Referat Fulgi De Porumb.DOC

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Fulgi De Porumb.DOC si de asemenea puteti face Download Referat Fulgi de porumb.DOC

Citeste fragmente din Referat Fulgi De Porumb.DOC

1. Introducere Istoria lui Kellogg a început în urmă cu aproape un secol. Dr. John H. Kellogg şi W.K. Kellogg au căutat să dezvolte o cereală care să poată înlocui carnea în dietele pacienţilor de la sanatoriul Battle Creek pe care Kellogg îl conducea. Produsul eforturilor lor, fulgii de porumb, a devenit destul de popular pacienţilor, încât Kellogg a format două companii care au devenit în 1899 Kellogg Company. După 86 de ani Kellogg a devenit una dintre cele mai mari companii de mâncare din lume, cu vânzări anuale ce depăşesc 2,5 miliarde $ şi cu profituri mai mari de 250 milioane $. Kellogg a ocupat o poziţie pe piaţa fulgilor de cereale aproape de două ori mai mare decât a celor mai apropiaţi concurenţi, General Mills şi General Foods. “Kellogg cunoaşte afacerea cu cereale mai bine decât oricine altcineva” a spus William Wason de la Brown Brother Harriman & Co, “şi conducerea a avut înţelepciunea să rămână credincioasă (loială) la ceea ce ştiau ei să facă”. În decembrie 1985, Kellogg Company a fost desemnată una dintre cele cinci companii cel mai bine conduse din Statele Unite ale Americii. Kellogg Company şi-a câştigat acest statut datorită performanţei pe care a avut-o între anii 1970-1980, cea mai neagră perioadă din istoria industriei, şi a progresului pe care l-a avut între 1984 şi 1985. 1.1 Perezentarea generală a industriei fulgilor de cerale Industria fulgilor de cereale este compusă din firme care sunt angajate în fabricarea şi vânzarea produselor alimentare preambalate făcute în principal din cereale . Consumatorul nu trebuie să prepare produsul înainte de a-l folosi şi poate fi mâncat sub formă uscată sau prin adăugarea unor substanţe cum am fi laptele sau zahărul. Printre avantajele produselor, din perspectiva consumatorului se numără uşurinţa în folosirea lor şi satisfacerea necesităţii de hrănire. Consumarea produsului are loc în principal la micul dejun, dar sunt de asemenea folosite şi ca gustări. Primele produse care au fost introduse pe piaţă de către W.K Kellogg, au fost fulgii de grâu în 1894 şi fulgii de porumb în 1898. Idustria fulgilor de cereale are o cifră de afaceri de 4 miliarde $ şi este compusă din câteva companii mari care domină piaţa. Condusă de Kellogg, industria include General Mills, General Foods, Quaker Oats, Ralston Purina şi Nabisco. Tabelul 1 arată performanţa celor mai importanţi concurenţi pe piaţă până în 1984. Tabelul 1 Industria fulgilor de cereale % Compania 1976 1977 1978 1979 1980 1981 1982 1983 1984 Kellogg 42.6 42.5 42.0 41.5 40.9 39.3 38.5 38.5 40.3 General Mills 20.8 20.5 20.4 22.2 22.4 23.0 23.1 23.2 23.1 General Foods 15.7 16.8 16.0 15.4 15.0 15.0 16.0 16.1 13.3 Quaker Oats 8.9 8.9 8.7 8.6 8.6 8.6 8.9 8.9 8.6 Ralston Purina 4.9 3.4 5.7 5.6 6.2 6.1 5.6 6.1 6.3 Nabisco 4.0 4.2 4.2 4.1 3.8 3.9 3.8 3.8 4.2 Importanţa cerealelor în linia de produse a concurenţilor se schimbă ca rezultat al competiţiei şi dezvoltării companiilor. Cu toate că cerealele reprezintă mai mult de 75% din vânzările companiei Kellogg, ele nu constituie mai mult de 13% din vânzările celor de la General Foods şi 7% din vânzările celor de la General Mills 2.Studiul comparativ al solutiilor tehnice existente 2.1. Materi primă folosită la fabricarea fulgii de porumb Porumbul Plantă cerealieră de mare productivitate, porumbul ocupă locul al doilea în ierarhia mondială, după grâu şi înaintea orezului. În ţara noastră porumbul ocupă primul loc în producţia agricolă,atât sub aspectul suprafeţei, cât şi al recoltelor. Până în trecutul apropiat valorificarea alimentară a porubului se rezumă la procesare de mălai în condiţii rudimentare în peste 5000 d mori, alături de utilizarea unor cantităţi mici pentru fabricarea de amidon şi de spirit. În ultimii ani, atât pe plan naţional, cît şi mondial, se înregistrează o diversificare şi prelucrare multilaterală în condiţii industriale a porumbului, întroducându-se tehnologii noi. Valoarea energetică a porumbului este de 355kcal/100g (la o umiditate de 15%),superioară celei a făinurilor de grâu, orez şi secară. Digestibilitatea este, de asemenea,superioară. Cele de mai sus se atribuie conţinutului ridicat de amidon,de peste 60%, a elui de proteine de cca 10% şi de ulei de cca 5% la o uiditate de 15% a bobelor.Tehnicile actuale de măciniş permit recuperarea avansată a germenilor şi obţinerea din aceştia a unui ulei dietetic, precum şi fracţionarea pe ponderea conţinutului amidonos sau proteic, în funcţie de cerinţe. În ţara noastră, noile tipuri de mori de 35 şi 70t/24 ore realizează prelucrarea porumbului în condiţii calitativ superioare, cu separarea a 8...10% germeni, 72% mălai furajer şi 5% tărâţe. Prin introducera degerinării s-a realizat, în aceaşi timp , o prelungire a conservabilităţii mălaiului. Conform noilor tehnologii din ţara noastră degerinaraea se efectuează în două trepte. După prima degerminare rezultă un amestec de crup, praf şi germni. Amestecul este supus unei cerneri cu o sită plană cu două pasaje. De aici prima fracţiun este supusă din nou degerminării la o viteză periferică a rotorului cu paleţi de 17...20m/s. Distanţa dintre paletele statorului şi ai rotorului se reglează la 20...25mm şi înclinarea paletelor la 5...10 . În felul acesta se urmăreşte realizarea unei dislocări maxime a germenilor şi obţinerea unor crupe cu dimensiuni cât mai mari. Fracţiunea a doua se dirijează la un separator în cascadă pentru extragerea particulelor uşoare şi trimiterea amestecului de germeni şi crupe la o masă densimetrică. Crupele rezultate de la degerminator sunt sortate cu ajutorul unei site plane, cu redirijarea unor fracţiuni pentru o nouă degerminare şi separare cu cascadă şi mese densimetrice. Crupele mici rezultate în urma acestor operaţiuni sunt trimise pntru măcinarea , iar particulele cu dimensiunile cele mai mici reprezintă mălaiului fin. Pentru moara de35t/24h secţia de degerminare este prevăzută cu două degerminatoare,trei separatoare în cascadă, două site plane şi două mese densimetrice. Pentru măcinare,se folosesc patru pasaje de şroturi,valţurile având lungimea de 1000 mm şi diametrul de 250 mm. Raportul de turaţii este de 1:2,5. Folosind o maşină dublă de griş se pot obţine patru sorturi de mălai sau mai puţine, variind corespunzător proporţia de produs. În situaţia obţinerii a patru produse, acestea sunt: Sortul extra grişat,rezultat din zonele sticloase ale bobului, este lipsit de făină şi tărâţă, având o granulaţie uniformă,provine numai de la maşina de griş. Sortul superior semigrişat, reprezentând un amestec de fracţiuni sticloase şi amidonoase,rezultă de la sita plană. Sortul de mălai comun,fracţiunea cea mai numeroasă,amidonoasă,rezultat de la sita plană, având particule mici,terogene. Sortul de mălai foarte fin,făinos, furajer, constituit în special din pospai. În fluxul tehnologic din fig.1.sunt redate caracteristicile suprafeţelor valţurilor şi ale sitelor,în situaţia măcinării pentru obţinerea a două sorturi de mălai. Instalaţia de măcinare de 32t/24ore are următoarel încărcări: la valţurile de şroturi 82,5kg/cm,la cernre 860kg/m2 şi la maşina de griş 403kg/cm lăţime. Industrializarea porumbului în scopuri alimentare se efectuează penrtu obţinerea de produse expandate, de amidon şi determinanţi ai acestuia, produse de hidroliză şi spirit. Fluxul tehnologic simplificat pentru măcinarea porumbului în vederea obţinerii a două produse 3.1 Descrierea liniei de fabricaţie a fulgii de porumb Reprezintă produse obţinute din crupe prin gelifiere, dextinizare şi caramelizare parţială a hidraţilor de carbon,amestecare cu ingrediente şi opărire a fulgilor. Ca materie primă se folosesc crupe de porumb, având o sticlozitate de minim 57% şi umiditate de cca 14%. Endospermul trebuie să prezinte minim 84% din masa boabelor, iar conţinutul de grăsime să nu depăşeasacă 1%. În ţara noastră ,se procedează la o curăţire suplimentară a crupelor înainte de prelucrare. În acest scop ele sunt trecute la o sită oscilantă şi un separator de pietre pentru eliminarea pe cale uscată a fracţiunilor pulverulente şi a pietrelor. În continuare porumbul este supus umezirii şi separării de impurităţi grosiere şi de învelişul celulozic, prin flotaţie. Urmează degerminarea şi reţinerea fracţiunilor cu dimensiuni de peste 3,5mm , considerate corespunzătoare pentru producerea fulgilor. Proporţia acestora este de cca 15% din amestec. Cu ajutorul unei site plane şi a unei mese densimetrice se realizează separarea de crupe cu dimensiuni de 1,5…3,5m folosite pentru producerea mălaiului,rezultând în proporţie de cca 33 % germeni şi tărâţă. h‘2 D h h‘2 Cruple sunt supuse apoi gelifierii prin aburire timp de o oră într-un melc cu pereţi dubli şi apoi fierberii într-un tambur,timp de 1,5ore,umiditatea crescând astfel cu cca 8%.. În decursul acestui proces se adaugă diferitele ingrediente şi amelioranţi de gust, precum glucoză, zahăr,extract de malţ,sare ş.a. De aici ,prin intermediul unui distribuitor, crupele sunt trecute în autoclave rotative,cu productivităţi de cca 2000 kg produs finit/oră. Crupele fierte sunt răcite pe benzi,ajungând apoi la desfăcătoarele de cocoloaşe şi la dispozitivele de egalizare a grosimii. După acesta are loc deshidratarea în uscătorul cu benzi, urmată de uscarea finală într-un uscător vertical cu aer cald în uscătorul cu benzi,urmată de uscarea finală într-un uscător vertical cu aer cald în contracurent, reducându-se umiditate la cca 17%. Cruple sunt aburite într-un şnec, ajungând pe cale pneumatică la banda de răcire, apoi la o sită vibratoare pentru eliminarea cocoloaşlor rămase şi a crupelor sfărâmate. Crupele sunt trecute la un valţ de aplatizare ,care le laminează o grpsime de 0,3mm , la temp de 45 C, cilindrii valţului fiind răciţi cu apă.După trecerea pe o bandă de uscare, fulgii cruzi sunt prăjiţi într-un cuptorla temp de 250C, la timp de 3…4 min.,umiditatea scăzând la 4…6%.După prăjire are loc răcirea pe o bandă şi în final ambalarea în pungi de 250g. Fulgi de poumb se caracterizează prin structura crocantă, culoarea galben deschisă până la maronie, uniformă, fără arsuri şi mirosul plăcut caracteristic produselor de porumb prăjite. Conţinutul de găsime este de sub 1%. Stabilitatea este de minim 6 luni. Pentru realizarea unei calităţi superioare se folosesc numai crupe rezultate de la cernutul sitei de sârmă nr.5 şi refuzul sitei nr.8. a sitelor plane. Acestea au dimensiuni cuprinse între 2,8 şi 4,5mm,fiind lipsite de fracţiuni făinoase şi de particule de înveliş. Se procedează de preferinţă la o condiţionare preliminară cu apă urmată de o degerminare. Pentru uscare se pretează în special tunelul de tip Sargent.Acesta este prevăzut cu o bandă cu impletitură de sârmă pste care se găsesc ţevi de încălzire cu abur.Prezintă avantajul posibilităţii reglării umidităţii produsului la valoarea dorită fără vătămarea acestuia, el nefiind supus nici mişcări sau agitări pe bandă. Pentru laminarea fulgilor s-a construit valţul de tip Smico cu tăvălugi ce se rotesc în sens contrar la turaţii variabile fără trepte. 4.Utilaje şi instalaţie folosite la producerea fulgii de porumb Instalaţie pentru degerminarea porumbului Degerminarea porumbului constă în separarea germenilor din masa de măciniş. În componenţa bobuluzi de porumb, germenii au o pondere de 6....8%, constituind centrul de acumulare a substanţelor grase şi în bună parte a substanţelor protice solubile. Cele mai bune rezultate s-au obţinut în cazul degerminării pe cal umedă, procesul de separare bazânduse pe diferenţa de greutate specifică între germeni şi restul măcinişului. Germenii pot fi separaţi la suprafaţa unei suspensii cu concentraţieadecvată. Utilajele folosite pentru acestă operaţie sunt căzile de degrminare sau hidrocicloane. Acest utilaj este folosit pentru zdrobirea boabelor de porumb astfel încât germenele-embrionul, inclusiv vârful bobului şi parţial părţi de înveliş să se detaşeze de endosperm. Pentru a obţine mălai de calitate, la operaţia propriu zisă de măcinare ajung doar crupele din boabele de porumb rezultae din degerminare şi nu boabelor întregi. În final se obţine un mălai fără germeni care: Care nu are urme de tărâţe; Are granulaţie uniformă; Are culoare roşcat-auriu Acest lucru este valabil dacă se respectă câteva condiţii pentru boabele de porumb: Să fie din soi sticlos; Umiditate maxim 15% boabele trebuie să fie uscate natural; Cantitatea medie de grăsimi (raportat la substanţa uscată) 4,3%; Proporţia germenului în bob 10-12%; Conţinut de grăsimi în germen 22-26%; Instalaţia se compune din: elevator tip snec: tarar degerminator propriu zis instalaţie de aspirare, curăţire şi filtrare Prin prelucrare se obţin următoarel fracţiuni: crupe/boabe sparte în amnestec cu germeni cca 60% produs secundar-amestec amidon/germeni cca 25-35% amestec tărâţe/resturi de înveliş, vârfuri, stamine cca 5-7% Instalaţia pentru degerminarea porumbului este primul utilaj în fluxul tehnologic modern de prelucrare a boabelor de porumb. Mese densimetrice Cu ajutorul unei site plane şi a unei mese densimetrice se realizează separarea de crupe cu dimensiuni de 1,5... 3,5 mm folosite pentru pruducerea mălaiului,rezultând în proporţie de cca 33%,germeni şi tărâţă. Mese densimetrice se utilizează pentru separarea unor impurităţi cu dimensiuni apropiat de cele ale seminţelor, precum şi pentru obţinerea unor clase de seminţe uniforme, cu purităţ maxiăm. Principiul de funcţioanar al acstora se bazează pe trecerea unui curent de aer de jos în sus printr-o sită vibratoareînclinată, confecţionată din împletitură de sârmă şi având formă trapezoidală. Prin efectul combinat al vibraţiei şi al seprării aero dinamice are loc o stratificarea particulelor, cele grele rămânând în partea inferioară,iar cele uşoare urcându-se în rândruile superioare.Vibraţiile imprimă o deplasare a corpurilor spre capătul superior, iar a celor uşoare spre regimea inferioară a sitei trapezoidale.Materialul alimentat prin coşul 1 ajunge pe platforma maşinii 3 prin intermediul şibărului 2 . Datorită mişcării oscilatorii a platformei şi curentului de ar trimis de ventilatoul 6 prin canalul 4 şi burduful 5 seminţele se separă în modul arătat. Curentul de aer este uniforizat de sita cu lamel 6 şi dirijat invers seminţelor. Prin gurile de evacuare 8 se recuprează impurităţile, seminţelor uşoare şi seminţele grele pe trei categorii. Instalaţia de aerare forţată pe verticală Uscarea este procesul de reducere a umidităţii procesului prin transfer de la un strat la altul şi în final mediul înconjurător, pe baza diferenţei de umiditate. Instalaţia de aerare forţată de verticală realizează admisia aerului prin prizle 1 partea centrală a fundului celulelor pervăzute cu guri legate la o conductă centrală de aducţie. După trecerea prin stratul de produs aerul este aspirat în partea superioară a celulelor prin intermediul unor guri, trecând prin conductele 2 care se unifică, ajungând în ventilatorul 3. Acesta refulează aerul în atmosferă prin intermediul gurii de evacuare 4. Instalaţia este mult utilizată datorită avantajelor create prin simplitatea constructivă, ea putând fi amplasată uşor în orice celulă de siloz, independent de secţiune şi de tipul constructivă. Maşina de condimentare Maşina de condimentare realizeaza o dispersie consistentă a condimentelor Se pot folosi pentru adăugarea diferite ingrediente şi amelioranţi de gust,precum glucoză, zahăr, extract de malţi , sare ş.a. cu o greutate specifică variabilă si pulverizate în proporţie de la 2-20 kg/min. Unitatea poate fi utilizată în combinatie cu transportoare de mare viteză. Maşina este capabilă de a realiza niveluri înalte de condimentare. Instalaţia include standard un distribuitor elicoidal care dozează eficient ingredientele provenite dintr-un rezervor de oţel inoxidabil cu o capacitate de 56 litri printr-o conductă cu un diametru de 2``. Distribuitorul elicoidal şi agitatorul rotativ din interiorul rezervorului sunt acţionate cu ajutorul unei curele rezistente la temperatura şi ulei. Conducta distribuitoare transferă ingredientele prin orificii variabile. La maşina de condimentare putem ajusta diferitii parametri ce influenteaza procesul de fabricatie precum vitezele diferitelor componente, debitul de ingrediente, etc. Avantaje: Fiabilitate în exploatare Agitatorul din rezervor previne cavitatia Dispersie eficienţa cu unitate de dispersie rotativa PAGE PAGE 14 PROIECT PAGE Răcire Prăjire Luminare Deshidratare Aburare Deshidratarea Desfacerea cocoloaşelor Ambalre Răcire Condimentare Fierbere Gelifiere Separare de crupe Degerminare Umezire Curăţire Crupe de porumb 쥁`