Referat Numar De Oxidare
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Numar De Oxidare si de asemenea puteti face
Download Referat Numar de oxidareCiteste fragmente din Referat Numar De Oxidare
Numar de oxidare
Numărul de oxidare sau starea de oxidare se defineşte ca suma
HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sarcin%C4%83_electric%C4%83&a
ction=edit" o "Sarcină electrică" sarcinilor pozitive şi negatice
ale unui HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Atom" o "Atom" atom
, care indică indirect numărul de HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/wiki/Electron" o "Electron" electroni pe
care atomul i-a acceptat s-au cedat. Numărul de oxidare este o
aproximare conceptuală, utilă de exemplu când au loc procese de
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxidare" o "Oxidare" oxidare
sau HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Reducere&action=edit" o
"Reducere" reducere .
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Proton" o "Proton" Protonii
unui atom sunt încărcaţi pozitiv, această sarcină fiind compensată
de cea negativă a electronilor; dacă numărul de protoni şi de
electroni este acelaşi într-un atom, acesta este eletric neutru.
Dacă atomul cedeată un electron, sarcinile pozitive ale protonilor nu
mai sunt compensate, nefiind destui electroni. În acest mod se obţine
un HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Ion" o "Ion" ion cu
sarcină pozitivă ( HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Cation" o
"Cation" cation ), A+, despre care spunem că este un ion monopozitiv;
numărul său de oxidare este +1. În schimb, dacă atomul acceptă un
electron, protonii nu mai compensează sarcina electronilor,
obţinându-se un ion mononegativ, A-. De asemenea, atomul poate ceda un
număr mai mare de electroni, rezultând ioni dipozitivi, tripozitivi,
etc. În acelaşi mod, poate să accepte un număr mai mare de
electroni, obţinându-se ioni dinegativi, trinegativi, etc.
Numărul de oxidare este înscris de obicei, între paranteze, imediat
după elementul despre care este vorba. De exemplu, un ion cu număr de
oxidare +3, Fe3+, se va scrie în acest mod: fier (III). HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/wiki/Oxid" o "Oxid" Oxidul de magneziu,
MnO4-, se numeşte "oxid de magneziu (VII)" (numărul de oxidare al
magneziului fiind +7); în acest fel se poate face diferenţierea de
alţi oxizi. În aceste cazuri nu este necesată indicarea tipului
sarcinii ionului, adică dacă ionul este pozitiv sau negativ.
În formula chimică, numărul de oxidare al ionilor se indică
printr-un supra-indice după simbolul elementului, cum s-a văzut la
Fe3+, sau de exemplu la oxigen (II), O2-. Nu se indică numărul de
oxidare în cazul în care elementul este neutru.
Formula următoare prezintă molecula de iod, I2, acceptând doi
electroni, modalitate prin care va prezenta un număr de oxidare de -1:
I2 + 2e- → 2I-
Când se scriu reacţii chimice, următoarele reguli permit obţinerea
numărului de oxidare, pe care îl prezintă fiecare element:
.
0
B
D
Å“
ž
®
°
´
¶
´
áâ€â‚¬Ã¬Â¹Â¨Ã¡Å“¦á˜€â½¨äâ€Â¨Ã¥â€â‚¬Ã„ˆä¡ÂØ䡳Øáâ€â€Ã¬Â¹Â¨Ã¡Å“¦á˜€â½¨äâ€Â¨Ã¦Â´â‚¬Ã¡Â¡Ë†Ã§Å’„ᡈ䨄
consideră că atomul cu o HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronegativitate" o
"Electronegativitate" electronegativitate mai mare acceptă electronul
şi celălalt îl cedează.
Dacă atomii sunt egali, se consideră că electronul este împărţit.
Câteodată, nu este clar ce număr de oxidare au ionii unei HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/wiki/Molecul%C4%83" o "Moleculă" molecule .
De exemplu, în molecula de Cr(OH)3, nu ni se indică nici un număr de
oxidare, dar există o legătură ionică. Din acest motiv, există
câteva reguli ce ajută în determinarea numărului de oxidare al
fiecărui ion:
Numărul de oxidare al atomilor neutrii este egal cu zero.
ÃŽn moleculele neutre, suma numerelor de oxidare ale elementelor ce o
formează dă zero.
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Flor&action=edit"
o "Flor" Florul are întodeauna numărul de oxidare -1 (este vorba de
un atom foarte electronegativ).
HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oxigenul&action=edit" o
"Oxigenul" Oxigenul tinde să aibă un singur număr de oxidar, şi
anume -2, cu unele excepţii:
în prezenţa florului, care va avea numărul de oxidare -1.
Când sunt legături între atomii de oxigen, un oxigen neutralizează
sarcina unui altuia.
În peroxizi, de exemplu, în apa exigenată (peroxidul de hidrogen),
H2O2, unde avem O22-, deoarece se consideră că atomul de oxigen are
numărul de oxidare -1.
ÃŽn superoxizi; -1/2.
Ionii elementelor din HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/wiki/Grupele_tabelului_periodic" o "Grupele
tabelului periodic" grupa I A a tabelului periodic au numărul de
oxidare +1 în compuşi.
Ionii elementelor din grupa a II-a A a tabelului periodic au numărul de
oxidare +2 în compuşi.
HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Halogeni&action=edit" o
"Halogeni" Halogenii au în mod norma numărul de oxidare -1 (cu
excepţia cazului în care se combină cu atomii aşa de electronegativi
ca şi ei, precum oxigenul sau alţi halogeni).
HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Hidrogen" o "Hidrogen"
Hidrogenul are numărul de oxidare +1, cu excepţia cazului în care
formează HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hidrur%C4%83&action=edit" o
"Hidrură" hidruri metalice.
De exemplu, în compusul Cr(OH)3, oxigenul are numărul de oxidare -2
iar hidrogenul +1. De aceea, gruparea HYPERLINK
"http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hidroxid&action=edit" o
"Hidroxid" hidroxid are o sarcină negativă (-2+1), fapt pentru care
se scrie, dacă nu formează un compus, ca OH-. Deci, în Cr(OH) există
trei hidroxizi, pentru că există trei sarcini negative care
neutralizează ionul de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Crom"
o "Crom" crom , atât timp cât este vorba de un ion tripozitiv, Cr3+.
ì¥Â`
