Referat Legile Chimiei

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Legile Chimiei si de asemenea puteti face Download Referat legile chimiei

Citeste fragmente din Referat Legile Chimiei

Configuratia electronica Configuraţia electronică a unui HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Element_chimic" o "Element chimic" element chimic din HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Tabelul_periodic_al_elementelor" o "Tabelul periodic al elementelor" tabelul periodic descrie aranjarea HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electron" o "Electron" electronilor săi în diferiţii HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Orbital&action=edit" o "Orbital" orbitali , adică straturile pe care se mişcă electronii. In cazuri similare exista o oarecare precautie in prezentarea definitiei termenilor cu coerenta. Aceasta se poate observa, de exemplu, in cazul conceptului punctului material – o entitate abstracta si fara dimensiune-, de a face o distinctie intre punctul material matematic si punctul material fizic (5), a carui scop este de a atribui o dimensiune nesemnificativa punctului. Obiectivul este evident, un moment care face sa actioneze particulele nu are dimensiuni si, deaceea, ele nu se ciocnesc. Urmatoarele alternative au fost folosite pentru definirea gazului ideal si/sau gazului perfect: 1. procedura experimentala, cu P ca, daca se iau in considerare (sau T) 2. ecuatia PV=nRT 3. legile Boyle, Gay-Lussac si Charles 4. consecintele Termodinamicii clasice 5. Teoria cineticii gazelor: a) modelul actionarii particulelor b) modelul sferelor rigide In fapt, termenii “ideal” si “perfect” nu au acelasi inteles, dupa cum se poate observa din definitiile lor: Ideal – ceea ce exista numai in idee; imaginar; subiectul unor aspiratii inalte; modelul visat sau imaginat Perfect – fara defect; ingenios; notabil; incomparabil; care corespunde unui concept sau ideal; executat la cel mai inalt nivel posibil. In stiintele exacte situatia se complica si mai mult, acesti termeni avind alte intelesuri. Astfel, termenul “ideal” poate fi interpretat ca reprezentarea, la cel mai inalt nivel de aspiratie, fizico-matematica a unui model, intelegind in acest caz ca daca se iau in considerare toate variabilele ce pot actiona intr-un fenomen definit a carui evolutie duce la ecuatia care reproduce cu acuratete fenomenul. Totusi, termenul “ideal” poate fi deasemenea asociat cu reprezentarea fizico-matematica a aceluiasi fenomen- se obtin expresii simple care implica un numar mai mic sau mai mare de variabile. In aceste conditii survenite in general, se impun una sau mai multe conditii variabilelor microscopice sau macroscopice, in urma carora se obtine reprezentarea fenomenologica extrema (limita). Existenta unor diferente in aceste definitii conduce la concluzia ca trebuie sa existe o distinctie intre termenul de ‘gaz ideal’ si termenul de ‘gaz perfect’. Aceasta distinctie este pertinenta atita timp cit, luind in considerare exemplul vaporilor de apa la 10mmHg si 20 C, se poate spune ca are comportamentul unui gaz ideal dar nu este un gaz perfect, deoarece in conditiile date pot fi condensate. Una din dificulatile inerente acestei probleme consta in stabilirea pe baza unor criterii stricte a diferentei conceptuale dintre simbolurile: = 0 si 0 Cind se scrie ‘=0’ se face referire la o egalitate, o relatie necesara sau obligatorie unei afirmatii, Adevarat sau Fals, din care se doreste obtinerea sau constructia fara abordari, fara imperfectiuni a ceva ca, de exemplu, o teorie. Teoria Cineticii Gazelor Perfecte stabileste in sau prin postulatele sale doua legaturi extreme, termeni de egalitate, respectiv pentru volumul adecvat de molecule gazoase si pentru fortele de interactiune dintre molecule reprezentate pentru: vi = 0 si fi = 0 din care, impreuna cu legile lui Newton aplicate particulelor, definitia presiunii, rezulta ecuatia: PV = nRT fara a fi necesar a face vreo mentiune privitor la comportamentul presiunii sau al temperaturii in obtinerea acestei ecuatii. In consecinta, in acord cu Teoria Cineticii Gazelor Perfecte, trebuie sa fie toate valide in intervalul acestor variabile. In caz contrar, asa cum se va observa mai incolo, nu ar fi trebuit reprezentat, de exemplu axa presiunilor sau a temperaturilor. In consecinta, reprezentarile bi- si tridimensionale ale izotermelor, izocorelor si izobarelor gasite in majoritatea tratatelor si articolelor stiintifice, sunt reprezentari ale gazelor perfecte si nu ale gazelor ideale. $l avind legatura cu o imposibilitate practica), a fost inlocuita de egalitatea P = 0 in loc de P 0. In aceasta egalitate rezultatul depinde strict de relatia prezumata; pe de alta parte in situatia →0 rationamentul conform caruia rezultatele experimentale devin mai bune cu apropierea de conditiile impuse, functioneaza. Astfel, a scrie X=0 inseamna numai a afirma ca intereseaza obtinerea unui rezultat separat de aceste conditii, in timp ce expresii de tipul X 0 (sau X) inseamna ca relatia obtinuta este cu atit mai corecta cu cit se apropie de conditiile impuse decit ar fi in X 0. Astfel, in acest caz nu s-a simtit necesitatea utilizarii lui X ca si una dintre axele coordonatoare. Prezenta lucrare are doua obiective principale: sa defineasca gazul real, perfect si ideal, in asa maniera incit sa aiba coerenta si uniformitate intre ele si sa gaseasca punctul comun al celor trei, astfel incit studiul gazelor sa fie mai consistent. PAGE PAGE 3 쥁`