifica in stare lichida este de 0,6382 g/cm3 . -punctul de fierbere si condensare este de -33,350C . -punctul de topire este de -77,70C . -greutatea moleculara 17 . CAPITOLUL 2 PROCEDEE DE ELIMINARE A CO2-ULUI PRIN ABSORBTIE-DESORBTIE IN SOLUTIE CARSOL Gazul brut de sinteza poate sa contina o serie de impuritati , functie de material prima si procedeul folosit pentru obtinere . Aceste impuritati , precumar fi compusii oxigenati , pulberi in suspensie , ceata de ulei , hidrocarburi , gaze inerte e.t.c. deranjeaza mult procesul de sinteza a amoniacului . Din acest motiv este necesara eliminarea cat avansata a acestor componenti nedoriti ai gazului de sinteza , pana sub limita la care mai afecteaza procesul . Pentru gazul brut de sinteza obtinut din metan drept materie prima si folosind unul din metodele de eliminare impuritatile continute si care se impune a fi indepartate sunt : bioxidul de carbon si oxidul de carbon . Gazul metan si argonul ce se mai gasesc in gazul brut de sinteza , primul provenit din conversia incompleta a metanului , iar al doilea , odata cu aerul , constituie impuritati , respective gaze inerte , ce se elimina direct din circuitul de sintezaunde se acumuleaza , prin purjari . Procedeele folosite pentru eliminarea produsilor oxigenati din gazul brut de sinteza-CO2 si CO-trebuie sa asigure reducerea continutului acestor componenti sub 10-20 ppm . Gazul brut pentru sinteza amoniacului contine intre 17-30% CO2 in functie de procedeul folosit . Bioxidul de carbon este o otrava pentru catalizatorul de fier folosit la sinteza amoniacului . De asemenea , el poate forma impreuna cu amoniacul din circuitul de sinteza , carbonate care se depun si pot provoca infundarea traseelor . Unul din procedeele de eliminare a CO2-ului este cea cu solutii de etanolamine . Etanolaminele au proprietatea de a se combina cu gazele acide . Drept consecinta , CO2-ul poate fi retinut de etanolamine , dupa reactiile : -in cazul monoetanolaminei(MEA)in care cu R se noteaza –CH2-CH2-OH . 2R-NH2+H2O+CO2 =(R-NH3)2 . CO3 (R-NH3)2 . CO3 +H2O+CO2 =2 R –NH3 . HCO3 -in cazul dietanolaminei(DEA): 2.R2-NH+H2O+CO2=(R2-NH2)2 .CO3 (R2-NH2)2CO3+H2O+CO2=2R2 . NH2.HCO3 Procesul de retinere a CO2-ului este exoterm Atat in cazul MEA cat si DEA primele rectii se desfasoara cu viteze mari , iar in procesele industriale , practice nu se ajunge la reactiile din faza a doua . Deoarece solutiile de etanolamine nu absorb decat gazele acide , nu au loc pierderi de gaze utile-H2 si N2- din gazul brut de sinteza . Solutiile de etanolamine dau o serie de reactii secundare ireversibile , cu anumite impuritati din gaz . Cu urmele de oxigen , spre exemplu , se formeaza compusi de oxidare acizi foarte corozivi . Regenerarea solutiilor de etanolamine , in vederea eliminarii bioxidului de carbon retinut , trebuie efectuata in conditii bine alese deoarece , la temperature ridicare si presiuni coborate , apar fenomene de evaporare si descompunere in produsi secundari . De aceea , regenerarea are loc prin incalzire , dar la presiune . Practic , procesul de absorbtie , in cazul monoetanolaminei spre exemplu , se desfasoara la presiuni pana la 30 ata , concentratia solutiei intre 12-35% , si temperature de 38-450C. Un m3 solutie de monoetanolamina retine 18-45 m3 CO2 . Regenerare se desfasoara la 2-3 ata si 1200C . Spre a evita fenomenul de spumare a solutiei din instalatii , acestea trebuiesc bine curatate si degresate inainte de a introduce solutia in ele , trebuie evitata patrunderea de impuritati in solutie , trebuie respectat regimul tehnologic . Impotriva spumarii , pot fi folosite solutii de 0,01-0,02 % alcool alilic , 0,001-0,0015 % silicate , alcooli superiori , e.t.c. CAPITOLUL 2-1 Procedeul de eliminare a CO2-ului cu monoetanolamina . Dupa acest procedeu , eliminarea CO2-ului se realizeaza in doua trepte : - in prima treapta , la presiune coborata de 1,1-1,12 ata , are loc retinerea bioxidului de carbon in solutie de MEA de 20% ; -in a doua treapta , la 30 ata , solutia de 12% MEA realizeaza retinerea in continuare a CO2-ului . Gazul convertit , cu 20-22% CO2 , temperature de 350C si presiunea de 1,1-1,2 ata intra in coloana de spalare 1 , unde prin retinerea in solutie de 20% monoetanolamina , continutul de CO2scade la 3-4% . Urmeaza separatorul de picaturi 2 , gazometrul 3 cu rol de vas tampon , si compresorul 4 , unde presiunea gazului ajunge la 30 ata . In coloana 5 , continand umplutura de inele ceramice ca si coloana 1 , are loc spalarea gazului cu solutie de MEA de 12% purificarea gazului ajungand la 40 ppm CO2 . Pe traseul gazului urmeaza instalatia de purificare fina a CO2-ului cu solutie de NaOH , de obicei si apoi instalatia de eliminare a CO . Solutiile de MEA saturate cu CO2 in cele doua trepte de absorbtie , coloanele 1 si 5 ,se regenereaza in instalatiile aferente , dupa cum urmeaza : -solutia de 20% MEA din coloana 1 , cu 540C este trimisa de pompa 10 prin schimbatorul de caldura 13 si cu 1000C intra in desorberele 6 . La baza desorberelor , in fierbatorul cu abur 7 , se completeaza caldura necesara desorbtiei CO2 . Cu 1120C , solutia de MEA regenerate se raceste in 13 , iar cu pompa centrifuga 10 este trimisa in absorberul 1 , cu umplutura de inele ceramice 6 , se mentine pe CO2 o presiune de 1,8 ata ; -solutia uzata de MEA -12% din coloana de absorbtie 5 are principial acelasi circuit ca in cazul precedent : schimbatorul de caldura 14 , desorberul tr.// pozitia 8 , din nou 14 , pompa 11 racitorul cu apa 16 si coloana de spalare 5 . Presiunea in desorberul 8 se mentine la 3,5 ata . Amestecul de CO2 , cu vapori de apa din coloana de regenerare tr// poz. 8, se introduce in coloana de regenerare 6. CO2-ul cu vaporii de MEA si de apa din regeneratoarele 6 sunt introdusi in scruberul racitor , stropit permanent cu condens recirculat de pompa 12 si racit cu apa . Oparte din acest condens se foloseste ca reflux la coloanele de regenerare 6 si 8 . Bioxidul de carbon , de o puritate ridicata – 99% , iese din scruberul 9 , fiind trimis la consumatori – uree spre exemplu . Raportul dintre debitul de solutie MEA 20% si MEA 12% folosit in acest procedeu , este de 4 / 5 . CAPITOLUL 2-2 PROCEDEUL DE ELIMINARE A CO2-ului CU LESIE DE K2CO3 , ACTIVATA CU DEA . Procedeul este folosit la fabrici de amoniac de mare capacitate. Solutia absorbanta uzata este regenerata partial si total , rezultand , in consecinta solutii pentru absorbtie semiregenerata , repectiv regenerate . Concentratia solutiei de spalare (tip Carsol) : K2CO3 – 28% ; DEA – 1,8-1,9% ; V2O5- 0,4-0,5% . Gazul convertit , cu 17%CO2 si 27 ata cedeaza caldura in fierbatoarele 11 , trece prin separatorul de condens 1 , iar de aici , cu 700C , intra in coloana de absorbtie 2 la partea inferioara a acesteia . Coloana este umpluta cu sei ceramice , asezate pe mai multe straturi , stropite la varf cu lesie Carsol regenerate , iar la mijloc cu lesie semiregenerata . Cu 0,1- 0,15 CO2 si avand 700C ,gazul spalat trece prin separatorul de picaturi 3 si de aici la metanator . Lesia uzata (saturata cu CO2) din absorberul 2 este distribuita uniform spre cele doua coloane de regenerare 4 , la partea superioara a acestora . Coloanele 4 sunt umplute tot cu sei ceramice . O mare parte din lesie , circa 80% , este extrasa din coloanele de desorbtie 4 inainte de a ajunge sa fie complet regenerata si , cu pompele 12 ,este trecuta la racitoarele 13 unde temperatura coboara de la 114 la 1050C , temperatura cu care intra la mijlocul coloanei de absorbtie 2 . Restul de lesie din desorberele 4 ajunge in blazul acestor coloane , este incalzita in fierbatoarele cu gaz 11 si cu cele cu abur 10 , la 118-1200C , definitivandu-se astfel desorbtia si obtinandu-se lesia regenerate . Pompa 14 aspira lesia regenerata cu 1180C , o trece prin racitorul 15 si , cu 700C , o trimite la varful coloanei de absorbtie . Solutia regenerata are gradul de conversie al K2CO3 in KHCO3 de 22-24% , pe cand solutia semiregenerata are acest grad de conversie de 45% . Bioxidul de carbon din desorberele 4 trece prin racitorul 5 separatorul 6 , racitorul 8 , separatorul 7 , iar de aici la consumatori avand puritatea de 98% CO2 . Condensul separate din CO2 este trimis sub forma de reflux , cu ajutorul pompei 9 , in desorberele 4 . Condensul de process separate in 1 , contine pana la 1500-1600 mg NH3/l si este trimis la o coloana de stripare , spre a elimina amoniacul , ajungandu-se la un continut de 3-5 mg NH3/l dupa stripare . Filtrele 21 si 22 permit separarea suspensiilor mecanice si adsorbtia unor compusi de natura organica nedoriti in solutia de spalare . K2CO3 sau KOH folositi la prepararea solutiei de spalare Carsol trebuie sa aiba un continut foarte coborat de clor , astfel incat lesia de spalare san u depaseasca maximum 30 ppm Cl- , spre a se evita fenomenul de coroziune a otelurilor inoxidabile folosite in cantitate mare in instalatie . Sunt afectate in mod deosebit tevile fierbatoarelor 11 . Continutul de fier in lesie trebuie sa fie maximum 0,01% . De- erminarea exacta a continutului de fier in lesie este mai putin importanta , foarte importanta fiind sesizarea la timp a inceperii cresterii continutului de fier , semn al inceperii coroziunii in instalatia de spalare , care impune luarea urgenta de masuri . CAPITOLUL 3 REGIM OPTIM DE FUNCTIONARE Gazul convertit la iesirea din conversia de joasa temperatura are urmatorii parametri : Debit 19.959 Nm3/h Temperatura 2540C Presiunea 28 kg/cm2 Compozitia N - 19,87% Ar - 0,25% H2 - 61,42% CO - 0,5% CO2 – 17,65% CH4 - 0,31% Total gaz uscat : - 100% Racirea gazului de la 2540C pana la 820C se face in trei trepte: prin stropire cu condens de process de 800C din separatorul de picaturi de dupa C.J.T. sau cu apa de alimentare cazan de 1200C . In aceasta faza gazul se satureaza cu vapori de apa si se raceste pana la 1760C . prin reboilerele de solutie Carsol unde gazul se raceste de la 1760C la cca . 1270C . Gazul circula in spatial tubular in forma de “U” al reboilerelor . prin preancalzitorul de apa demi + condens de abur unde gazul se raceste de la 1270C pana la 800C . Condensul din gaz (rezultat in urma racirii) se separa intr-un separator de picaturi . Condensul de process din separator se trimite printr-o pompa la stropirea gazului de la iesirea din C.J.T. si printr-un ventil de executie intr-o coloana de stripare . Retinerea CO2-lui se realizeaza intr-o coloana de absorbtie cu solutie de K2CO3 + D.E.A. +V2O5 . Gazul se introduce la baza absorberului si circula in contracurent cu lesia Carsol introdusa la varful si la mijlocul coloanei . Umplutura ceramica asigura o suprafata mare de contact intre lesia Carsol si gazul din care se retine CO2-ul . Reducerea la minim posibil a continutului de CO2 din gazul de sinteza se impune , deoarece orice compus cu continut de O2 constituie o otrava pentru catalizatorul din coloana de sinteza. In solutia Carsol retinerea CO2-ului are loc prin absorbtie fizica si prin chemosorbtie (reactie chimica intre K2CO3 + D.E.A si CO2) . Reactiile chimice de retinere a CO2-ului in lesie Carsol sunt : 1) K2CO3 +CO2 + H2O = 2KHCO3 2) (HO-CH2-CH2)2NH+CO2+H2O = (HO-CH2-CH2)2-NH2-HCO3 Deoarece constanta de echilibru a reactiei nr.2 este mai mare decat constanta de echilibru a reactiei nr.1 prin intermediul adaosului de D.E.A. se mareste gradul de retinere a CO2-ului din gaz . Numai cu solutia de K2CO3 nu se ooate reduce continutul de CO2 – la iesirea din desorber pana la sau sub 0,1% . Parametri gazului la intrarea si la iesirea din absorber sunt : Parametrii intrare iesire -presiune 28kg/cm3 27,9kg/cm3 -temperatura 800C 700C -debit 143849Nm3/h 117684Nm3/h -compozitie(gaz uscat) N2 - 19,83% 24,10% Ar - 0,25% 0,31% H2 - 61,42% 74,51% CO - 0,54% 0,61% CO2 - 17,65% 0,1% CH4 - 0,31% 0,37% Total gaz uscat : 100% 100% Debitul total de lesie ce trece prin absorber este de cca. 1.528.000 kg/h din care cca. 20% intra la varful coloanei de absorbtie de lesie regenerata (70-750C) , iar restul de 80%(1.220.000kg/h) intra la mijlocul coloanei ca lesie semiregenerata . Compozitia lesiei Carsol la intrarile in absorber este : Componenti : Sol . regenerata Sol.semiregenerata K2CO3 28% 25% Gradul de conversie : K2CO3 in KHCO3 22% 42% D.E.A. cca.1,8% cca.1,8% V2O5 peste 4000 ppm Lesia regenerata distribuita uniform pe stratul superior de umplutura ceramica , coboara prin cele 3 straturi de umplutura din sectiunea din sectiunea superioara a coloanei si definitiveaza procesul de retinere a CO2-ului din gaz . Continutul de CO2 in gaz la baza sectiunii superioare a coloanei este de 0,6-0,8% CO2 , iar la varful coloanei de absorbtie este de 0,1% . Lesia semiregenerata distribuita uniform pe stratul superior de umplutura al sectiunii inferioare a coloanei – impreuna cu lesia regenerata , coboara prin cele 4 straturi de umplutura a sectiunii inferioare a coloanei si ajunge la baza absorberului . La baza absorberului se mentine 75-85% . Gazul la intrare in coloana barboteaza in lesie si deja la baza absorberului se retine o parte din CO2 . Dupa ce a fost retinut CO2-ul din gaz in solutia Carsol are loc regenerarea acesteia (desorbtia CO2-ului din lesie) . Reactiile de desorbtie a CO2-ului din solutia Carsol sunt inversele reactiilor de absorbtie (si au loc la temperaturi mai ridicate si la presiuni mai scazute decat la absorbtie) . 1) KHCO3 = K2CO3 + CO2 + H2O 2) (HO-CH2-CH2)2-NH2-HCO3 = (HO-CH2-CH2)2NH + CO2 + H2O Regenerarea lesiei Carsol are loc in doua coloane de desorbtie (stripere ) identice , prevazute cu cate patru straturi de umplutura ceramica . Lesia uzata de la baza absorberului inainte de a intra la varful striperului se destinde de la 26 kg/cm3 la cca . 0,5 kg/cm3 . In urma destinderii o mare parte din CO2 se desoarbe din lesie. Lesia uzata introdusa la varful striperului , cca 778.000 Nm3/h (distribuita uniform pe primul strat de umplutura ceramica , printr-un taler de distributie) parcurge cele trei straturi de umplutura a sectiunii superioare a striperului . Venind in contact cu vaporii calzi de apa si CO2 (care urca de jos in sus prin straturile de umplutura ceramica) , lesia se regenereaza partial (o mare parte din CO2 este desorbit din lesie) . Temperatura lesiei uzate la intrarea in varful striperului este de 1060C , iar temperature amestecului de CO2 + bapori de apa care iese la varful striperului este de 1020C . Lesia semiregenerata se aduna in fundul inferior al sectiunii superioare a striperului , cu temperatura de 1140C . In urma contactului ci vaporii calzi de apa + CO2 lesia s-a incalzit de la 1060C la 1140C . Aproximativ 80% din lesiea semiregenerata se scoate din fundul sectiunii superioare si se trimite catre mijlocul absorberului , iar restul de 20% de solutie semiregenerata prin preaplinurile fundului sectiunii superioare ajunge in sectiunea inferioara a striperului unde prin intermediul unui taler se distribuie uniform pe stratul de umplutura ceramica din sectiunea inferioara a striperului . Deasupra talerului se mai introduce si refluxul de condens , (ca reflux se foloseste condensul separat dupa racirea CO2-ului) . Prin stratul de umplutura ceramica a sectiunii inferioare , a striperului se continua procesul de desorbtie a CO2-ului . Condensul de reflux de 600C , in contact cu vaporii calzi de apa + CO2 se evapora asigurand agent de incalzire pentru straturile de umplutura ceramica din sectiunea superioara a striperului . Dup ace parcurge stratul de umplutura ceramica , lesia se aduna in fundul superior al sectiunii inferioare a stri –perului de unde prin cadere libera ajunge la fierbatoarele de lesie . Temperatura de fierbere a lesiei la presiunea de cca . 0,7 kg/cm2 si la un continut de 28% K2CO3 este de 1190C . In urma fierberii se continua desorbtia CO2-ului si evaporarea apei din lesie . Vaporii de apa si CO2 desorbiti impreuna cu lesia in fierbere formeaza o emulsie cu densitate mai redusa decat cea a solutiei de la intrarea in fierbatoare . Emulsia de lesie prin termosifonare reintra in fundul inferior al sectiunii inferioare a striperului . Aici are loc separarea vaporilor de apa si CO2 din emulsia din lesie .Vaporii de apa + CO2 trec prin cosurile fundului superior al sectiunii inferioare si continua drumul prin straturile de umplutura pana ce ajung la varful striperului . Lesia regenerata , adunata in fundul inferior al striperului se trimite catre varful absorberului . Reglarea temperaturii lesiei la baza striperelor se face prin intermediul modificarii debitului de abur admis in reboilere . Continutul de V2O5 din lesia Carsol se mentine intre 4000-5000 ppm. Se urmareste prin analiza de laborator continutul lesiei in V2O5 , respectiv in fier . Continutul normal de fier in solutie Carsol variaza intre 30-50 ppm . O crestere a continutului de fier in solutie denota existenta coroziunii in instalatie . Amestecul de CO2 si vapori de apa calzi (plus picaturile de lesie antrenate cu CO2) la iesirea din stripere are temperatura de 1020C , presiunea de cca . 0,5 kg/cm2 si debit de 54.054 Nm3/h . Bioxidul de carbon la iesirea din stripere este saturat in vapori de apa . Racirea si separarea condensului din amestecul de apa + CO2 + picaturi de lesie Carsol se produce in doua trepte . Dupa racire se separa condensul intr-un separator , iar CO2-ul rezultat se trimite catre consumatori (uree , N.P.K) . CAPITOLUL 4 DESORBERUL Regenerarea solutiei Carsol are loc in doua coloane de desorbtie , identice , prevazute fiecare cu cate patru straturi de umplutura ceramica . Fiecare striper are doua sectiuni : -sectiunea superioara cu trei straturi de umplutura ceramica , si cu un fund la partea inferioara . -sectiunea inferioara cu un strat de umplutura ceramica si cu doua funduri la partea inferioara .Cele doua stripere sunt interconectate printr-o conducta de egalizare , ventilul de pe acest traseu se mentine intotdeauna deschis . Elementele componente principale ale desorberului sunt : mantaua cilindrica de rezistenta din otel (1) straturile de sei ceramice asezate pe gratare metalice si fixate la partea superioara de alte gratare tot metalice (5, 6, 7) talerele distribuitoare (4) blazurile intermediare (16 si 17 ) ce impart desorberul in trei compartimente ce comunica intre ele atat pe spatiul gazului , prin intermediul domurilor (8) , cat si prin spatiul lesiei , prin preaplinurile (15) . Lesia uzata , saturata cu CO2 si avand presiunea de absorber , intra in desorber prin stutul (9) , terminat in interior cu o conducta in forma de „ T ” , ce imprastie lesia pe talerul (4) , de unde se distribuie pe umplutura de sei ceramice . Coborand prin straturile de umplutura ceramica , lesia intalneste in contracurent CO2-ul si vaporii degajati din lesie , incalzindu-se la randul ei si punand in libertate treptat CO2-ul . Din blazul intermediar (16) , lesia semiregenerata , prin stutul (10) , este aspi-rata de pompele aferente si reintrodusa in circuitul de spalare a CO2-ului . Surplusul de lesie din blazul intermediar (16) deverseaza prin preaplinurile (15) si este distribuita de talerul (4) , pe ultimul strat (inferior) de umplutura ceramica a desorberului , de unde ajunge in blazul intermdiar (17) . De aici , prin stutul (11) , lesia este trecuta in fierbatoarele de lesie , iar apoi , prin stutul (12) se intoarce in blazul inferior al desorberului de unde prin stutul (13) este aspirata de pompele de lesie regenerata . CAPITOLUL 5 BILANT DE MATERIALE INTRAT IESIT DENUMIRE FLUID STARE FLUID DEBIT DENUMIRE FLUID STARE FLUID DEBIT SOLUTIE CARSOL UZATA L 1.557.254,00 CO2 SI GAZ 48.578,52 V 19.026,00 APA V 23.499,48 APA L 21.343,00 SOLUTIE CARSOL SEMIREGENERATA L 1.218.506,00 ABUR V 1.054,10 SOLUTIE CARSOL REGENERATA L 307.993,10 SOLUTIE CARSOL DE LA L 306.088,00 SOLUTIE CARSOL LA 105 C SI 111 C L 367.341,00 105 C SI 111 C V 61.253,00 TOTAL 1.968.018,10 TOTAL 1.966.018,10 CAPITOLUL 6 BILANT ENERGETIC QINTRAT = QIESIT + QPIERDUT QINTRAT = Q1 + Q6 + Q7 + Q8 QIESIT = Q2 + Q3 + Q4 + Qr + Qdis. La 1000C Q1 = 19.026 x iH2O(V)+1.557.254 x Cp.sol Carsol x 100 = 19.026 x 638,8 + 1.557.254 x 0,74 x 100 = 126.985.110 Kcal/h La 1210C Q6 = 61.253 x iH20(V) + 306.088 x Cp.sol.carsol x 121 = 61.253 x 646,7 + 306.088 x 0,74 x 121 = 67.019.434 Kcal/h La 580C Q7 = 21.343 x iH2O(L) = 21.343 x 57,98 = 1.237.467 Kcal/h La 2500C Q8 = 1054,1 x iH2O(V) = 1054,1 x 669 = 705.193Kcal/h Qintrat = 126.985.110 + 67.019.434 + 1.237.467 +705.193 = =195.947.204 Kcal/h Q2 = 1.218.506 x Cp.sol. Carsol x 114 = 1.218.506 x 0,78 x 114 = =108.349.555 Kcal/h Q3 = 307.993,1 x Cp.sol. Carsol x 119 = 307.993,1 x 0,79 x 119 = =28.954.422 Kcal/h La 1020C Q4 = 48.678,52 x iCO2 + 23.499,48 x iH2O(V) = 48.648,52 x 21,86 + +23.499,48 x 639,8 = 16.099.030 Kcal/h Q5 = 367.341 x Cp.sol.Carsol x 119 = 367.341 x 0,74 x 119 = =32.348.049 Kcal/h Qr(desorbtie) = 48.678,52 x 59,4 = 2.891.504 Kcal/h Qdis = 48.678,52 x 138 = 6.717.636 Kcal/h Qiesit = 108.349.555 + 28.954.422 + 16.099.080 + 32.348.049 + 2.891.504+ + 6.717.636 = 195.360.246 Kcal/h Qpierdut =Qintrat – Qiesit = 195.947.204 – 195.360.246 = =586.958Kcal/h CALDURI INTRATE Kcal/h % CALDURI IESITE Kcal/h % 1. Cu sol. Carsol uzata Q1 126.985.110 64,81 1. Cu sol. Carsol semiregenerata Q2 108.349.555 55,30 2. Cu sol. Carsol de la 105- 111 c Q6 67.019.434 34,20 2. Cu sol. Carsol regenerata Q3 28.954.422 14,78 3. Cu apa (L) Q7 1.237.467 0,63 3. Cu CO2 gaz Q4 16.099.080 8,22 4. Cu aburul Q8 705.193 0,36 4. Cu sol. Carsol la 105-111 C Q5. 32.348.049 15,51 5. Cu caldura de reactie Qr 2.891.504 1,48 6. Cu dizolvarea CO2 Qdiz. 6.717.636 3,43 7. Pierderi + eroare Qp 586.953 0,28 TOTAL 195.947.204 100,00 TOTAL 155.947.204 100,00 CAPITOLUL 7 NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA Simplul fapt ca in fabricile de amoniac se lucreaza cu metan, hidrogen , azot , oxid de carbon , amoniac , diverse lesii , temperature foarte mari sau foarte coborate , presiuni mari , constituie stari potentiale de pericol . Acest pericol poate consta in intoxicari ,asfixieri , arsuri , degeraturi , incendii , explozii . Vor fi prezentate cateva din aceste aspecte care trebuie sa stea in atentia celor ce lucreza in fabricile de amoniac : 1)Vasele aflate sub atmosfera de azot , prezinta pericol de asfixiere . Nu se va intra in aceste vase , decat cu masca cu aductiune de aer si supravegheat 2)Lucrarile cu foc , sau cu producere de scantei , sunt interzise in atmosfere ce contin gaze combustibile (H2 , CH4). Se vor indeparta aceste medii , si numai dup ace analizele de laborator confirma lipsa lor , se poate incepe lucrarea. 3)Cuptoarele cu foc , mai ales dupa fazele de oprire (reforma-re, cu tuburi , cazane de abur cu flacara de metan , preancalzi-toare cu flacara precum sunt preancalzitoarelede oxigen si metan la cracare termica etc) , prezinta pericolul acumularii de gaze combustibile in zona de radiatie . Este interzis a reap-rinde focurile inainte de a aerisi corespunzator cutia de foc . In acest sens se face tiraj , iar in caz de nevoie se insufla cu abur.Este indicat a face analize de mediu inainte de reaprinde-rea focurilor , spre a evita exploziile. 4)Supapele de siguranta de pe mediile fierbinti , in momentul deschiderii (a declansarii) , pot esapa lateral provocand arsuri. Se vor prevedea paravane de protectie sau conducte ce dirije-aza esaparile in directii nepericuloase . 5)Nu se vor aprinde focuri la cuptoarele de cracare decat dupa pornirea ventilatoarelo acolo unde sunt prevazute , spre a evita inversarea flacarii si provocarea de arsuri . 6)nu se vor porni masinile rotative fara aparatori la cuple . 7)In zonele zgomotoase (reformere primare cu arzatoare avand aspiratii libere de aer , turbocompresoare , case de pompe) se vor purta obligatoriu antifoane , urmarindu-se monta-rea de panouri sau izolatii fonice care sa diminueze zgomotul . 8)In zonele cu scapari de gaze ce contin oxid de carbon (sca-pari la presetupe , flanse , in timpul purjelor sau expandarilor) se va intra numai in caz de stricta necesitate ,folosind masca cu cartus ce CO si supravegheat . In zonele cu scapari permanente ce nu pot fi remediate , se pun semne avertizoare si se imprejmuieste zona spre a nu patrunde personal straine. 9)Manipularea solutiilor caustice(NaOH , K2CO3 , DEA , apa amoniacala ) , recoltarea de probe de solutii , se va face purtand echipamentul de protectie prescris (manusi si cizme de cauciuc , ochelari , sort de cauciuc ) . 10)Manipularea substantelor ce contin praf (V2O5 , unde sorturi de catalizator etc ) , precum si alte lucrari in mediu cu praf se vor efectua numai purtand masti pentru retinerea acestuia . 11)In zonele unde deasupra se lucreaza sau unde exista pericol de a cadea obiecte solide , (spre exemplu geamuri in timp de vant , sloiuri de gheata iarna ) , este obligatoriu pur-tarea castii de protectie . 12)In cadrul fabricilor de amoniac , masca de protectie cu cartus de amoniac si oxid de carbon trebuie sa fie in permanenta la indemana personalului ce deserveste instalatia . 13)In timpul incalzirii , dar mai ales a racirii metanatorului , sub 2000C si pana la 500C se poate forma carbonilul de nichel-gaz extreme de toxic.nu se vor efectua purjari in acest interval de temperatura , trecandu-se repede peste el. 14)Pentru interventii in zone cu scapari de amoniac in canti-tati mai mari , vor fi folosite costume izolante si masti izolante ; eventual , daca zona contaminata nu e mare , masti cu aductiune de aer curat , dar cu priza de inspirare orientate si amplasata in atmosfera curate . Stropirea cu apa , constituie un mijloc eficient de retinere a amoniacului din zonele cu scapari , permitand interventii mai rapide si sigure . In unele zone cu pericol de aparitii mai frecvente a scaparilor de amoniac , sau chiar in jurul unor rezervoare de amoniac , pot fi prevazute sisteme de stropire care , odata declansate , creaza o adevarata perdea de apa , diminuand raspandirea amoniacului in zonele inconjuratoare . 15)Pentru facilitarea primului ajutor in caz cu stropire de amoniac , cu lesii caustice , cu lichide fierbinti sau chiar in caz de aprindere a hainelor , instalatiile de amoniac trebuie sa fie prevazute cu dusuri de apa cu declansare automata , prin simpla calcare pe gratarul aflat sub dus . 16)Pe timp rece , trebuie curatate caile de acces pentru evitarea alunecarilor . Nu va fi lasata formarea sloiurilor de gheata ce prezinta apoi pericol de cadere . 17)Golurile in plansee , platforme vor fi imprejmuite si plantate cu semne avertizoare spre a evita caderile in gol . 18)In cazul deschiderii unor vase , vase in care mai persista gazele toxice sau asfixiante , spre a realize aerisirile acestora , se vor lua toate masurile necesare pentru prevenirea patrunderii in ele : blocarea gurilor de vizitare deschise si fixarea la loc vizibil a semnelor avertizoare. 19)Tot timpul , dar mai ales dupa efectuarea lucrarilor de interventii si reparatii cand asemenea situatii sunt mai posibile , vor fi indepartate din instalatie , de pe platforme , obiectele straine , nefixate corespunzator .Toate acestea constituie surse de accidentare , fie datorita caderii lor , fie prin faptul ca impiedica circulatia in zona respectiva . 20)Datorarea instalatiilor pentru stingerea incendiilor ,pentru interventii in zone contaminate , pentru prim ajutor , va fi in permanenta la nivelul prescris si in buna stare de functionare . BIBLIOGRAFIE IOVI A . – Tehnologia ingrasamintelor minerale , Editura didactica si pedagogica , Bucuresti , 1977 . NENITESCU C.D. – Chimie generala , Editura tehnica , Bucuresti , 1963 *** Amoniac , Centrul de documentare M.I.C.H. , Bucuresti , 1960 ULYSE CORINA – Tehnologia amoniacului , Editura tehnica , Bucuresti ,1960 CARLO ANTONIO VENCINI – La sintesi dell`ammoniaca , Milano , 1961 MOLDOVAN I ., CHIVU GH . – Tehnologia ingrasamintelor minerale , Editura tehnica ,Bucuresti , 1964 IOVI A . – Tehnologia amoniacului , Inst . Politehnic Timisoara , 1972 *** Tehnologia moderna a azotului legat , Editura tehnica, Bucuresti , 1965 *** Catalist hand book , Londra , 1970 10)*** Bilant energetic Amoniac Kellogg CUPRINS Capitolul: 1. Scurt istoric , stare naturala , intrebuintari si proprietati -------------- pag . 4 fizico – chimice ale amoniacului . 2 . Procedee de eliminare a CO2-ului prin absorbtie-desorbtie--------- pag . 6 in solutii Carsol . 2-1 . Procedeul de eliminare a CO2-ului cu monoetanolamina---- pag . 8 2-2 . Procedeul de eliminare a CO2-ului cu lesie de K2CO3 ------- pag . 10 activate cu D.E.A. 3 . Regim optim de functionare ------------------------------------------------ pag . 12 4 . Desorber ------------------------------------------------------------------------ -pag . 17 5 . Bilant de materiale--------------------------------------------------------------p ag . 19 6 . Bilant energetic--------------------------------------------------------------- ---pag . 20 7 . Norme de securitate si sanatate in munca------------------------------- pag . 21 PAGE PAGE 22 쥁`