Referat Ph-ul

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Ph-ul si de asemenea puteti face Download Referat ph-ul

Citeste fragmente din Referat Ph-ul

pH şi viaţǎ sǎnǎtoasǎ Toate procesele vitale din organism se desfaşoară la valori exacte ale pH-ului. Caracterul acid sau bazic al unei solutii poate fi pus in evidenţa folosind indicatori acido-bazici numiţi si indicatori de pH. Un indicator de pH este o substanţă care are o anumita culoare când se găseşte in forma sa de acid, şi o altă culoare , diferită, când se găseşte in formă de bază conjugată. In organismul animal precum şi în organismul omului, multe dintre reacţiile chimice sunt extrem de sensibile la pH-ul mediului de reacţie. Pentru menţinerea constantă a pH-ului in mediul intern, organismul uman foloseşte ca mecanisme funcţionale: Neutralizarea acizilor şi a bazelor de către soluţii tampon Eliminarea renală a excesului de acizi Eliminarea functională a dioxidului de carbon, cel mai frecvent produs de metabolism. Sângele uman are pH-ul cuprins între 7,38-7,52. Prin urmare el este uşor bazic şi numai in aceste condiţii celulele sângelui işi pot indeplini funcţiile lor. Dacǎ valoarea pH-ului sângelui nu se incadreazǎ în intervalul amintit existǎ riscul morţii: Prin comǎ, dacǎ pH-ul este mai mic de 7; Prin tetanizare, dacǎ pH-ul este mai m are de 7,8 (tetanie contracţii puternice involuntare ale muşchilor). Rinichiul este un organ cu rol foarte important în reglarea pH-ului. pH-ul urinei are valori normale intre 4,5-8. Aceastǎ „plajǎ” relativ largǎ a valorii pH-ului depinde de modul în care rinichiul eliminǎ excesul de aciditate sau bazicitate din sânge (valoarea normalǎ a pH-ului urinei este de 6,2). pH-ul urinei variazǎ în funcţie de alimentaţie; este acid, în cazul alimentaţiei bogate în carne, şi bazic, în cazul unui regim vegetarian. Stomacul este un organ care prezinta secreţii foarte acide (pH~1) valoarea aceasta scazutǎ a pH-ului fiind legatǎ de funcţiile sale digestive.În timpul digestiei, alimentele sunt prelucrate şi cu ajutorul bilei şi a sucului pancreatic (pH≈1) .Arsurile pe care le simţim uneori în stomac se datoresc creşterii aciditǎţii. Hiperaciditatea este o tulburare funcţionalǎ care se manifestǎ prin creşterea excesivǎ a cantitǎţii de acid clorhidric din secreţia gastricǎ, tulburare întâlnitǎ în cazul gastritei şi a ulcerului duodenal. Hipoaciditatea este o tulburare organicǎ datoratǎ scǎderii secreţiei sucului gastric sub valorile normale şi cauzatǎ de unele boli de stomac. Uneori pentru a elimina excesul de aciditate unele persoane consumǎ „bicarbonat de sodiu” (carbonat acid de sodiu). Gastritele acute sunt boli inflamatorii ale mucoasei gastrice cauzele lor fiind ingestia de alcool, băuturi concentrate, substanţe toxice ca amoniacul, mercurul, acidul sulfuric, sodă caustică, medicamente. Pǎrul şi pielea sunt şi ele pǎrţi ale organismului şi se pare cǎ ar trebuii sǎ folosim produse cosmetice cu pH aproximativ 5,5 deci slab acid pentru a neutraliza alcalinitatea introdusǎ de apǎ sau detergenţi. Firul de pǎr este format din catene lungi de aminoacizi iar între aceste catene apar legǎturi, formându-se un polimer, o moleculǎ uriasǎ formatǎ din foarte mulţi aminoacizi care se repetǎ unul dupǎ altul. Aminoacizii sunt substanţe organice, reprezentând unitaţile structurale de bazǎ ale proteinelor. Între lanţurile de aminoacizi pot apǎrea legǎturi de hidrogen, de sulf, sau punţi saline (de tip ionic).Când ne spǎlǎm pe cap, punţile de hidrogen se rup, ele se vor reforma in alte poziţii asigurând trainicia pǎrului nostru. Dacǎ şamponul folosit este foarte acid (pH=1-2) punţile de hidrogen şi cele saline nu se mai formeazǎ, pǎrul devine fragil si fǎrǎ strǎlucire. Dacǎ pH-ul este unul bazic (8,5) dǎuneazǎ de asemenea pǎrului. Natura soluţiei Suc de lǎmâie Oţet Must Lapte Bere Salivǎ Apa mǎrii Apǎ de spǎlare Valoare pH 2 3 4 6,5 5 7 8,5 9 Pentru cǎ majoritatea tinerilor consumǎ mari cantitǎţi de alcool (bere sau bǎuturi distilate) precum şi tutun, toate acestea asociate cu o hranǎ necorespunzǎtoare cum ar fi: nu existǎ un program de masǎ, se consumǎ alimente gen fast food, foarte multe prajeli au drept efect deteriorarea mucoasei stomacale astfel încât, sucul gastric, care s-a vǎzut mai sus este foarte acid, ajunge la peretele stomacului începând erodarea acestuia. Dupǎ câţiva ani cei care nu renunţǎ la asemenea obiceiuri încep prin a avea la început gastrite iar apoi alte boli mai grave la nivelul stomacului sau a intestinelor , ceea ce face ca ele sǎ fie considerate - în ansamblu - drept procese producǎtoare de acizi. Dintre acestea fac parte, în primul rând, cǎile catabolice fundamentale ale principiilor imediate (glucide, lipide, proteine). Astfel: a) Glicoliza, calea iniţialǎ de degradare a glucozei din metabolismul glucidic, conduce la formarea de acid piruvic sau de acid lactic. Fiecare moleculǎ de glucozǎ (cu 6C) conduce la câte douǎ molecule de acid piruvic sau lactic şi fiecare din aceşti acizi elibereaza prin disocierea carboxilului lor ioni de hidrogen. b) În metabolismul lipidelor, degradarea trigliceridelor are ca rezultat - încǎ de la prima etapǎ de desfacere hidroliticǎ a acestora - eliberarea acizilor graşi constitutivi. Ulterior, degradarea oxidativǎ a acizilor graşi duce la formarea corpilor cetonici ( acidul - hidroxibutiric şi acidul acetoacetic) precum şi la cantitaţi apreciabile de bioxid de carbon care - ca şi în cazul precedent - genereazǎ ioni H+ din acidul carbonic corespunzǎtor. " ð 8 (   ð j ) este unul dintre parametrii biologici a cǎrui valoare normalǎ, pentru organismul uman, este cuprinsǎ între limite foarte apropiate: 7,35-7,42. Variaţia foarte restrânsa a valorii normale a pH-lui, în comparaţie cu variaţia valorii altor parametrii ai homeostazei mediului intern, rezultǎ din faptul cǎ majoritatea enzimelor ce controleazǎ metabolismul celular au un pH optim de acţiune, cu limite foarte apropiate şi dependent de valorile lui extracelulare. Din acest motiv menţinerea pH-ului mediului intern este o condiţie obligatorie pentru desfǎşurarea activitǎţii metabolice a organismului. Pentru îndeplinirea acestei condiţii, echilibrul acido-bazic prezintǎ mecanisme complete şi rapide, legate de desfǎşurarea funcţiilor vitale ale organismului. Tendinţele de variaţie, în sensul creşterii sau scǎderii pH-ului în diferite condiţii de activitate a organismului, sunt controlate prin intermediul sistemului tampon ale sângelui si prin intermediul activitǎţii diferitelor organe (în special rinichiul si plǎmânul). Sistemul tampon este format fie dintr-un acid slab şi sarea sa cu o bazǎ tare, fie dintr-o bazǎ slabǎ şi sarea sa cu un acid puternic. Deoarece tendinţa de creştere a aciditǎţii (scǎderea pH-ului) este preponderentǎ în organismul uman, sistemele tampon antiacide sunt bine reprezentate. Unele sisteme tampon din organism sunt constituite numai din substanţe anorganice iar altele din substanţe organice (mai mult sau mai puţin complexe). În ordinea complexitaţii lor crescânde, principalele sisteme tampon din organism sunt: 2) sistemul tampon al fosfaţilor, 3) sistemul tampon al unor acizi organici şi 4) sistemul tampon al hemoglobinei. (alcaloza) frecvenţa respiratorie scade. Din mecanismele prezentate rezultǎ cǎ funcţia respiratorie are o importanţǎ deosebitǎ în menţinerea echilibrului acido-bazic al organismului. ), corespunzǎtori celor de potasiu, intracelulari. Sistemul tampon al fosfaţilor din compartimentul extracelular este mai putin eficient decât cel constituit din acid carbonic şi bicarbonat. Trebuie reţinut însa cǎ în saliva ambele sisteme tampon (acid carbonic - bicarbonat de sodiu si fosfat monosodic - fosfat disodic) sunt deosebit de eficiente pentru menţinerea constantǎ a pH-ului salivar. 3) Sistemele tampon ale unor acizi organici sunt constituite, în special, din: acid lactic si lactat alcalin, acid piruvic si piruvat alcalin, acid acetoacetic şi o sare a sa alcalina.. la un atom de azot din heterociclul sau, poate funcţiona ca baza sau ca acid. Hemoglobina intrǎ în constituţia a doua sisteme tampon: a)hemoglobina acida - hemoglo-binat de potasiu b)oxihemoglobina - oxihemoglobinat de potasiu. Atât sistemul care cuprinde hemoglobina cât şi cel care cuprinde hemoglobina oxidatǎ (oxihemoglobina) reprezintǎ cele mai importante sisteme tampon cu componente proteice din sânge. . Funcţia rinichiului în controlul echilibrului acido-bazic este mai lentǎ şi depinde în special de valoarea pH-ului sanguin. Deci, rinichiul, în funcţie de valoarea pH-ului sanguin, elimina fie excesul de acizi, fie excesul de baze. PAGE PAGE 1 쥁@