Referat Vitamine 4
Mai jos puteti citi fragmente din
Referat Vitamine 4 si de asemenea puteti face
Download Referat vitamine 4Citeste fragmente din Referat Vitamine 4
Vitaminele
I
INTRODUCERE
Vitaminele, in orice compus organic sunt necesare organismului nostru
pentru metabolism, pentru a proteja sanatatea si pentru buna crestere la
copii. Vitaminele, de asemenea, stau la baza formarii hormonilor,
globulelor rosii si albe, chimicalelor necesare sistemului nervos si
materialului genetic. Varioasele tipuri de vitamine nu sunt legate din
punct de vedere chimic si au efecte diferite. Vitaminele, combinate cu
proteinele alcatuiesc enzime active care produc sute de reactii chimice
importante in organism. Fara vitamine, multe dintre aceste reactii ar
incetinii sau chiar ar inceta. Modurile complicate prin care vitaminele
influenteaza corpul sunt departe de a fi stiute in totalitate.
Cele 13 bine-stiute vitamine sunt clasificate datorita abilitatii lor de
a fi absorbite de grasimi sau de apa. Vitaminele A, D, E si K sunt
consumate impreauna cu mancaruri ce contin grasimi, si deoarece pot fi
inmagazinate in grasimiea corpului, acestea nu trebuie consumate in
fiecare zi. Vitaminele B si C nu pot fi inmagazinate in organism si de
aceea este recomandata consumarea lor zilnica. (cu exceptia unor
vitamine de tip B).
Corpul nostru poate fabrica doar vitamina D, toate celelalte trebuie
obtinute din mancare. Lipsa vitaminelor cauzeaza o serie de boli ale
metabolismului si alte disfunctii. In America, incepand cu 1940,
Consiliul National de Cercetare a Mancarii a publicat retete
recomandate pentru vitamine, si alti nutrimenti. Exprimate in miligrame,
pentru adulti si copii sanatosi, aceste recomandari sunt folositoare nu
numai pentru profesionisti, ci si pentru numarul mare de familii si
indivizii care mananca in mod regulat se bazeaza pe mancaruri preparate,
multe care acum poarta gramaj nutritional.
O dieta bine echilibrata contine toate vitaminele necesare, si multi
oamnei care urmeaza o asemenea dieta pot preveni o eventuala lipsa de
vitamine. In spatele acestor trebuinte, suplimentele de vitamine sunt
asa-zise “leacuri†pentru mai multe boli, de la simple raceli la
cancer; dar, de fapt, corpul uman elimina repede multe dintre preparate
inainte sa le absoarba. In plus, vitaminele solubile in grasimi pot
stopa efectul altor vitamine si chiar sa cauzeze otravirea cand sunt
luate in exces.
II
VITAMINA A
Vitamina A afecteaza formarea si intretinerea pielii, membranelor cu
mucus, oaselor si dintilor; a vederii si a reproducerii. Insuficienta
vitaminei A provoaca o deficienta usoara de a vedea noaptea, alte
simtome sunt uscarea pielii, lipsa secretiei de mucus si uscarea ochilor
datorita functionarii partiale a glandei lacrimare, o cauza majora a
orbirii a copiilor in tarile in curs de dezvlotare. Corpul obtine
vitamina A in doua feluri. Un mod este “fabricarea†acesteia din
carotina, o vitamina ce se gaseste in vegetale precum morcovi,
brocolli, spanac si cartofi dulci. Alt mod este acela de a absorbi
vitamina A din lapte. Vitamina A se gaseste in lapte, branza, cascaval,
unt. Desi o treime dintre copii americani consuma mai putin decat doza
recomandata de vitamina A, cantitati suficiente pot fi obtinute mai
degraba dintr-o dieta echilibrata decat din suplimente alimentare.
Excesul de vitamina A poate intervenii in crestere, la copii, raneste
corpusculii sangelui, cauzeaza iritatii, migrene si greata.
III
VITAMINELE B
Cunoscute ca vitamina B complexa, acestea sunt substante solubile in apa
si fragile, unele dintre acestea sunt importante pentru metabolism.
A
B1
Tiamina, sau vitamina B1 este o substanta cristalina, incolora, lasa
acidul piruvic sa fie absorbit si carbohidratii sa elimine energie.
Tiamina, de asemenea, joaca un rol in sinteza substantelor ce actioneaza
pe sistem nervos. Lipsa acestei vitamine cauzeaza dureri musculare ,
intepaturi la inima, crampe musculare la picioare, si in cel mai rau caz
stop cardiac. Multe mancaruri contin tiamina, dar putine o furnizeaza in
cantitati concentrate. Cele mai bogate mancaruri in tiamina sunt carnea
de porc, ficatul, inima, ouale, unele legume, cereale, zmeura, afine,
nuci, etc. Prin macinare, cerealele pierd aceasta vitamina, deci faina
alba si orezul alb sunt sarace in aceasta vitamina.
B
B2
Riboflavina, sau vitamina B2, lafel ca tiamina, este o coenzima ( care
impreuna se combina cu alte enzime pentru a avea efect ) in metabolismul
carbohidratilor, grasimilor si proteine. Serveste, de asemenea, la
intretinerea membranelor cu mucus. Lipsa de riboflavina are aceleasi
simptome ca lipsa de tiamina, adica craparea pielii mai ales in jurul
buzelor si a nasului, si sensiblitatea la lumina. Cele mai bune surse de
riboflavina sunt ficatul animal, laptele, carnea, crealele, pastele,
painea, ciupercile si legumele.
C
B3
Niacina, cunoscut si ca acid nicotinic si vitamina B3, este tot o
coenzima in extractia energiei din nutrimente. Lipsa de niacina duce la
arsuri minore ale pielii cand aceasta este expusa la lumina solara.
Simptome in timp pot fi diaria, confuzii, iritatii, depresii si
deficiente mentale. Niacina se poate gasi in ficat, carne, somon si ton,
grau si alte cereale, mazare is fasole, dar si nuci. Doze foarte mari de
niacina au fost folosite pentru a trata schizofrenia, desi nu s-a gasit
ca aceasta poate vindeca aceasta boala. In cantitati mari, aceasta
vitamina reduce nivelul de colesterol din sange, dar folosit perioade
indelungate de timp poate duce la boli hepatice.
D
B6
Piridoxina, sau vitamina B6, este necesara pentru absorbtia
amino-acizilor. De asemenea, joaca un rol important in folosirea
grasimilor in organism si producerea de globule rosii. Lipsa de
piridoxina duce la craparea pielii, netezirea suprafetei limbii,
convulsii, ameteala, greata, anemie, si piatra la rinichi. Piridoxina se
gaseste in cereale, paine, ficat, avocado, spanac, fasole verde si
banane. Ea este necesara in proportie cu proteinele consumate.
E
B12
Cobalamina, sau vitamina B12, este necesara pentru formarea
nucleoproteinelor, proteinelor, si globule rosii si pentru functionarea
sistemului nervos. Lipsa cobalaminei este strans legata de
imposibilitatea stomacului de a produce glicoproteine, care ajuta la
absorbtia acestei vitamine. Limpsa acestei vitamine poate produce
anemie. Cobalamina este obtinuta din orice sursa animala – ficat,
rinichi, muschi, peste, oua si lapte. Vegetarienii sunt sfatuiti sa ia
suplimente din aceasta vitamina.
F
Alte Vitamine B
Acidul folic este o coenzima ce este folosita de catre organism pentru a
produce proteine si hemoglobina. Sursele acestei vitamine sunt orice
organe animale, legume, nuci, si cereale. Spre deosebire de celelalte
vitamine solubile in apa, acidul folic se gaseste in ficatul uman si nu
trebuie consumat in fiecare zi.
Acidul pantothenic, o alta vitamina B, joaca un rol inca nedescoperit
in metabolismul proteinelor, carbohidratilor si grasimilor. Se gaseste
in abundenta in multe mancaruri si este produs si de bacteriile
intestinale.
Biotinul, o vitamina B care este, de asemenea, sintetizata de
bacteriile intestinale si raspnadita in toate felurile de mancare, joaca
un rol important in formarea acizilor grasi si elibereaza energie din
carbohidrati.
IV
VITAMINA C
Aceasta bine-cunoscuta vitamina este importanta in formarea colagenului,
proteinelor care sprijina structuri musculare si joaca uin rol important
in formarea oaselor si a dintilor. Imbunatateste absorbtia fierului din
mancaruri de origine vegetala. Doze mari de vitamina C previn racelile
si influentele acesteia. Unele experimente arata ca acidul ascorbic
previne si formarea nitrosaminelor ( structuri care provoaca tumori la
animale, si chiar la oameni ). Desi acidul ascorbic este usor eliminat
prin urina, doze mari si indelungate pot produce pietre la rinichi,
eliminarea vitaminei B12, si micsorarea cantitatii de calciu din oase.
Vitamina C se gaseste in citrice, capsuni, ananas si guava. Surse
vegetale suint brocolli conopida, rosii, spanac, piper verde si varza.
V
VITAMINA D
Aceasta vitamina este necesara pentru formarea oaselor si pentru
inmagazinarea calciului si fosforului in organism. Ea protejeaza dintii
si oasele. Vitamina D se gaseste in ou, ficat, ton, si lapte. Lipsa de
vitamina D apare doar rar in zona de clima tropicala unde radiatiile
solare sunt abundente, dar a fost odata intalnita comuna in randul
copiilor din orasele nordice inaintea folosirii laptelui cu vitamina D.
Aceste malformatii sunt caracterizate prin deformatii ale cutiei
toracice si a craniului datorita neputintei corpului sa absoarba calciu
si fosfor. Deoarece vitamina D e solubila in grasime, consumarea
acesteia excesiv poate provoca otravirea, letargie si pierderea poftei
de mancare.
VI
VITAMINA E
Rolul vitaminei E in corpul uman nu este clar stabilita, dar se stie ca
este un nutriment essential pentru mai mult de 20 de specii de
vertebrate. Vitamina E are un anumit rol in formarea globulelor rosii si
a muschilor si a altor tesuturi si in prevenirea oxidarea vitaminii A si
a grasimilor. Ea se gaseste in uleiuri vegetale, ficat, si legume. Desi
stocata in organism, vitamina E, consumata in doze mari nu pare sa aiba
efecte toxice puternice.
VII
VITAMINA K
Aceasta vitamina este necesara in primul rand pentru coagularea
sangelui. Cea mai bogata sursa de vitamina K sunt ficatul, care este
folosit pentru a pregati preparate din aceasta vitamina.
Vitamina PP (nicotinamida sau factorul antipelagros). Vitamina PP din
punct de vedere chimic este amida acidului nicotinic (nicotinamida).
à ¼Âà ¼ƒæ„€Ã¶Å¨
à ¼Âà ¼ƒæ„€Ã¶Å¨
à ¼Âà ¼ƒæ„€Ã¶Å¨à  €psihice (demenţă); pelagra este răspândită acolo
unde populaţia se hrăneşte cu mălai alterat; 50-500 mg de vitamina
PP face sa dispară fenomenele şi leziunile caracteristice pelagrei în
câteva zile.
Produsele alimentare cele mai bogate în vitamina PP sunt drojdia de
bere, tărâţele, embrionii de grâu şi organele interne ale
animalelor (ficatul, rinichii).
ì¥Â`