Referat Civilizatiile Americii Centrale Si Americii De Sud

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Civilizatiile Americii Centrale Si Americii De Sud si de asemenea puteti face Download Referat Civilizatiile Americii Centrale si Americii de Sud

Citeste fragmente din Referat Civilizatiile Americii Centrale Si Americii De Sud

CIVILIZATIILE AMERICII CENTRALE SI DE SUD Bastinasii Americii traiau izolati de celelalte parti ale lumii , aceasta fiind cauza principala a faptului ca tehnologia lor s-a dezvoltat relativ incet . Dar au creat civilizatii , au construit orase mari si au facut progrese importante in arte si in stiinta . _____________________________________________________________________ Primii locuitori ai Americii au sosit aici probabil cu 20 de mii sau 40 de mii de ani in urma . Cu toate eforturile depuse de arheologi , nu se poate stabili o data mai exacta. In jurul anului 40000 i.e.n. oamenii au luat in stapanire partile nelocuite ale Pamantului si probabil ca atunci au migrat primii oameni in America , prin "podul" existent in vremea aceea intre Siberia si Alaska . DEZVOLTARE IZOLATA Aceasta fasie de uscat a existat pana la sfarsitul erei glaciare , cand o mare parte a cantitatii de apa a Pamantului era inmagayinata in calotele de gheata si astfel nivelul era mult mai scayut fata de cel de ayi . Primele popoare ale Americii au fost probabil vanatori care au trecut pe istmul intercontinental urmarind vanatul . Urmasii lor , intr-o mie de ani , au populat intregul continent , si au ajuns la extremitatea sa sudica , in neprimitoarea Tara de Foc .Cu o mie de ani mai tarziu s-au topit calotele de gheata , a disparut istmul , si continentul era despartit de Asia de Stramtoarea Bering . Cu toate ca stramosii eschimosilor au sosit pe barci in Alaska mult mai tarziu , si s-au stabilit in Nordul indepartat inghetat cat si in Groenlanda , oceanele au despartit popoarele Americii de schimbarile produse in alte locuri . Societatile americane s-au dezvoltat in mod independent , izolate de restul lumii . Acest fapt explica aparitia tarzie a diferitelor civilizatii americane , si faptul ca populatia bastinasa a Americii n-a reusit sa ajunga la un nivel mai inalt de dezvoltare , ca de exemplu inventarea rotii si a scrierii cu litere . Pe langa aceasta , in America chiar si calul a fost necunoscut pe cand in Asia si in Europa , timp de mai multe secole acesta a fost "masina" cea mai de pret . Abia in secolul XVI-lea calul a fost adus de cuceritorii spanioli . Din aceste cauze , societatile Americii difereau foarte mult de societatile europene sau de cele asiatice . In lipsa cronicilor scrise , multe aspecte ale vietii lor sunt acoperite de mister . BASTINASII AMERICII Cristofor Columb a crezut ca prin traversarea Oceanului Atlantic a ajuns in India , si pe bastinasii intalniti i-a denumit indieni . Ei poarta si azi aceasta denumire nascuta dintr-o eroare . In realitate indienii nu apartineau unui singur popor . Aveau unele trasaturi comune : piele maronie-rosiatica , pometi proeminenti , par negru , ochi de culoare inchisa sau , cum a constatat stiinta medicala frecventa mare a grupei sanguine B . Dar statura si aspectul general erau foarte diferite , vorbeau peste o suta de limbi , aveau obiceiuri , traditii si culturi foarte diferite . Popoarele indiene difereau unul de altul mult mai mult decat popoarele Europei in orice moment al istoriei . Aceasta si datorita faptului ca multitudinea mediilor inconjuratoare a marit diferentele , obligand societatile indiene sa se adapteze la munti , la campii , la mlastini , la tundre si la paduri tropicale . Indienii Americii de Nord au devenit agricultori la marginea preeriei , vanatori iar in California pescari . Cei care s-au stabilit mai la sud , s-au ocupat de agricultura , care se baza pe cultivarea porumbului . Aici au aparut culturi dezvoltate , dintre care unele erau in perioada de inflorire cand , in 1492 Cristofor Columb a ajuns in Lumea Noua .In doua zone s-au format culturi dezvoltate : in America Centrala (cuprinzand si partea centrala si de sud a Mexicului) si in America de Sud in zona lantului muntos a Anzilor . SOCIETATEA OLMECA Dintre civilizatiile americane cunoscute cea mai veche este a olmecilor din Mexicul de Est . Centrul sau se afla intr-o zona de padure tropicala mlastinoasa -de neinteles de ce pe acest teritoriu ostil au construit imense centre de cult asemanatoare unor orase cu movile de pamant artificiale uriase , pe varful carora odinioara se aflau temple . Cu toate dimensiunile lor mari , aceste centre nu erau orase adevarate , desi in timpul ceremoniilor religioase se adunau aici o mare multime de oameni , dar locuitorii permanenti nu puteau fi mai multi de cateva sute de preoti si slugile lor . Pana azi templele din lemn au disparut , dar s-au pastrat monumentele olmece uriase , cioplite din piatra , si sculpturi de dimensiuni mai mici executate din jad , bazalt si obsidian (ultimele doua roci sunt vulcanice) . De cele mai multe ori reprezentau animale (jaguari , acvile , rechini) inzestrate cu trasaturi omenesti , pentru ca sa devina si mai ingrozitoare . Cultura olmeca s-a format in jurul anului 1200 i.e.n. si pana in anul 800 i.e.n. s-a extins in marea parte a Americii Centrale si pe litoralul Oceanului Pacific , apoi dupa 400 de ani , din cauze necunoscute , a decazut . Totusi , in secolele urmatoare apar din nou constructii monumentale , sculpturi fantastice si zei olmeci dovedind ca mostenirea lasata de acest popor a dainuit in America Centrala ca o traditie puternica. Pe de alta parte , pana azi nu s-a descoperit inca scrierea olmeca , cu toate ca dupa perioada olmeca a aparut imediat o forma a scrierii in hieroglife . Cu cateva sute de ani mai tarziu , in jurul anului 150 era noastra , s-a inaltat primul oras adevarat in America . La 50 de km Nord-Est de actualul Ciudad de Mexico se intind ruinele Teotihuacanului , la Nord de teritoriile olmece , in inalta si fertila Vale Mexicana . Pana azi nu s-a reusit identificarea poporului care a cosntruit acest ansamblu imens de piramide , palate , case si ateliere , ale carui strazi rectangulare formau o grila patrata . Cea mai mare constructie a orasului , Piramida Soarelui , are o inaltime mai mare de 60 de m . Teotihuacan era sigur un centru comercial important si un oras sfant , deoarece si dupa multe sute de ani de la decaderea lui domnitorii azteci veneau aici in pelegrinaj . Istoria lui este un mister , deoarece formarea lui , despre viata lui si nici despre distrugerea lui definitiva in jurul anului 700 e.n. . Se cunosc mai multe lucruri despre societatea mayasa , deoarece mayasii utilizau o forma de scriere in hieroglife descifrabila , si scrierile ramase fixeaza unele intamplari si date despre istoria lor . Poporul Maya a trait pe peninsula Yucatan , pe pintenul de pamant larg care se intinde adanc in Marea Caraibelor si unde se afla azi Guatemala , Hondurasul si Belizele . Marea majoritate a teritoriilor lor ca si ale olmecilor erau acoperite de paduri tropicale . Trebuie sa fi fost o munca uriasa taierea copacilor si impiedicarea reaparitiei vegetatiei . Dupa decaderea culturii matase , centrele lor , orasele au fost inghitite de padurea tropicala in asa fel , incat numai in zilele noastre s-a reusit descoperirea lorr , si sigur sunt inca multe lucruri nedescoperite . PERFORMANTELE MAYASILOR Chichem Itza capitala mayasilor si celelalte centre nu puteau fi realizate decat de societati cu un grad de organizare ridicat , a caror viata a fost condusa de religie . Aceasta este dovedita de cunostintele avansate de matematica si de astronomie ale mayasilor , dar aceste cunostinte erau folosite exclusiv pentru a intocmi calendare complicate pe milenii intregi . Cugetul lor se invartea in jurul timpului , si masurarii lui i-au conferit semnificatii religioase deosebite . Dar spiritualitatea religiei mayasilor n-a devenit deosebit de rafinata . Meseriasii au continuat traditia central-americana , sculptand figuri mistice supranaturale cu forme fantastice si infricosatoare , reprezentant animale cu trasaturi umane (de altfel cu o pricepere si ingeniozitate admirabila) in "perioada clasica" 300-800 e.n. , utilizand doar unelte din lemn . Cu toate ca teritoriul lor s-a diminuat , din civilizatia lor a disparut avantul creator , dar cultura lor tot mai anemica a rezistat , pana ce in secolul XVI-lea spaniolii au facut-o sa dispara cu totul . Intre timp s-au desfasurat razboaie si migratii de popoare . In Valea Mexicana toltecii au fost schimbati de azteci , care au venit probabil din nordul Mexicului . Ei s-au stabilit aici in jurul anului 1300 si in doua secole au reusit subjugarea tuturor triburilor din America Centrala . Poate s-ar fi extins si mai departe daca nu soseau spaniolii , care au gasit aici o "civilizatie azteca" . Asa se pare ca aztecii n-au imbogatit cu mult civilizatiile central-americane , numai prin succesele lor militare au devenit stapanii acestora . Cea mai mare realizare a aztecilor a fost fondarea capitalei lor Tenchtitlan . Orasul a fost construit p insulitele lacului Texaco si comunica cu uscatul prin largi istmuri artificiale . In realitate a fost orasul lagunelor - plin de caiace - cu piramide si temple uriase si cu un comert dezvoltat . SACRIFICIILE AZTECE La azteci cultul sacrificiilor umane a ajuns la dimensiuni inimaginabile , in unele cazuri erau sacrificati mii de oameni deodata . De aceea aveau nevoie continuu de prizonieri de razboi noi in scopul sacrificarilor , si ca urmare formau o comunitate in permanenta stare de razboi . Popoarele subjugate urau dominatia azteca nemiloasa . Din aceasta cauza , cu toata forta sa militara imperiul aztec era foarte vurnelabil . Aproape simultan cu extinderea azteca si incasii au creat propriul imperiu , care se intindea din nordul Ecuadorului de azi pana la mijlocul statului Chile . Ca si aztecii , si ei trecusera printr-o perioada de dezvoltare lunga . Prin crearea unor terase mari in versantii muntilor , pe care la intareau cu piatra si folosind un sistem de irigatie dezvoltat , locuitorii Anzilor creau suprafete agricole . Confectionau tesaturi colorate , vase de lut si obiecte artizanale din aur , argint si alte metale . In America de Sud , pe langa cultura din munti existau si alte culturi , ca marele Imperiul din Tiahuanacao (500-1000 e.n.) si alte popoare ca popoarele Mocika si Cimu , care traiau in apropierea coastelor oceanice . Si cultura incasa s-a cladit pe traditiile mostenite din trecut , dar ei au organizat imperiul cu o minutiozitate exemplara . Vointa domnitorului - Sapa Inca - dicta orice lege . Centrul imperiului era legat cu tinuturile sale cele mai indepartate prin drumuri bune , avand o lungime de mai multe mii de km si pe posturile desemnate stateau pregatiti curierii , gata sa preia si sa predea informatiile ca la stafeta , cu toate ca nu cunosteau nici o forma a scrisului . Se puteau trimite instructiuni detaliate , se puteau informa despre evenimente in centru cu ajutorul codului kipu , adica cu ajutorul nodurilor legate pe fire colorate . SEVERITATEA DOMNIEI INCASE Oamenii simpli erau sub un control si o supraveghere stricta . Nu puteau parasi localitatile de domiciliu , trebuiau sa plateasca impozite , sa faca serviciu militar , erau datori cu corvoada pentru stapani , in schimb traiau in siguranta , datorita bunei organizari a statului puternic si a sistemului de distributie a alimentelor , bine pus la punct . Unii istorici privesc statul incas ca o tiranie binefacatoare altii in schimb accentueaza natura lui agresoare . Incasii au fost mari mesteri constructori , iar ruinele capitalei lor , Cuzco , precum si ale orasului montan Machu Pichu stau marturie . La constructii utilizau blocuri de piatra care erau cioplite cu exactitate milimetrica , imbinate intre ele fara mortar , cu atata exactitate incat in rosturi nu intra lama unui cutit . Aproape sigur ca in jurul anului 1000 in America au sosit vikingii , si pentru o scurta perioada s-au stabilit in Newfoundland . Dar acest episod istoric nu a avut urmari . Nu la fel s-a intamplat dupa sosirea in 1942 a lui Cristofor Columb dupa traversarea Atlanticului . Aparitia europenilor in Lumea Noua a avut urmari catastrofale asupra aztecilor incasilor si a tuturor popoarelor bastinase ale Americii . 쥁@