Referat Poluarea Solului.rtf
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Poluarea Solului.rtf si de asemenea puteti face
Download Referat poluarea solului.rtfCiteste fragmente din Referat Poluarea Solului.rtf
PROIECT
Poluarea Solului
Cuprins
1. Notiuni introductive
1.1 Relatia om – mediu
1.2 Elemente componente ale mediului inconjurator
2. Solul
2.1 Formarea si compozitia solului
2.2 Poluarea solului
2.2.1 Fenomenul poluarii
2.2.2 Poluarea cu reziduuri
2.2.3 Surse de poluare a solului
2.2.4 Poluarea cu pesticide
2.2.5 Poluarea cu petrol
2.2.6 Poluarea cu ingrasaminte
2.2.7 Poluarea cu metale grele
3. Monitorizarea solului
3.1 Monitoringul integrat al solului
3.2 Agrement si poluare
3.3 Autoepurarea in sol
3.4 Eroziunea
3.5 Gunoaiele orasenesti
4. Studii asupra calitatii solului
4.1 Norme de protectia mediului la utilizarea namolurilor de epurare in
agricultura
4.2 Studii si cercetari pe modele privind absorbtia, degradarea si
migrarea pesticidelor in sol
N. Norme de Protectie a muncii in laborator,Determinari
experimentale si Concluzii
N.1 Norme de protectie a muncii in laboratorul de chimie
N.2 Determinari experimentale
2.1 Determinarea texturii solului din Navodari si Eforie
2.2 Determinarea alcalinitatii si aciditatii solului
2.2.1 Consideratii teoretice
2.2.2 Determinarea alcalinitatii solului din Navodari si
Eforie
2.2.3 Determinarea ionilor de Cl- si a pH-ului din
solurile din Navodari si Eforie
N.3 Concluzii observate asupra studierii solurilor din
Navodari si Eforie
1. Notiuni introductive
1.1 Relatia om – mediu
Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socuioeconomica presupune
construirea unor modele de perceptie si interpretare a mediului , a
pozitiei omului in natura , a relatiilor dintre om si mediu si respectiv
a legaturii dintre mediu si dezvoltare .
Silit de imprejurari
1 producerea unor catastrofe naturale ( inundatii , incendieri de
paduri si pajisti , surpari , eruptii vulcanice )
2 invazia altor cete de oameni; omul a inaintat in tinuturi mai putin
prielnice , mai aride ori cu ierni geroase , dovedind o mare capacitate
de adaptare diferentiindu-se ca ocupatii si ca unelte folosite , ca mod
de viata , imbracaminte , hrana , de zona anterior locuita . In felul
acesta limitele spatiului locuit de specia umana s-au extins necontenit.
Puterea omului de adaptare , mai mare decat a tuturor animalelor s-a
datorat tocmai ratiunii care l-a dus la cunoasterea calitativa a
mediului inconjurator , la aprecierea posibilitatilor lui pentru
existenta speciei umane si la explicarea fenomenelor din jur.
Omul a cautat sa cunoasca mediul inconjurator , sa-i foloseasca
insusirile pentru adapostire si aparate , pentru procurarea hranei si a
materialelor necesare vietii lui , fiind constient de ceea ce se afla in
jurul lui , punand in balanta avantajele si primejdiile pe care le pot
da la iveala locurile in care traiau , pentru asigurarea celor necesare
vietii .
In scurta etapa a istoriri geologice a Pamantului de la aparitia omului
preistoric pana in prezent , s-au produs mari modificari in peisajul
geografic al globului , unele cauze naturale fiind :
2 schimbari climatice
3 transgresiuni marine
4 eruptii vulcanice
5 cutremure distrugatoare
Alte cauze sunt datorate interventiei omului . Cand omul preistoric a
trecut la agricultura cu patru – cinci milenii i.Hr. , modificarile in
mediul inconjurator au inceput a lua oarecare amploare prin :
6 despaduriri
7 acumulari de ape pentru irigatie
8 terasarea terenurilor in panta
creindu-se peisaje specifice, schimbarile , modificarile , nefiind mari
.
Schimbarile mari s-au produs in ultimele doua veacuri datorita :
9 dezvoltarii industriei
10 cresterii numerice tot mai accentuate a populatiei ( “explozia
demografica†)
11 aglomerarii crescande a marilor centre orasenesti
12 indesirii cailor de transport (rutiere , cu ample treceri la nivel
suprapuse ; feroviare ; navale , cu vaste incinte portuare si aeriene ,
cu piste de aterizare )
13 defrisarile pe mari intinderi : eroziunea terenurilor
14 deversarile de substante nocive in apele curgatoare sau eliminarile
lor in atmosfera.
Mediul natural care ocupa zone terestre a fost inlocuit cu asezari
omenesti , cu terenuri cultivate , cu exploatari miniere in galerii sau
cu mari descopertari la suprafata , cu paduri de sonde , cu mari uzine ,
cu orase in care aspectele naturale au disparut cu totul , luandu-le
locul piatra , betonul si metalul , plus fumul cosurilor gazele de
esapament ale autovehicolelor .
Mediul transformat de om in masura mai mica sau mai mare s-a numit mediu
geografic sau umanizat .
1.2 Elemente componente ale mediului inconjurator
Continutul mdiului inconjurator reprezinta o imbinare de elemente
naturale si constructii omenesti ce modifica peisajul natural creand
structuri functionale ce s-au diferentiat de cadrul natural primordial
in decursul evolutiei istorice .
Elementele mediului pot fi grupate in trei categorii :
- elemente primare : fundalul naturii fizice , neinsufletite
- elemente derivate : s-au dezvoltat pe seama celor dintai (pe care
le-au transformat) reprezentand mediul biotic (vietuit)
- elemente antropice : introduse de om prin activitatile sale constiente
.
Componentele primare ale mediului sunt :
15 aerul
16 apa
17 scoarta terestra
18 relieful
19 flora
20 fauna
21 solurile
2. Solul
2.1 Formarea si compozitia solului
Uscatul – este format din continente si insule, nu constituie numai
suport pentru desfasurarea vietii omului si a mai multor vietuitoare
adaptate respiratiei in aer liber , reprezentand si principalul depozit
al unor resurse minerale .
Omul a exploatat din timpuri vechi sarea si unele minereuri metalifere (
aur, fier apoi mercur la sfarsitul sec al XIX-lea) . Carbunii incep a fi
exploatati din primele secole ale mileniului nostru . Petrolul incepe a
fi exploatat in secolul XIX . Gazele incep a fi exploatate in secolul XX
.
Dupa 1950 s-au extins exploatarile de hidrocarburi pe platforma
continentala .
Solurile sunt rezultatul interactiunii de la suprafata uscatului .
Solul este un strat dinamic in cuprinsul caruia se desfasoara fara
intrerupere numeroase si complexe procese chimice , fizice , biologice
.
Pe uscat , unde scoarta terestra se afla in stransa interferenta cu
aerul atmosferic , cu umiditatea si schimbarile regimului termic , s-a
dezvoltat o patura subtire de sol ( 30 pana la 200 cm ) .
In alcatuirea solului intra :
22 particule anorganice : provenite din alterarea rocilor din suport
23 particule organice : rezultate din substante vegetale si animale
descompuse ( radacini , ciuperci , bacterii , viermi , insecte ,
rozatoare) ce se pot faramita pana la dimensiuni coloidale , contribuind
la formarea humusului ce da fertilitatea solului .
24 apa : care in sol poate deveni o solutie chimica complexa , ce
asigura reactiile necesare functiilor solului .
25 gazele : din porii deschisi reprezentand aer atmosferic transformat
ca urmare a reactiilor din sol .
Solurile s-au format intr-o perioada lunga de timp . Rocile de la
suprafata litosferei , in urma unor procese de dezagregare (
diferentele de temperatura, inghetul ) precum si a unor procese de
descompunere chimica (datorita apelor de infiltratie)se faramiteaza in
particule mai mari sau mai mici : pietrisuri , nisipuri , argila , praf
.
Sunt alcatuite si din resturi vegetale si animale . L transformarea
resturilor vegetale un rol important il au niste organisme mici numite
bacterii , ce transforma aceste resturi in humus . O contributie in
formarea solurilor o are apa de infiltratie , cedizolva anumite
substante hranitoare din sol. Radacinile plantelor absorb odata cu apa
substantele hranitoare. Aerul din sol provine din atmosfera si este
necesar pentru aerisirea solului .
Factorii care contribuie la formarea solurilor (factori pedogenetici)
se impart in :
26 materialul parental (roca pe care s-a transformat )
27 formele de relief
28 clima ( influenteaza prin precipitatii )
29 activitatea biologica
Factorii biologici influenteaza procesul de humificare (oxidarea lenta a
substantelor vegetale moarte ), generand humusul , continand din acizi
organici ce ajuta la descompunerea minereurilor din materialul parental
.
Solurile au culori diferite :
30 rosii caramizii : in zonele calde cu anotimp secetos ;
31 negre : in tinuturile temperate ;
32 albastrii : in tinuturile subpolare ;
Omul a folosit solul pentru a face agricultura pentru producerea hranei
lui . Agricultura e strans legata de soluri , dand stabilitate
asezarilor omenesti . Pe baza ei s-a dezvoltat si s-a imbogatit
civilizatia omeneasca .
Pe sol se desfasoara cea mai mare parte a activitatii umane si prin
intermediul lui ne hranim , dar deseori s-au manifestat neglijente
condamnabile , ce au dus la distrugerea solului prin eroziune .
Solul e o vasta uzina a naturii , care produce o mare cantitate de
biomasa folosita ca hrana de o parte din vietuitoare , inclusiv de om .
Este cel mai important mujloc de productie pentru agricultura si
silvicultura . Este tot mai mult influentat de om. Asupra solului
interventiile antropice pot produce modificari insemnate .Prin araturi
omul transforma anual 3000 Km3 de soluri naturale in pamanturi afanate
ce schimba radical conditiile de aerisire , de umiditate , procesele
biologice .
Prelucrat , solul devine un corp artificializat care implica un alt
regim al infiltrarii apelor din precipitatii , un alt regim al
scurgerilor , alte posibilitati de evaporare si de inmagazinare a apei ,
a substantelor minerale , o slaba coeziune si mult mai redusa rezistenta
la eroziune . De aceea in tinuturile cultivate agricol , schimbarile in
relief sunt mult mai active , eroziunea si depunerile putand capata
viteze ingrijoratoare .
Calculand cantitatea de aluviuni la gura fluviilor se poate estima
intensitatea eroziunii solului in bazinul respectiv .
Exemplu : Dunarea depune in medie la varsarea in mare aproape 80
milioane de aluviuni pe an . Aceasta cantitate raportata la suprafata
bazinului fluviului, inseamna ca in fiecare an eroziunea antreneaza 98
de tone de sol de pe fiecare kilometru patrat .
Cresterea rapida a deversarilor atat de intense de aluviuni a inceput
spre sfarsitul sec al XVIII - lea si s-a amplificat in secolul al XIX
– lea , atunci cand s-a trecut la agricultura extensiva , multe
pajisti fiind destelenite si multe paduri defrisate . Atunci a inceput
formarea deltei secundare de la gura Chiliei ( bratul principal al
fluviului ) care progreseaza repede .
Din punct de vedere fizic , solul este un sistem polidispers ,
structurat si poros , alcatuit din trei faze : solida , lichida si
gazoasa , fapt care influenteaza aprovizionarea plantelor cu elemente
nutritive .
Un centimetru de sol , in grosime , se realizeaza in zeci , sute de ani
. Dar solul si humusul pot fi pierdute intr-un an , prin antrenarea lor
in timpul vanturilor puternice , in urma unor precipitatii de
intensitate mare , a defrisarii padurilor .
Un kilogram de sol contine in general :
33 cca 0.78 Kg substante minerale , huma , argila , cuart , carbonati ,
oxizi de fier
34 cca 0.015 Kg aer
35 cca 0.15 Kg apa
36 substante organice : humus , lignina , celuloza , grasimi , rasini ,
antibiotice , vitamine , hidrocarburi , enzime .
Humusul este un material organic amorf , situat la partea superioara a
solului , de culoare neagra sau bruna , mai mult sau mai putin rezistent
la actiunea microorganismelor.
Contine carbon (C), oxigen (O) , hidrogen (H) , sodiu (Na) , potasiu (K)
, fosfor (P) , substante care intervin in alcatuirea acizilor humici
(substante organice specifice cu molecule complexe si caracter slab
acid ).
Asigura o buna fertilizare a solului prin substantele pe care le contine
si pe care le elibereaza treptat prin procese chimice si microbiologice
, contribuind la formarea structurii afanate , favorabile dezvoltarii
plantelor .
Concluzie : Solul este un ecosistem bogat , dar fragil , e stratul
afanat, moale si friabil ce se gaseste la suprafata scoartei pamantului
si care impreuna cu atmosfera invecinata constituie mediul de viata al
plantelor . Este cel de-al treilea factor de mediu ce trebuie protejat
cu atentie ca si apa si aerul pentru asigurarea vietii pe Pamant . Este
partea superficiala a scoartei terestre cu o grosime de 1.5 m . Este
partea fertila a scoartei si un factor ecologic foarte important .
Raspandirea solurilor .
Solurile nu cuprind toata suprafata uscatului , astfel zonele intinse
lipsite de conditiile necesare pentru formarea solului ( deserturile ,
zonele acoperite de calotele glaciare ).
Raspandirea solurilor pe glob depinde de zonele de clima , zonele de
vegetatie si relief .
Deosebim mai multe tipuri de soluri .
a) Solurile de tundra , sarace in substante organice , putin favorabile
agriculturii (siberia , Nordul Canadei )
b) Podsolurile – tipice pentru climatul temperat umed si relativ rece
, sub paduri de conifere si conifere in ameste de foioase , de culoare
albicioasa – cenusie ,si sunt potrivite numai pentru plante
nepretentioase la cantitatea de substante nutritive (ovaz , secara ,
cartofi )
c) In climatele temperate (sub padurile de foioase) se formeaza soluri
brune de padure tipice pentru Europa centrala si vestica sau pentru
nord-estul SUA .Sunt bune pentru culturi , fiind fertile .
d) Campiile se caracterizeaza prin soluri de culoare brun-inchisa sau
neagra . Cernoziomurile – soluri de o mare fertilitate , favorabile
plantelor mai putin pretentioase la umezeala (grau , orz ,
floarea-soarelui , porumb )
e) Solurile zonei mediteraneene sunt brune sau rosii (terrarose) ,
datorita acumularii oxizilor de fier in sezonul arid . Sunt fertile in
general .
f) In zonele ecuatoriala , subecuatoriala si tropicala umeda se
formeaza diferite subtipuri de soluri lateritice care sunt cele formate
pe calcare sau pe roci vulcanice .
g) Solurile aluviale se intind in lungul marilor fluvii si pe campiile
litorale (Valea Nilului , Campia Indo-Gangetica )
h) Etajarea pe altitudine a solurilor , in unele zone , determinata de
relief . Numeroase etaje altitudinale de soluri , paralele cu etajele de
vegetatie , solurile in muntii inalti din zona intertropicala (Himalaya
sau nordul Anzilor) unde se trece de la loteritele de la poale , la
solurile de tundra alpina .
Distinctia intre solurile zonale , intrazonale si azonale .
Solurile zonale - sunt cele mai raspandite si variate . Distributia pe
glob depinde de tipurile de climat si de vegetatie (altitudine si
latitudine ) .Cele mai raspandite sunt lateritele , solurile rosii de
savana (feruginoase) , solurile rosii si galbene subtropicale , solurile
cenusii de desert , cernoziomuri , soluri castanii de stepa , soluri
argiloiluviare , podzoluri , soluri de tundra .
Solurile intrazonale – la formarea lor un rol hotarator l-au avut
conditiile locale (excesul de umiditate ,de expemplu ). Aici intra
solurile de mlastini (hidromorfe) , solurile formate pe calcar
(rendzine) .
Solurile azonale – sunt soluri neevoluate , cu profil neconturat
(exemplu – soluri formate pe aluviuni recent depuse ) .
Proprietatile solurilor .
Culoarea - ofera informatii despre modul de formare si despre
compozitia solului. Astfel variatia de la alb , prin brun , pana la
negru reda cresterea continutului de humus . Culorile galben si rosu
indica prezenta unor compusi ai fierului (in zonele calde si umede)
Textura – se refera la proportia in care nisipul , praful si argila
participa la compozitia solului . Datorita permeabilitatea solului ,
astfel cele mai bune sunt solurile lutoase .
Structura – reprezinta de modul in care particulele solide din sol se
grupeaza in agregate de marimi si forme diferite cu ajutorul unor lianti
din sol (humus, oxizi ) . Poate fi grauntoasa , prismatica , lamelara ,
fiind importante pentru capacitatea de absorbtie a apei de sol .
PH – ul – reprezinta concentratia in ioni de H + din componenta
solului , raportata la ionii de hidroxil (OH-) . Masoara aciditatea si
alcalinitatea solului . Plantele , in functie specie , sunt adaptate la
soluri cu PH diferit .
2.2 Poluarea solului
2.2.1 Fenomenul poluarii
Poluarea reprezinta o modificare daunatoare pentru om , pentru speciile
din ecosistemele naturale sau artificiale a factorilor de mediu , ca
rezultat al introducerii in mediu a poluantilor , care reprezinta
deseurile activitatii umane .
Poluarea este un fenomen complex cu urmatoarele caracteristici
37 poluarea creste datorita cresterii numerice a omenirii , cresterii
necesitatilor umane si dezvoltarii de noi tehnologii
38 cresterea poluarii este exponentiala ca si factorii care o genereaza
39 limitele admisibile ale poluarii nu se cunosc , deoarece nu
cunoastem capacitatea de suport a ecosferei
40 exista o tendinta generala de subestimare a efectelor poluarii ,
cauzele fiind multiple : costul ridicat , ignoranta , intarzierea in
aparitia efectelor ecologice ale patrunderii poluantilor .
Astfel factorii mediului : apa , aerul , solul , sunt modificati in
urma folosirii lor de catre om , aparand poluarea ca un aspect implicit
al vietii , in desfasurarea careia , unele produse rezultate din
procesele fiziologice si din activitatile omului si animalelor devin
reziduuri ce pot incomoda bunul trai si buna dezvoltare a ecosistemelor
in functie de natura si cantitatea lor .
In zonele foarte dezvoltate ale societatii umane , elementele vitale :
aerul , apa , solul – sunt invadate de mase de reziduuri care depasesc
puterea naturala de transformare si de integrare in factorii de mediu ,
care devin insuficienti si inutilizabili de catre om .
In atmosfera se revarsa fum , pulberi , gaze nocive din cosurile
uzinelor , din tevile de esapament ale automobilelor , din gurile de
ventilatie ale intreprinderilor industriale si , mai putin neglijabil
din fumatul tutunului .
In sursele de apa se scurg efluenti incarcati cu resturi organice de
tot felul si microorganisme evacuate din activitati casnice sau cu
substante variate provenite din industrie .
Pe sol se aduna in cantitati uriase gunoaie provenite din orase sau din
deseuri industriale , care ajung uneori sa aiba consecinte directe
asupra asezarilor omenesti .
Unele forme de energie raspandite in mediu pot fi considerate tot
factori poluanti :
41 cresterile de temperatura (ale apelor)
42 zgomotele
43 modificarile campurilor electrice si magnetice naturale
44 prezenta undelor electromagnetice naturale
In sfera psihicului se manifesta efecte poluante produse de afectarea
esteticii naturale prin distrugerea vegetatiei , degradarea reliefului
natural , acumularea de reziduuri , dar si prin constructii inestetice ,
reclame violente si absurde , zgomote excesive , etc . Intervine si “
explozia informationala “ , folosirea excesiva a mijloacelor tehnice
moderne ( radioul , televiziunea , presa ) pentru difuzarea in masa a
unor produse pseudo artistice sau suparatoare carora li s-a atribuit
calificativul “ poluare mentala “ .
Procesul de degradare a factorilor de mediu de pe intinsul globului a
avut in ultimele decenii un mers ascendent continuu , o evolutie
ingrijoratoare , cantitatea de poluanti fiind intr-o continua crestere .
Poluarea este consecinta unor activitati umane si inlaturarea ei este o
problema de corectare a erorilor ce o provoaca .
Poluantii pot fi :
- substante chimice - pesticide
- petrol, titei , gaze
- metale grele (Zn , Pb , Cd , Hg )
- ingrasaminte
- substante organice
- factori fizici - zgomot
- izotopi radioactivi
- caldura
- factori biologici - germeni patogeni
2.2.2 Poluarea cu reziduuri
Poluarea este evidenta in cazul solului . Reziduurile care nu au fost
evacuate in apa si in aer acoperta uscatul , ambianta imediata de viata
a oamenilor , tocmai in locurile aglomerate unde fiecare metru patrat e
intens si multiplu solicitat , degradeaza terenurile agricole tocmai
acolo unde sunt mai fertile .
Solul este supus actiunii poluarilor dina aer si apa , fiind locul de
intalnire al poluantilor :
45 pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in atmosfera
se intorc pe sol .
46 apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-l spre
adancime
47 raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate .
Aproape toate reziduurile solide sunt depozitate prin aglomerare sau
aruncate la intamplare pe sol .
Poluarile directe ale solului provin din :
48 aruncarea mucului de tigara sau a biletului de tramvai pana la
automobilul abandonat .
49 scurgerea picaturii de ulei din tractorul care circula pe camp pana
la hale de deseuri .
Nocivitatile care nu sunt suficient de concentrate pentru a distruge
vegetatia pustiind locul pot provoca consecinte indirecte , fiind
absorbite de plante care servesc ca alimente oamenilor si animalelor
domestice . Bolile contagioase intestinale si parazitii din apele
fecaloide parcurg un drum similar .
Reziduurle industriale degradeaza solurile prin :
50 halele de reziduuri industriale care blocheza mari suprafete de
teren ce devin inutilizabile , amplasarea nerationala producand
accidente .
Exemplu : alunecarea de steril din Anglia , care a ingropat case si
oameni , in cazul acestor volume nemaiputand fi vorba de nici o
vegetatie si posibilitatea de regenerare a naturii .
51 raspandirea petrolului pe so in zonele de extractie si prelucrare
prin intermediul apelor fluviale
52 halele de cenusi provenite din industria metalelor neferoase ce
contin urne de metale grele toxice (Cu , Zn , Cd , Pb ) , bioxid de
sulf si arsen .
Exemplu : de la o fabrica de acid sulfuric de 100 000 tone/an capacitate
, rezulta simultan 2-300 000 tone/an cenusi negre pentru depozitarea
carora sunt necesare 2-3 ha teren .
53 vechea metoda de fabricare a sodei (Leblanc) care producea mari
cantitati de sulfura de calciu nevalorificabila care , oxidata si
spalata de ploi , polua aerul si apele cu gaze toxice (H2S , SO2) ,
metoda tehnologica astazi abandonata .
2.2.3 Surse de poluare a solului si modul de dispersie a poluantilor
Sursele principale ale poluarii solurilor sunt :
54 aplicarea pe scara larga a ingrasamintelor si pesticidelor in
agricultura
55 folosirea sistemelor extinse de irigatii
56 depozitarea deseurilor solide
57 depunerile atmosferice de substante toxice produse ca urmare a
activitatilor umane .
Deteriorarea solurilor se realizeaza prin :
58 axpansiunea agriculturii
59 defrisare si eroziune
60 supraexploatarea solurilor
2.2.4 Surse de deteriorare a solului
2.2.4 Poluarea cu pesticide
Pesticidele sunt substante chimice utilizate pentru combaterea speciilor
considerate daunatoare economiei si/sau sanatatii omului .
Odata cu distrugerea daunatoarelor sunt distruse si alte vietuitoare ,
deoarece pesticidele nu au proprietati selective .
Pesticidele cu toxicitate mare sunt :
- Hidrocarburi clorurate - DDT (diclor diferit – tricloretan)
- aldrinul
- dieldrinul
- lindanul
- toxafenul
- Ierbicide - Nabam
- Fenoprop
Folosirea pesticidelor a dus la combaterea dezastrelor economice produse
de filoxera , de gandacul de Colorado , de malarie sau tripanozomiaze .
Efectele alarmante ale utilizarii pesticidelor - acumularea acestora in
lngul lanturilor trofice de la baza lantului (producatorii primari)
catre speciile de varf , avand ca prima veriga plantele .
1. Dupa categoria de daunatori impotriva carora se utilizeaza
pesticidele sunt : insecticidele (insecte) , rodenticide (rozatoare) ,
fungicide (ciuperci sau fungi) , ierbicide (buruieni) .
2. Dupa origine si compozitia chimica sunt organice si anorganice .
61 pesticidele organice sunt naturale si de sinteza .
o naturale : piretrina , anabasina , nicotina – extrase din plante
o de sinteza : substante organoclorurate (pe baza de hidrocarburi , cele
mai utilizate) –, substante organofosforice , carbonice , piretroizi .
62 pesticidele anorganice : sunt saruri de mercur si plumb , compusi cu
arsenic , acid cianhidric , compusi ai borului , polisulfura de calciu
si bariu .
3. Dupa toxicitate pot fi grupate in patru categorii :
63 extrem de toxice
64 puternic toxice
65 moderat toxice
66 slab toxice
4. Dupa modul de prezentare pot fi : solide (granule , pulberi )
lichide sau gazoase .
Utilizarea pesticidelor a permis cresterea considerabila a productiei
agricole , prin distrugerea diferitilor daunatori care provocau pierderi
economice imense (mana cartofului , fainarea vitei de vie , plosnitele
cerealelor , filoxera , gandacul de Colorado ) , dar a afectat calitatea
produselor . A permis reducerea drastica a cazurilor de malarie ,
tripanosomoza , tifos exematic la om .
S-au constatat si efecte ale pesticidelor , pe masura ce a crescut si
s-a diversificat sinteza de compusi chimici de tipul pesticidelor
crescand rata similara si rezistenta daunatorilor la compusi .
Actiunea negativa a pesticidelor asupra organismelor se exercita prin:
67 toxicitatea substantei active din produsul utilizat
68 doza de substanta activa existenta in produsul comercial .
69 cantitatea de pesticid aplicata pe hectar
70 remanenta substantelor toxice , in produsele obtinute din culturile
respective , in sol , in apa .
71 frecventa aplicarii tratamentului chimic .
72 modul de aplicare - prin stropiri , prafuiri , gazari , ca granule
.
73 suprafata pe care se aplica trebuie sa coincida cu cea pe care
densitatea daunatorului poate duce la inregistrarea celor mai mari
pierderi .
Din atmosfera pesticidele pot ajunge din nou pe sol sau in rauri ,
lacuri si mari unde sunt preluate de alge . Pesticidele decelate astazi
in unele alimente determina afectari ale functiei reproductive a
organismelor .
Concluzie :
Pesticidele sunt compusi foarte periculosi prin persistenta in mediu ,
acumularea de reziduuri in produsele alimentare , infiltrarea in sol ,
antrenarea in apele de siroire , in rauri si lacuri , “spalareaâ€Â
(perco;area) in straturile profunde ale solului , in apa interstitiala
si freatica , antrenarea in atmosfera de curentii de aer .
2.2.5 Poluarea cu petrol
Hidrocarburile care apar in diferite medii de viata pot avea doua
proveniente :
74 activitati umane - ardere de combustibili , folosirea lemnului ,
prelucrarea petrolului .
75 procese naturale - iesiri de petrol , emanatii de gaze naturale
Toxicitatea petrolului si a produselor petroliere se imparte in doua
categorii :
1. imediata
2. pe termen lung
1) Cea imediata e cauzata de :
a. Hidrocarburile saturate ce pot produce la concentratii mari moartea
organismelor , a formelor tinere .
b. Hidrocarburile aromatice sunt cele mai toxice
c. Hidrocarburile olefinice au o toxicitate intermediara intre cele
anterioare .
2) Cea pe termen lung se refera la :
d. Fractiile solului in apa in concentratii foarte mici interfereaza cu
numerosi mesageri chimici , cu rol in nutritia si reproducerea multor
organisme acvatice , producand dezechilibre ecologice.
Petrolul ajuns in apa sufera transformari , iar formarea peliculei la
suprafata apei determina efectele :
76 Scaderea cantitatii de lumina ce patrunde in apa ducand la scaderea
intensitatii fotosintezei plantelor.
77 Scade exigenul din apa
78 Unele produse volatile ale peliculei de petrol se evapora si ajung
in atmosfera .
79 Fractiunile mai grele se sedimenteaza treptat
80 Datorita actiunii vantului , pelicula de petrol este dusa spre tarm
, invadand plajele , zonele litorale , zonele scaldate de maree – zone
bogate in flora si fauna .
2.2.6 Poluarea cu ingrasaminte
Dezvoltarea agriculturii intensive a fost legata de utilizarea
ingrasamintelor , in special a celor cu potasiu , azot , fosfor .
Efectul poluant deriva din doua elemente :
81 contin multe impuritati toxice
82 sunt folosite in cantitati excesive
Efectul poluant cel mai intens il determina utilizarea in exces a
azotatilor .
Ingrasamintele - au fost folosite in agricultura pe scara larga si fara
discernamant netinandu-se cont de necesarul specific al plantelor de
cultura , de momentul de aplicare a lor si de modalitatea cea mai
adecvata . Ca urmare a folosirii lor , o parte raman in sol si sunt
antrenate prin apele de siroire , de infiltratie sau prin sistemul de
drenaj al apelor de irigatii , ajungand in rauri sau in apele freatice
unde conduc la accelerarea fenomenului de eutrofizare .
Eutrofizarea - reprezinta o forma de poluare a ecosistemelor , mai ales
a apelor statatoare , prin introducerea unor cantitati excesive de
nutrienti , ca urmare a activitatii umane .
Poate fi un fenomen natural ce se desfasoara pe timp indelungat , sau un
fenomen indus de om ce determina schimburi importante la nivelul
ecosistemelor , ducand la degradarea lor . Eutrofizarea s-a extins si
s-a intensificat in timp , afectand lacurile mari , lacurile de baraj ,
raurile si apa unor mari .
Efectul poluant al ploilor acide
“Ploaia acida†cuprinde toate precipitatiile : ploaie , zapada ,
bruma , ceata , care contin acizi tari , derivati din substantele care
polueaza atmosfera .
Datorita activitatilor umane , atmosfera s-a supraincarcat cu substante
daunatoare , avand repercursiuni grave asupra mediului , astfel :
83 acizii adusi cu ploile acide ataca chimic marmura , betonul ,
metalul , cauciucul , plasticul .
84 acizii deregleaza functionarea normala a organismelor .
85 acizii induc modificari in compozitia chimica a solului si a apelor
de suprafata , modificand circuitele biochimice de la nivelul
ecosistemului .
Datorita structurii solului si vegetatiei care nu sunt identice in toate
bazinele hidrografice , unele regiuni sunt mai sensibile la ploile acide
decat altele , astfel :
86 regiunile cu soluri sarace in calcare , acoperite cu un strat
subtire de sol (ex. cele din peninsula Scandinavica ) sunt cele mai
sensibile la acidifiere .
87 regiunile cu soluri puternic alcaline neutralizeaza aciditatea
ploilor inainte ca apele de ploaie sa ajunga prin siroaie in lacuri si
rauri .
Apele de suprafata cu continut mare de carbonati neutralizeaza
aciditatea. Datorita neutralizarii carbonatilor si bicarbonatilor
prezenti in sol si in apele alcaline de catre ionii acizi , se reduce
cantitatea acestora si capacitatea solurilor si apelor de suprafata de a
contracara efectul ploilor acide .
In ecosistemele terestere , acidifierea are efecte distructive asupra
padurilor deoarece copacii acumuleaza poluantii atmosferici pe o
perioada de mai multi ani , iar cantitatile de poluanti sunt mai mari in
paduri decat in zonele fara arbori , pentru ca arborii constituie prin
coroanele lor un obstacol in calea trecerii aerului .
In padurile de conifere concentrarea poluantilor este mai mare decat in
padurile de foioase deoarece primele acumuleaza poluanti si in timpul
iernii ( frunzele lor nu cad )
Ploile acide dermina “moartea†padurilor prin caracteristicile :
88 padurile sunt afectate pe o suprafata geografica mare
89 perioada de scadere a vitalitatii este lunga
90 sunt afectate numeroase specii
Exemplu : Deteriorarea padurilor a fost semnalata in fosta Cehoslovacie
, Polonia si Germania , unde sute de mii de hectare au fost distruse ,
in special in Muntii Metaliferi.
Ploaia acida actioneaza asupra padurilor :
91 ducand la o scadere perceptibila a PH-ului solului
92 ceata acida cu un PH scazut actioneaza direct (asupra cuticulei
frunzei, distrugand-o)
93 distruge micorizele ce duc la stoparea cresterii copacilor , deci
la distrugerea lor .
Ploile acide pot determina deteriorarea calitatii apelor subterane ,
datorita spalariicompusilor cu sulf si azot , prin sol in apele freatice
. Se formeaza in troposfera (stratul inferior al atmosferei) avand
reactii declansate de radiatiile solare si determinate de oxigenul si
apa din atmosfera .
2.2.7 Poluarea cu metale grele
Mercurul (Hg) – fiind lichid , e singurul metal ce se gaseste in
toate cele trei medii de viata . Sursele de mercur sunt sunt naturale ,
mercurul fiind folosit in industria chimica , in fabricarea vopselelor ,
a hartiei , a unor pesticide fi fungicide , a unor produse farmaceutice
.
Sursa de poluare cu mercur o reprezinta combustibilii fosili care care
se ard anual si prelucrarea mnereului numit cinobru .
In cazul mercurului tinem cont de trei aspecte :
94 mediul natural (acvatic) contine o anumita cantitate de mercur , iar
organismele s-au adaptat in decursul evolutiei .
95 mercurul provenit din activitatea umana se degaja in atmosfera ,
prin migrare si transformare ajungand in mediul acvatic , acumulandu-se
in produsi toxici .
96 in ecosisteme se pot produce fenomene de intoxicare cu mercur in
urma utilizarii fungicidelor organomercurice .
Plumbul (Pb) – este un metal foarte toxic si e folosit de multe
industrii .
Plumbul rezulta din liniile unor intreprinderi industriale si din
arderile motoarelor cu explozie ale autovehicolelor (fiind adaugat in
benzina ca moderator de explozie) .Ajunge in atmosfera odata cu gazele
de esapament ale motoarelor cu explozie , iar din atmosfera ajunge in
sol si apa , de aici fiind absorbit de plante , acumulandu-se in
radacini , in frunze , de unde e preluat de animalele ce se hranesc cu
plante .
Zincul (Zn) - este un element indispensabil tuturor organismelor , dar
poate deveni si toxic in unele imprejurari si conditii . Este introdus
in atmosfera din diferite procese industriale si din alte activitati
umane atat sub forma stabila cat si sub forma radioactiva . Zincul este
necesar datorita faptului ca intra in alcatuirea unui numar mare de
enzime . Multe organisme concentreaza zinc in cantitati mult mai mari
decat cele necesare functionarii lor normale .
Cadmiul (Cd) – este un metal cu o puternica actiune toxica asupra
organismelor. Patrunde in organisme prin hrana si prin suprafata
corpului acumulandu-se selectiv in diferite tesuturi, crescand
temperatura si scazand salinitatea .
3. Monitorizarea solului
3.1 Monitoringul integrat al solului reprezinta un sistem de
supraveghere continua a starii mediului care furnizeaza date privind
componentele structurale : apa , aer , sol , date ce sunt transformate
in informatie .
Sistemul privind monitoringul calitatii solurilor are trei niveluri de
intensitate a investigatiilor .
Nivelul I - efectueaza circa 960 de profile de sol cu coordonate bine
stabilite ( 720 amplasate pe terenuri agricole si 210 in soluri
forestiere ) .
Nivelul II - consta in investigatii mai detaliate in zonele in care s-au
constatat concentratii sporite de poluanti .
Nivelul III - se mareste numarul punctelor de colectare in zonele
afectate pentru a elabora recomandari in scopul combaterii proceselor de
poluare .
Pentru nivelul I de investigare , probele de sol colectate pe orizonturi
genetice sunt supuse tipurilor de analiza :
Fizice :
97 granulometrie
98 continut de apa
99 densitate aparenta
100 rezistenta de penetrare
101 porozitate
102 conductivitate hidraulica
Chimice :
103 PH
104 continut de humus
105 azot total
106 fosfor mobil
107 potasiu mobil
108 saruri solubile
109 metale grele
110 reziduuri de pesticide
111 alti poluanti
Biologice :
112 numar de bacterii
113 indice de colonizare
Pentru nivelurile II si III se detaliaza indicatori specifici .
Sistemul national de monitorizare a solurilor agricole cuprinde
subsisteme de supraveghere pentru :
114 starea de calitate a solurilor privind valorile de hidrogen ,
continutul de fosfor si potasiu si indicele de N pentru intreaga
suprafata a tarii .
115 stabilirea evolutiei proceselor de inmlastinire si saraturare in
marile sisteme de desecare si irigatii .
116 poluarea cu nitrati a solurilor si apelor freatice in zonele cu
soluri nisipoase .
117 poluarea cu reziduuri de la insecticidele organoclorurate , ape
uzate , namoluri.
118 Evolutia degradarii solurilor prin eroziune si alunecari .
3.2 Agrement si poluare
Turismul – o cautare de locuri frumoase si curate , un prilej de
reconfortare fizica si psihica in mijlocul naturii , natura care trebuie
protejata.Ceea ce in zilele noastre nu se mai intampla , producandu-se
ades abateri de la igiena si educatie , poluandu-se in mod voit solul si
natura .
3.3 Autoepurarea in sol
Straturile superficiale ale solului au o mare capacitate de mineralizare
a substantelor organice si o energica actiune de distrugere a germenilor
patogeni .Apa este mijlocul de dizolvare si antrenare , explicandu-se
astfel epurarea apelor uzate orasenesti prin utilizarea lor pentru
irigatii .
Microorganismele furnizeaza substante nutritive degradand poliantii
organici . Solul nu are putere de dispersare , degradarea lui
producandu-se imediat si ireversibil .
Orice suprafata compromisa ne aminteste ca pentru a se forma trei
centimetri de sol pe cale naturala sunt necesari 300 – 1000 de ani de
desfasurare a proceselor fizico – chimice si biologice .
3.4 Eroziunea
Avertismentul in privinta actiunilor de modificare a suprafetei
planetei este necesar deoarece acestea duc la degradarea solului prin
eroziune . Despadurirea , agricultura condusa nerational au drept
consecinta antrenarea solului cu apele din ploi . Astfel volume uriase
de aluviuni ajung in rauri si fluvii inrautatindu-le calitatea .
Aceasta nu mai este poluare , ci o distrugere a suportului care ne
asigura painea .
3.5 Gunoaiele orasenesti
Fiecare locuitor din orasele europne “produce†cam 1 Kg de gunoi pe
zi . In SUA cantitatea de gunoi este de trei ori mai mare si crste cu
2,5 % pe an . Asta reprezinta 500.000.000 tone de reziduuri solide care
trebuie colectate , evacuate si tratate .
Automobile abandonate , aparate electronice , ambalaje , ziare , ziare
, carti , haine , incaltaminte , resturi alimentare , cladiri demolate ,
mobile , cadavre de animale , tot ceea ce si-a pierdut valoarea de
utilizare este numit gunoi .
Compozitia
In privinta gunoaielor se constata diferente considerabile in functie de
zona geografica , de nivelul de viata si de obiceiurile locuitorilor .
Compozitia variaza si dupa anotimp .
Exemplu : Compozitia medie a gunoiului din Berkeley , SUA .
Structura fizica% greutateCompozitie chimica%Cutii de
tabla9,8Umiditate49,3Sticle , borcane11,7Cenusa28,5Carpe ,
zdrente1,6Carbon35,7Metale0,9Azot1,07Diverse
anorganice7,6P2O51,16Organice68,4K2O0,85
Colectarea
Mentinerea curateniei urbane e o sarcina pe cat de elementara pa atat
de dificil de rezolvat , in mare masura din cauza unei mentalitati
neglijente – gestul spontan de raspandire a gunoiului .
Multiplicand cel mai marunt deseu – mucul de tigara (0,5) cu un
milion (consumul zilnic intr-un mare oras) rezulta 500 kg de gunoi ,
chinuitor de greu de colectat .
Evitarea unei asemenea poluari este mult mai putin costisitoare printr-o
educare adecvata prin dezvoltarea constiintei cetatenesti . In plus ,
printre gunoaie exist o multime demateriale recuperabile- sticla , metal
, hartie . Pentru a colecta cantitatile de gunoi produse zilnic intr-un
mare oras sunt necesare mijloace de amploare .
Depozitarea si prelucrarea
De obicei drumul gunoiului se sfarseste la periferia orasului , in
gropi existente sau pe locuri virane unde se acumuleaza in mase sordide
, inevitabile . In decursul anilor , dupa ce a uratit peisajul , a
poluat aerul si apele subterane , putrefactia holdei de gunoi se
sfarseste .Ramane un amestec de reziduuri care impiedica utilizarea
solului .
Concluzionam ca pentru volumele anuale de gunoaie si in conditiile
crizei de terenuri din zonele urbane , aceasta evacuare rudimentara nu
se mai poate considera satisfacatoare .
In tarile straine inca din secolul trecut (1870) s-a introdus
incinerarea gunoaielor cu valorificarea partiala a caldurii pentru
producerea de abur si curent electric .
Depozitarea controlata a gunoaielor , cu asigurarea conditiilor de
fermentare aeroba , permit transformarea lor in conditii igienice ,
intr-un compost stabil , utilizabil ca amendament in agricultura .
Analizele tehnico – economice au stabilit ca aceasta este metoda
optima pentru reziduurile colectate din asezari mici si mijlocii .
Compostarea permite diferite niveluri de amenajare tehnica , de la
simpla depozitare controlata pana la instalatii perfectionate , de mare
productivitate , in care se realizeaza prelucrarea mecanica si
fermentarea intensiva la flux continuu , iar compostul obtinut este
comercializabil.
Concluzionam ca si gunoiul poate fi valorificat .
Combaterea poluarii
In combaterea poluarii solului este precumpanitor aspectul
organizatoric. In acest sens sunt de preferat solutii de ansamblu
edilitare in problema salubritatii urbane , sau tehnologice in cazul
reziduurilor industriale .
In plus , sistematizarea si coordonarea adecvata a unor actiuni de
detaliu poate preveni situatii grave , economisind totodata mijloace
importante . Un exemplu concludent il prezinta poluarea din exploatarile
petroliere , care , prin dispozitive simple si masuri locale consecvent
aplicate, se poate inlatura , realizandu-se astfel si protectia
calitatii apelor .
Eficienta pe care o poate avea educatia cetateneasca in favoarea
protectiei mediului este cea mai ingenioasa solutie tehnica de remediere
a poluarii .
4. Studii asupra calitatii solurilor
4.1 Norme tehnice
privind protectia mediului si in special a solurilor, cand se utilizeaza
namoluri de epurare in agricultura
Capitolul I - Prevederi generale
Prezentele norme tehnice au ca scop valorificarea potentialului
agrochimic al namolurilor de epurare, prevenirea si reducerea efectelor
nocive asupra solurilor, apelor, vegetatiei, animalelor si omului,
astfel incat sa se asigure utilizarea corecta a acestora.
Pentru scopurile prezentelor norme tehnice urmatorii termeni au
semnificatiile de mai jos:
a) namoluri:
1. namoluri provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din
localitati si de la alte statii de epurare a apelor uzate cu o
compozitie asemanatoare apelor uzate orasenesti;
2. namoluri provenite de la fosele septice si de la alte instalatii
similare pentru epurarea apelor uzate;
3. namoluri provenite de la statiile de epurare, altele decat cele
mentionate la pct. 1 si 2;
b) namoluri tratate - namolurile tratate printr-un proces biologic,
chimic sau termic, prin stocare pe termen lung ori prin orice alt
procedeu corespunzator care sa reduca in mod semnificativ puterea lor de
fermentare si riscurile sanitare rezultate prin utilizarea lor;
c) agricultura - cresterea tuturor tipurilor de culturi agricole in scop
comercial, inclusiv a cantitatilor necesare pentru stocare si
insamantare;
d) utilizare - imprastierea namolurilor pe soluri sau orice alta
aplicare a namolurilor pe si in soluri;
e) utilizator de namol - orice persoana fizica sau juridica autorizata,
implicata in incarcarea, transportul, depozitarea, imprastierea si
incorporarea namolului in terenul agricol al beneficiarului;
f) beneficiar de namol - orice persoana fizica si juridica care este
proprietar, arendas sau reprezentant al acestora, care accepta aplicarea
namolului pe terenul sau;
g) studiu agrochimic special - studiul agrochimic completat cu datele
privind incarcarea solului si plantei cu elementele poluante;
h) ape uzate orasenesti - ape uzate menajere sau amestec de ape uzate
menajere cu ape uzate industriale si/sau ape meteorice (conform Normelor
tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate
orasenesti NTPA-011, cuprinse in anexa 1 la H.G. 188/2002);
i) ape uzate menajere - ape uzate provenite din gospodarii si servicii,
care rezulta de regula din metabolismul uman si din activitatile
menajere (conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si
evacuarea apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse in anexa 1 la H.G.
188/2002);
j) ape uzate industriale - orice fel de ape uzate ce se evacueaza din
incintele in care se desfasoara activitati industriale si/sau
comerciale, altele decat apele uzate menajere si apele meteorice
(conform Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea
apelor uzate orasenesti NTPA-011, cuprinse in anexa 1 la H.G. 188/2002);
k) autoritate competenta - autoritatea careia ii revin atributii si
responsabilitati ce decurg din prezentele norme tehnice;
l) echivalent locuitor (e.l.) - incarcarea organica biodegradabila avand
un consum biochimic de oxigen la 5 zile (CBO^5) de 60 g O^2/zi (conform
Normelor tehnice privind colectarea, epurarea si evacuarea apelor uzate
orasenesti NTPA-011, cuprinse in anexa 1 la H.G. 188/2002). Namolurile
provenite de la statiile de epurare a apelor uzate din localitati si din
alte statii de epurare a apelor uzate cu o compozitie asemanatoare
apelor uzate orasenesti pot fi utilizate in agricultura numai daca sunt
in conformitate cu prezentele norme tehnice. Concentratiile de metale
grele in solurile pe care se aplica namoluri, concentratiile de metale
grele din namoluri si cantitatile maxime anuale ale acestor metale grele
care pot fi introduse in solurile cu destinatie agricola sunt prezentate
in tabelele nr. 1.1, 1.2 si 1.3.
Tabelul nr. 1.1
Valorile maxime admisibile pentru concentratiile de metale grele in
solurile pe care se aplica namoluri (mg/kg de materie uscata intr-o
proba reprezentativa de sol cu un pH mai mare de 6,5)
ParametrulValoarea limitaCadmiu3Cupru
100Nichel50Plumb50Zinc300Mercur1Crom100
Tabelul nr. 1.2
Concentratiile maxime admisibile de metale grele din namolurile
destinate pentru utilizarea in agricultura (mg/kg de materie uscata)
Parametrul Valoarea limitaCadmiu 10Cupru
500Nichel100Plumb300Zinc2.000Mercur5Crom500Cobalt50Arsen 10AOX (suma
compusilor organohalogenati)500
PAH (hidrocarburi aromatice policiclice) - suma urmatoarelor substante:
antracen, benzoantracen, benzofluoranten, benzoperilen, benzopiren,
chrisen, fluorantren, indeno (1, 2, 3) piren, naftalina, fenantren,
piren / 5 PCB (bifenili policlorurati) - suma compusilor cu numerele
28, 52, 101, 118, 138, 153, 180, conform Ordinului ministrului apelor,
padurilor si protectiei mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea
Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului, publicat in M.Of. 303
bis din 6 noiembrie 1997, cu modificarile ulterioare / 0,8 .
Tabelul nr. 1.3
Valorile limita pentru cantitatile anuale de metale grele care pot fi
introduse in terenurile agricole pe baza unei medii de 10 ani (kg/ha/an)
ParametrulValoarea
limitaCadmiu0,15Cupru12Nichel3Plumb15Zinc30Mercur0,1Crom12
Se interzice utilizarea namolurilor atunci cand concentratia unuia sau a
mai multor metale grele din sol depaseste valorile limita stabilite in
tabelul nr. .1 si trebuie luate masuri pentru ca aceste valori limita sa
nu fie depasite ca urmare a utilizarii namolurilor.
Pe terenurile agricole se pot aplica numai namolurile al caror continut
in elemente poluante nu depaseste limitele prezentate in tabelul nr.1.2.
Cantitatile maxime admisibile de metale grele care pot fi aplicate pe
sol pe unitatea de suprafata si pe an sunt in conformitate cu tabelul
1.3.
Pentru alte elemente poluante care nu sunt mentionate in tabelele nr.
1.1, 1.2 si 1.3 restrictiile si utilizarea namolurilor vor fi stabilite
de autoritatea teritoriala de mediu in baza recomandarilor primite din
partea autoritatilor centrale de mediu, pe baza studiilor efectuate de
Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului -
ICIM si de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie -
ICPA, pentru fiecare statie de epurare, pe baza analizelor de sol si
namol.
Pot fi utilizate in agricultura numai namolurile tratate. Producatorii
de namoluri trebuie sa furnizeze utilizatorului de namol cu regularitate
disponibilul de namol cu caracteristicile mentionate in tabelul nr. 1.4.
Tabelul nr. 1.4
Analiza namolurilor - indicatori de caracterizare a namolurilor
Indicatorul Metoda de analizapH SR EN 12176Umiditatea SR EN
12880Pierderea la calcinare SR EN 12879Carbon organic total SR EN
12880Azot STAS 12200/85Fosfor STAS 12205/84Potasiu STAS
12678/88CadmiuSTAS 12876/90CromSTAS 13117/92Cupru SR 13179/93Mercur
NichelSTAS 13094/92PlumbSR 13225/94ZincSR 13181/93
Numarul analizelor depinde de cantitatea de namol de la statia de
epurare, folosit in agricultura, si este prezentat in tabelul nr. 1.5.
Tabelul nr. 1.5
Numarul analizelor de namol
Tone de substanta uscata folosite in agricultura^1)
< 30
30 - 150
151 - 800
801 - 600
1.601 - 3.200
3.201 - 6.400
> 6.400
Parametri agronomici^2) / 2 / 4 / 6 / 9 / 12 / 15 / 18
Metale grele^3) / 2 / 3 / 4 / 8 / 12 / 15 / 18
HAP, PCB, AOX / 0/1 / 1 / 2 / 4 / 6 / 9 / 12
Dioxine / 0/1 / 0/1 / 1 / 1 / 2 / 3 / 4
1) Tone de substanta uscata inaintea tratarii cu var sau cu lapte de var
ori inaintea compostarii.
2) Substanta uscata, carbon organic, pH, N, P2O5, K2O, CaO.
3) Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, Co, As.
Se interzice utilizarea namolurilor sau livrarea acestora in vederea
utilizarii lor pe:
- terenurile folosite pentru pasunat;
- terenurile destinate cultivarii arbustilor fructiferi;
- terenurile destinate culturii legumelor;
- terenurile destinate culturilor pomilor fructiferi cu 10 luni inainte
de recoltare si in timpul recoltarii.
In tabelul nr. 1.6 sunt prezentate o serie de conditii care trebuie
indeplinite la imprastierea namolurilor de la statiile de epurare.
NOTA:
Imprastierea namolului se face numai in perioadele in care sunt posibile
accesul normal pe teren si incorporarea namolului in sol imediat dupa
aplicare.
In utilizarea namolurilor trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:
a) trebuie sa fie avute in vedere necesitatile nutritionale
aleplantelor;
b) sa nu se compromita calitatea solurilor si a apelor de suprafata;
c) valoarea pH-ului din solurile pe care urmeaza a fi aplicate namoluri
de epurare trebuie sa fie mentinuta la valori peste 6,5.
Capitolul II - Obligatiile producatorilor, respectiv ale utilizatorilor
de namoluri de epurare
Producatorul de namol are urmatoarele obligatii:
1. sa anunte autoritatea teritoriala de mediu si utilizatorii de namol
despre eventualii poluanti existenti in namol;
2. sa identifice utilizatorul de namol si suprafetele agricole (inclusiv
pe cele sensibile) care intrunesc conditiile necesare utilizarii
namolului, pe baza studiilor pedologice intocmite la cererea
producatorului de catre oficiile teritoriale de studii pedologice si
agrochimice (OSPA);
3. sa contacteze utilizatorul de namol si sa evalueze posibilitatile de
utilizare a namolului. Pentru a obtine permisul de aplicare in baza
autorizatiei de functionare a statiei de epurare, producatorul de namol
trebuie sa trimita autoritatii teritoriale competente, cu cel putin o
luna inainte de perioada de imprastiere, date cu privire la:
a) cantitatile de namoluri generate si cantitatile de namoluri furnizate
pentru utilizarea in agricultura;
b) compozitia si caracteristicile namolurilor, conform datelor din
tabelul nr. 1.4;
c) tipul de tratament efectuat asupra namolului;
d) datele de identificare a utilizatorilor de namoluri;
e) date despre localizarea suprafetei agricole pe care urmeaza sa se
aplice namol;
f) perioada probabila de imprastiere;
g) tipul culturii;
4. sa asigure transportul si imprastierea namolului;
5. sa anunte autoritatea teritoriala de mediu in cazul nerespectarii
conditiilor initiale de eliberare a permisului de imprastiere, la
schimbarea terenului, in cazul in care utilizatorul de namol refuza
ulterior namolul;
6. sa aleaga solutia de eliminare a namolului (incinerare, depozitare)
in cazul neobtinerii autorizatiei de imprastiere a namolului sau in
cazul in care nu gaseste loc de imprastiere;
7. sa tina la zi registrele cu:
a) cantitatile de namoluri produse si cantitatile de namoluri furnizate
pentru agricultura;
b) compozitia si caracteristicile namolurilor fata de parametrii
specificati in tabelul nr. 1.4;
c) tipul de tratament efectuat;
d) numele si adresele destinatarilor de namoluri si locurile de
utilizare a namolurilor;
8. sa comunice la cererea autoritatilor competente informatiile care se
gasesc in registrele de evidenta;
9. sa realizeze studiul agrochimic special de control si monitoring al
solului pe care s-a aplicat namolul.
In responsabilitatea producatorului de namol intra tot ceea ce priveste
calitatea, cantitatea, transportul, imprastierea namolului pe
suprafetele agricole, precum si efectele acestuia asupra mediului si
sanatatii omului dupa utilizare.
Utilizatorii de namoluri de epurare sunt obligati:
a) sa anunte autoritatile competente si producatorul de namol despre
rotatia culturii;
b) sa realizeze incorporarea namolurilor in sol in aceeasi zi in care
s-a aplicat namolul;
c) sa anunte producatorul de namol daca s-au razgandit in privinta
utilizarii namolului inainte de a se realiza transportul acestuia.
In zonele de utilizare a namolurilor se organizeaza sistemul de
monitorizare al factorilor de mediu (sol, apa, plante) in completarea
sistemului national.
Capitolul III - Atributii si raspunderi ale autoritatii competente
Pentru realizarea obiectivului acestor norme tehnice, autoritatile
competente la nivel central au urmatoarele atributii:
1. Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului:
a) coordoneaza activitatea celorlalte autoritati competente prin
Directia gestiunea deseurilor si substante chimice periculoase;
b) avizeaza activitatea de utilizare agricola a namolului de epurare
(emite permis de aplicare);
c) asigura raportarea datelor referitoare la producatorii si
utilizatorii de namol, precum si la caracteristicile namolurilor
utilizate in agricultura, conform Regulamentului Comisiei Europene de
raportare a datelor;
d) elaboreaza impreuna cu celelalte autoritati competente documentele
tehnice de utilizare a namolurilor;
e) autorizeaza laboratoarele care efectueaza analize de sol, plante,
namol si ape, in conformitate cu Ordinul ministrului apelor si
protectiei mediului nr. 370/2003 privind activitatile si sistemul de
autorizare a laboratoarelor de mediu, publicat in M.Of. 756 din 29
octombrie 2003;
f) asigura organizarea si finantarea activitatii de monitoring (sol, apa
si plante) dupa utilizarea namolului pe terenurile agricole;
g) elaboreaza prin OSPA studii pedologice ale terenurilor agricole pe
care poate fi utilizat namolul de epurare si urmareste evolutia
culturilor pe acele terenuri;
h) elaboreaza recomandari de informare a publicului si a potentialilor
factori implicati;
i) nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul National de
Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului - ICIM ca laborator
national de referinta pentru analize de aer, apa si namol si ca
organizator al bazei de date la nivel central cu privire la aer, apa si
namol;
j) nominalizeaza prin prezentul ordin Institutul de Cercetari pentru
Pedologie si Agrochimie - ICPA ca laborator national de referinta pentru
analize de sol, plante si namol si ca organizator al bazei de date la
nivel central in ceea ce priveste calitatea solului si plantelor;
k) pe baza informatiilor obtinute de la autoritatile teritoriale
competente, ICIM si ICPA intocmesc anual un raport de sinteza privind
utilizarea namolurilor in agricutura, cantitatile utilizate, pe tipuri
si caracteristici de namoluri, tipurile de soluri si evolutia
caracteristicilor acestora, dificultatile aparute si masurile
intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora;
2. Ministerul Administratiei si Internelor:
a) participa la elaborarea documentelor tehnice;
b) elaboreaza impreuna cu autoritatile locale planuri de imbunatatire a
activitatii statiilor de epurare in scopul aplicarii celor mai bune
practici de eliminare a namolului.
Pentru realizarea obiectivului prezentelor norme tehnice, autoritatile
competente la nivel teritorial au urmatoarele atributii:
1. autoritatea teritoriala de mediu:
a) elibereaza permis de aplicare a namolului, cu respectarea
prevederilor prezentelor norme tehnice, conform modelului din anexa la
acestea;
b) se consulta si informeaza autoritatea agricola si autoritatea de ape
pentru acordarea permisului de aplicare;
c) informeaza aceste autoritati in legatura cu permisele de aplicare
eliberate;
d) este obligata sa trimita la termen decizia analizarii dosarului;
e) controleaza si supravegheaza activitatea producatorilor si
utilizatorilor de namol pentru respectarea prevederilor prezentelor
norme tehnice si ia masuri de sanctionare conform legii pentru
respectarea acestora;
f) tine la zi registrele cu producatorii de namoluri, pe cantitati si
caracteristici ale namolurilor, tipuri de tratamente efectuate la
namoluri, numele si adresele producatorilor de namoluri;
g) intocmeste anual, impreuna cu autoritatea teritoriala agricola, un
raport de sinteza privind utilizarea namolurilor in agricultura,
cantitatile utilizate, pe tipuri si caracteristici de namoluri, tipurile
de soluri si evolutia caracteristicilor acestora, dificultatile aparute
si masurile intreprinse sau propuse pentru rezolvarea acestora. Acest
raport se transmite la ICIM si ICPA pana in luna martie a anului
urmator;
2. autoritatea teritoriala agricola:
a) coopereaza cu autoritatea de mediu in vederea acordarii permisului de
aplicare si intocmirii raportului de sinteza;
b) tine la zi registrele cu utilizatorii de namoluri, pe tipuri si
caracteristici ale namolurilor si ale solurilor pe care se utilizeaza
namolurile, modul de utilizare, numele si adresele utilizatorilor;
c) tine evidenta rotatiei culturilor;
3. agentii de consultanta agricola:
a) organizeaza campanii de informare pentru utilizatorii de namol,
agentii economici si consumatorii de produse agricole;
b) ofera consultanta agricultorilor in vederea folosirii namolului ca
ingrasamant organic.
4.2 Studii si cercetari
pe modele privind absorbtia , degradarea
si migrarea pesticidelor in sol
 Protectia mediului ambiant in cadrul productiei agricole prezinta o
importanta deosebita pentru ansamblul economiei nationale si in mod
special pentru asigurarea unui cadru optim vietii sociale din
comunitatile rurale si urbane. In ultimele decenii se inregistreaza o
chimizare continua a agriculturii in scopul mentinerii recoltelor la un
nivel ridicat, concomitent cu saracirea evidenta a solului in substante
naturale nutritive. Un loc important in procesul agricol il ocupa
utilizarea unei game largi de pesticide. Acestea sunt deosebit de utile
in masura in care rezolva problemele pentru care au fost create si
aplicate. Dar, acumularea acestora in sol, flora si fauna, precum si
migrarea necontrolata a lor in mediu, sau a reziduurilor din procesele
de valorificare, poate produce o serie de efecte nedorite atat asupra
plantelor, cat si a ecosistemului in ansamblu. O situatie deosebita se
inregistreaza in cazul in care sunt aplicate cantitati suplimentare in
dorinta cresterii valorice a recoltelor. In acest caz, acumularea si
migrarea necontrolata in sol si apa subterana a pesticidelor pot
determina dereglari importante a parametrilor factorilor de mediu.
Comportarea pesticidelor in sol, care este o problema complexa si
dificila de studiat datorita multitudinii factorilor de natura
aleatoare, a impus abordarea unor tehnici moderne de cercetare si
specializarea profesionala a colectivului de cercetatori. Principalele
probleme care intervin in dinamica pesticidelor in sol (adsorbtie,
volatizare, absorbtie, degradare, migrare, acumulare etc.) constituie
obiectul unor studii aprofundate de laborator si teren, cu profil
teoretic si experimental, prin valorificarea potentialului stiintific al
colectivului de cercetare si a bazei materiale a catedrei. In ultimii
ani, cercetarile teoretice si experimentale ale colectivului de
cercetatori au contribuit la evidentierea unor rezultate de certa
valoare stiintifica si aplicativa. Aceste rezultate s-au concretizat in
urmatoarele directii:
- analiza principalilor factori care determina migrarea pesticidelor in
sol;
- stabilirea pe baza de coeficienti specifici a influentei exercitate
de diferiti factori pedoclimatici asupra proceselor la care participa
pesticidele in complexul fizico - chimic si biologic al solului;
- elaborarea criteriilor de edificare pentru un model de prognoza a
poluarii solurilor; definirea modelului de prognoza pentru poluarea unor
tipuri caracteristice de sol;
- elaborarea criteriilor de edificare a unui model de prognoza a
poluarii apelor subterane; definirea modelului de prognoza pentru
poluarea apelor subterane aflate in regim static si dinamic;
- determinarea calitativa si cantitativa a unor coeficienti specifici
procesului de poluare (de difuzie, de retinere, de degradare etc.).
Tema de cercetare abordata se incadreaza in suita cercetarilor
stiintifice desfasurate in comunitatea europeana si cea mondiala,
privind protectia mediului ambiant la actiunea pesticidelor utilizate in
procesul agricol. Totodata, tema de cercetare este valorificata in
evaluarea impactului activitatilor social-economice asupra mediului
inconjurator. Rezultatele cercetarilor sunt valorificate in activitatea
didactica desfasurata la sectia APAS de la Facultatea de Hidrotehnica,
prin imbunatatirea bazei materiale, crearea de lucrari noi de laborator
si obtinerea de materiale pentru cursurile universitare. Totodata, o
serie de studenti se perfectioneaza in acest domeniu pentru lucrarile de
diploma elaborate la terminarea studiilor.
N.1 Norme de protecþia muncii în laboratorul de chimie
Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta
urmãtoarele reguli generale de tehnica securitãþii muncii:
1 Este interzisa intrarea in laboratorul de chimie fara halat
2 Este interzis alergatul în laborator.
3 Persoanele cu pãrul lung ºi-l vor strânge la spate în timpul
efectuãrii experimentelor chimice.
4 Nu se consumã bãuturã sau mâncare în laboratorul de chimie.
5 Având rol de protecþie a pielii ºi îmbrãcãmintei, purtarea
halatului este obligatorie pentru orice persoanã care lucreazã în
laborator. Halatul trebuie sã fie alb, curat, confecþionat din pânzã
de bumbac.
6 La efectuarea unor experienþe explozive este necesarã purtarea
ochelarilor de protecþie.
7 Se va pãstra ordinea ºi curãþenia pe mesele de lucru ale
elevilor.
8 Pentru evitarea unor reacþii secundare vesela ºi aparatura de
laborator se utilizeazã doar în stare perfectã de curãþenie.
Acestea se vor spãla cu amestecuri alcaline ºi apã distilatã, fãrã
a se utiliza nisipul, deoarece la vasele de sticlã apar fisuri ºi la
încãlzire sticla se va sparge uºor.
9 Lucrãrile de laborator se vor efectua cu cantitãþile de substanþe
indicate în instrucþiuni, cu vase ºi aparaturã adecvate lucrãrilor,
dupã verificarea prealabilã a aparaturii respective.
10 Este strict interzisã folosirea reactivilor din ambalaje fãrã
etichetã.
11 Se interzice categoric gustarea ºi chiar contactul cu pielea a
substanþelor chimice.
12 Mirosirea substanþelor se va face cu grijã, prin þinerea vasului
la distanþã ºi apropierea vaporilor care se degajã prin miºcarea
mâinii deasupra acestuia.
13 Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule
curate.
14 Soluþiile de reactivi pentru analizã nu se vor scoate cu pipeta
direct din flacon ci mai întâi se toarnã cantitatea necesarã
ãntr-un pahar curat, din care apoi se face pipetarea. Se va avea în
vedere ca la transvazarea lichidelor sã se þinã borcanul cu eticheta
spre palmã pentru a evita deteriorarea acesteia.
15 Substanþele foarte volatile se manipuleazã în niºe ºi deasupra
unei chiuvete.
16 În cazul în care se lucreazã cu substanþe inflamabile, este
necesarã stinge
