Referat Alcoolul Metilic

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Alcoolul Metilic si de asemenea puteti face Download Referat Alcoolul metilic

Citeste fragmente din Referat Alcoolul Metilic

Alcoolul metilic (CH3-OH) numit şi metanol sau carbinol rezultă în principal din hidroliza enzimatică a pectinei, prin demetoxilarea acizilor galacturonici. În vinurile roşii metanolul se găseşte în cantităţi mai mari (maximum 200 mg/l) decât în vinurile albe (35-100 mg/l) datorită procesului de macerare-fermentare, care aduce acest spor cantitativ. Metanolul provine exclusiv din hidroliza enzimatică în timpul vinificaţiei a grupelor metoxilate ale pectinelor şi acizilor pectici: ─OCH3 + H2O → ─OH + CH3OH. Cum faţă de alte fructe strugurii sunt relativ săraci în pectine, vinul este băutura fermentată cu cel mai scăzut conţinut în metanol. Conţinutul de metanol al vinurilor este influenţat şi de starea de maturare şi tehnologia de obţinere. Astfel, strugurii culeşi înainte de maturarea deplină dau vinuri cu un conţinut mai mare de metanol. Concentraţia de metanol depinde de ponderea macerării părţilor solide ale recoltei, în special a părţilor bogate în pectine. De aceea, vinurile obţinute prin termomaceraţie au cu 10-20% mai puţin metanol decât cele obţinute prin macerare-fermentare. Vinurile provenite din HDP sunt mai bogate în metanol, decât cele provenite din V. vinifera, din cauza conţinutului mai ridicat de pectine din pieliţe. Aplicarea enzimelor pectolitice în vinificaţie, pentru a facilita extragerea sau limpezirea mustului, poate antrena şi ea o creştere a încărcăturii de metanol, sub efectul pectin-esterazei. Alcoolul metilic nu are influenţă organoleptică, însă poate avea efecte nedorite asupra organismului uman. Prin ingerare, metanolul se oxidează la aldehidă formică şi acid formic, ambii compuşi fiind toxici pentru sistemul nervos central. In plus, aldehida formică şi acidul formic acţionează la început asupra nervului optic, producând orbire, deoarce acidul formic blochează enzimele ferice (ex. citrocromoxidaza) existente în cantitate mare la nivelul ochiului. Toxicitatea metanolului este amplificată şi de faptul că organismul uman metabolizează foarte încet produşii de oxidare ai metanolului. maldehida şi acid formic). In aceste condiţii, în mod clar, printr-o vinificaţie normală nu se pot atinge în nici un caz doze periculoase de metanol. Ca antidot în intoxicaţiile cu metanol se foloseşte alcoolul etilic. ............... În raport cu temperatura de fierbere a alcoolului,constituenţii din vin care diminuează calitatea distilatului se pot împărţi în două categorii: compuşi cu punct de fierbere mai scăzut faţă de cel al alcoolului (între 20,8oC şi 75oC, cum sunt aldehidele, alcoolul metilic şi unii esteri); compuşi cu punct de fierbere mai ridicat decât alcoolul etilic (între 78,4oC şi 228oC, cum sunt unii acizi volatili,alcooli superiori,esteri,furfurolul etc.). De fapt,prin distilare se pot separa trei fracţiuni. În prima fază ( 20,8oC-75oC),substanţele care se obţin sunt numite “frunţi”. Au un miros neplăcut,respingător şi sunt toxice pentru organismul uman. Această fracţiune nu trebuie să ajungă în produsul destinat consumului deoarece poate produce intoxicări,datorită în special alcooluluimetilic. Ea reprezintă 0,5 –2 litri la 100 litri de distilat şi se poate delimita printr-o practică mai îndelungată. În a doua fază se separă substanţele cu puncte de fierbere cuprinse între 78,4oC şi 121oC, cum ar fi alcoolul etilic,alcoolii superiori, acetalii,apa etc.,care au un miros specific ,plăcut. Această fracţiune poartă numele de “mijloc” şi se reţine la distilarea fracţionată,servind ca materie primă pentru prepararea vinarsului. Reprezintă cam 70% din distilat. În a treia fază de distilare se separă fracţiunea numită “coadă”, care cuprinde substanţe ce au un punct de fierbere mai mare de 128oC, cum sunt unii alcooli superiori (amilic,izoamilic),esterii, furfuralul etc. "Cozile" mai sunt cunoscute şi sub numelede “ fuzel” sau “ulei de fuzel”, datorită faptului că înrăutăţesc însuşirile olfacto-gustative ale distilatelor,fapt pentru care se elimină la distilare. Frunţile şi cozile se strâng separat şi se supun din nou distilării,pentru epuizarea lor de alcool. 쥁`