Referat Proteine

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Proteine si de asemenea puteti face Download Referat Proteine

Citeste fragmente din Referat Proteine

PROTEINE Proteinele sunt compuşi organici naturali, consideraţi ca fiind suportul material al tuturor fenomelelor vieţii. De fapt, aceşti componenţi sunt principalii constitenţi cu structura macromoleculară ai protoplasmei tuturor celulelor vegetale şi animale. COMPOZIŢIA Sub aspectul compoziţiei elementare, proteinele sunt compuşi organici care conţin toate elementele organice: C, H, O, N, S, P. Compoziţia procentuală pe elemente a proteinelor variază în limitele restrânse: C = 51 – 56% O = 20 – 23% S = 0,5 – 2% H = 6,5 – 7,5% N = 15,5 – 18,5% P = 0,1 – 1% CLASIFICARE Modul de clasificare din prezenta lucrare se bazează pe comportarea compuşilor de natură proteică la hidroliză, oferind posibilitatea corelării denumirilor (utilizate în prezent) diverselor tipuri de compuşi care constituie clasa la care ne referim. - Insolubile – Fibroase Proteine - Solubile – Globulare – Proteide Proteidele fibroase sau cleroproteinele au structurafibrilara şi sunt insolubile în apă sau în soluţii de electrolitici. Proteinele globulare sunt cele mai rîspândite în natură; ele sunt solubile în apă sau în solventi electrolitici şi au structură globulară. Proteidele sau heteroproteine sunt numite proteide care în afară de lanţurile macromoleculareproteinice conţin şi alte grupări de natură neproteinică, denumite grupe prostetice. (protide simple, aminoacizi) - Monoprotide Protide Inferioare - Peptide - Poliprotide (oligopeptide) - Polipeptide Superioare - Holoproteide (proteine) (proteide) - Heteroproteide (proteine conjugate sau heteroproteine). Monoprotide (aminoacizi) – sunt compuşi organici naturali cu o largă răspândire. Proteinele, separate şi obţinute în stare pură din diverşi produşi naturali pot fi hidroliyate pe cale chimică sau enzimatică cbţinându–se aşa–numitele hidrolizate proteice în care s–au identificat (-aminoacizi. Analiza hidrolizatelor proteice efectuată prin diferite metode fizico–chimice, dintre care metodele cromatografice au o mare pondere, au conus la concluzia că formarea proteinelor naturale participă circa 20 de. Clasificare. Ca substanţă organică, un aminoacid posedă în moleculă un radical organic şi grupele funcţionale amino şi carboxil şi, în mod firesc, aminoacizii pot fi clasificaţi ţinând seama de natura radicalului (alifatic, ciclic–aromatic, heterociclic) de numărul grupelor funcţionale menţionate precum si de poziţia relativă pe care o au aceste grupe funcţionale în moleculă ((,(,(-aminoacizi). Aminoacizii naturali sunt (-aminoacizi cu excepţia (-alaninei. ( R = radical hidrocrbonat; heterocilic; reterocarbonat R–CH–COOH pe care pot fi grefate şi alte grupe funcţionale. NH2 (-Aminoacizi Obţinerea aminoacizilor. Sursa principală pentru obţinerea (-aminoacizi o constituie proteinele. Din hidrolizatele substanţelor proteice, aceşti compuşi pot fi izolaţi prin diferite metode. p 4 6 ² Ì ˜ ¦ ¨ Ê Ì 5 Dar, pentru astabili sau confirma structura unor aminoacizi izolaţi din hidrolizatele proteice, pentru aefectua unele studii biologice, sau pentru a asigura materia primă necesară obţinerii unorproduşi chiar la nivel industrial, a fost necesară cbţinerea aminoacizilor prin sinteză. Propietăţi fizice şi chimice ale proteinelor Propietăţi fizice Proteinele sunt substanţe solide, cristalizatesau amorfe. Solubilitatea în apă este diferită, unele proteine (globulare) sunt solubile, altele (fibrilare) sunt insolubile; solubilitatea în apă este condiţionată de structura proteinelor; macromoleculare proteice se găsesc în soluţie sub formă de amfioni. Soluţiile proteinelor sunt coloidate, tensioactive, macromoleculare migrează cu viteză mică într-un câmp electric, la valori ale pH-ului diferite de ale punctului izoelectric. Unele proteine, înainte de a se dizolva, reţine o cantitate mai mare de apă fornând geluri. Proteinele greu solubile prezintă, în contact cu apa, fenomenul de gonflare (fixează apa datorită grupărilor polare pe care le conţin, mărindu-şi volumul) Soluţiile apoase de proteine prezintă activitate optică, de obicei sunt levogire,excepţie făcând soluţiile unor heteroproteine, care sunt dextrogire. Puntea rotatorie este, în general, o mărime caracteristică a proteinelor. Ca şi aminoacizii, proteinele au un punct izoelectric la care solubilitatea proteinei este minimă. Punctul izoelectric diferă de la o proteină la alta; acesta poate fi plasat în domeniul acid sau bazic în funcţie de caracterul acid sau bazic al proteinei, caracter condiţionat de prezenţa în macromolecula protecţiei a acizilor monoamino-dicarboxilici sau diamino-monocrboxilici. Propietăţi chimice. Principala propietate a proteinelor este hidroliza, în urma căruia se obţin amestecuri de (-aminoacizi. Supuse acţiuni unor agenţi chimici (acizi sau baze tari, electrolitici) proteinele suferă fenomenul de denaturare. Acestea reprezintă o modificare ireversibilă astructirii lanţurilor macromoleculare, de exemplu schimbarea conformaţiei naturale prin ruperea legăturilor de hidrogen dintre lanţuri. Hidroliza proteinelor se poate realiza pe cale chimică sau enzimatică, aceasta din urmă având un rol biologic deosebit. În prezenţa unor enzime specifice, are loc scindarea lanţului proteic prin desfacerea legăturilor peptidice. De remarcat, pentru organism, este hidroliza proteinelor în tubul digestiv si la nivel celular; aici intervin două tipuri deenzime, proteinazele şi peptidazele, care acţionează în două etape: Proteinaze 1) Proteină Polipeptide Peptidaze 2) Polipeptidă (-aminoacizi după cum se vede, în schema redată în prima etapă, macromolecula se fragmentează rezultând polipeptide. Reacţii de culoare. Reacţia biuretului este specifică legăturii peptidice. O soluţie de proteină dă o coloraţie roz-violet dacă se tratează cu o soluţie de NaOH 10% şi soluţie de CuSO4 1%. Aceeaşi coloraţiei se obţine şi prin tratarea soluţiei proteice cu un amestec de acid acetic glacial şi soluţie concentrată de acid sulfuric. Reacţii de precipitare. În prezenţa unor substanţe organice sau anorganice, ca de exemplu: alcool etilic, acid tricloracetic, acid picric, săruri ale unor metale, acizi anorganici, proteinele dau reacţii de precipitare reversibile sau ireversibile. Reacţiile de precipitare prezintă importanţă pentru separarea unor proteine sau îndepărtarea proteinelor a căror prezenţă deranjează în lichidele biologice supuse analizei. 쥁@