Referat Aluminiu 6

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Aluminiu 6 si de asemenea puteti face Download Referat Aluminiu 6

Citeste fragmente din Referat Aluminiu 6

Aluminiu si Hans Christian Oersted proprietăţi metal, solid, alb electronegativ 1,9 Aluminiul este un element chimic din grupa a III-a a HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_periodic" o "Sistem periodic" tabelului periodic al elementelor . Caracteristici HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbol_chimic" o "Simbol chimic" Simbol chimic : Al HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83r_atomic" o "Număr atomic" Număr atomic : 13 HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_atomic%C4%83" o "Masă atomică" Masă atomică : 26.98 g/mol HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valen%C5%A3a&action=edit" o "Valenţa" Valenţa : III HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Densitate" o "Densitate" Densitate , (la 20°C): 2,698 g/cm³ , (puţin inferioară HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Titan_%28element%29" o "Titan (element)" titanului ) HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Electronegativitate" o "Electronegativitate" Electronegativitate (pe scala HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Linus_Pauling" o "Linus Pauling" Pauling ): 1.6 HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_de_topire" o "Punct de topire" Punct de topire : 660 °C HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_de_fierbere" o "Punct de fierbere" Punct de fierbere : 2519 °C : solidă (metal) HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Culoare" o "Culoare" Culoare : alb HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Descoperit&action=edit" o "Descoperit" Descoperit : HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Alte_caracteristici&action=ed it" o "Alte caracteristici" Alte caracteristici : maleabil, ductil, nu prezinta proprietati magnetice. Istoric Aluminiul a fost descoperit de către HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Friedrich_W%C3%B6hler" o "Friedrich Wöhler" Friedrich Wöhler în anul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/1827" o "1827" 1827 . Originea denumirii provine din HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_latin%C4%83" o "Limba latină" latină . Răspândire Cel mai răspândit metal din natură. Nu se află în stare liberă , fiind găsit în minereurile de HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Bauxit%C4%83" o "Bauxită" bauxită , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Silica%C5%A3i" o "Silicaţi" silicaţi sau HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Oxizii&action=edit" o "Oxizii" oxizii săi: HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Corindon" o "Corindon" corindon (incolor), HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Safir" o "Safir" safir , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Rubin" o "Rubin" rubin , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Smarald" o "Smarald" smarald , HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C5%9Emirghel&action=edit" o "Şmirghel" şmirghel . Compuşii aluminiului Cu oxigenul formeaza oxizi(Al2O3), cu sulful HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sulfuri&action=edit" o "Sulfuri" sulfuri (Al2S3), cu clorul HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cloruri&action=edit" o "Cloruri" cloruri (AlCl3). Fabricare Producţia mondială de aluminiu Utilizare Este foarte folosit în industrie datorită rezistenţei sale la oxidare, proprietăţilor mecanice bune şi HYPERLINK "http://ro.wikipedia.org/wiki/Densitate" o "Densitate" densităţii sale mici. Aluminiul este folosit în industria aerospaţială, în construcţii, acolo unde este necesar un material uşor şi rezistent. Datorită proprietăţilor electrice bune, aluminiul este folosit şi ca material conductori. Izotopi Izotop Perioada de injumatatire Al-26 730000 ani Al-27 Stabil Al-28 2.3 minute Amanunte Anul descoperirii: 1808 A fost descoperit de :Hans Christian Oersted Originea numelui: De la cuvantul latinesc alumen Se foloseste in: industria aeronautica si pt cutii de bauturi Se obtine: din bauxita OERSTED (Oe) Unitate de măsură pentru intensitatea câmpului magnetic. A fost denumită astfel în cinstea fizicianului danez Hans Christian Oersted. DEFINIŢIE: 1 oersted este intensitatea câmpului magnetic căreia îi corespunde, în vid, o inducţie magnetică de 1 gauss. NOTĂ: Oerstedul este unitate tolerată. Astăzi se foloseşte ca unitate pentru intensitatea câmpului magnetic amperul pe metru (A/m). RAPORTUL DE CONVERSIE: 1 Oe = 1 000 A / 4p*m. VIAŢA ŞI OPERA Hans Christian Oersted s-a încarnat la 14 august 1777, în orăşelul Rudkjobing, în insula daneză Langeland, în familia unui farmacist. Mijloacele financiare modeste ale părinţilor nu i-au permis să frecventeze regulat şcoala. A învăţat singur din diverse cărţi, uneori şi cu câte un profesor particular. Când a împlinit vârsta de doisprezece ani a început să-l ajute pe tatăl său, farmacistul, şi în curând munca în farmacie a devenit o pasiune pentru el. După examenul de bacalaureat a plecat la Universitatea din Copenhaga pentru a studia ştiinţele naturii, filozofia şi medicina. La vârsta de douăzeci şi doi de ani a obţinut doctoratul de medicină şi a început să predea la Universitate fizica şi chimia, preluând de la tatăl său şi administraţia farmaciei. Încă în timpul studiilor a manifestat interes pentru munca ştiinţifică, căreia acum putea să i se dedice. Îl interesa în mod deosebit elementul galvanic descoperit de Volta. Între anii 1801 şi 1804 a întreprins o călătorie de studii prin universităţile din Germania, unde a făcut cunoştinţă cu savanţi de renume. După întoarcere, a fost numit profesor de fizica şi chimie la Universitatea din Copenhaga, unde a continuat să predea, cu unele întreruperi, aproape continuu. Din anul 1815 până la sfârşitul vieţii sale terestre a fost secretar al Societăţii Ştiinţifice daneze. În anul 1817 a fost numit profesor titular de fizică şi membru al administraţiei din Copenhaga. v x ’ œ ž 0 2 6 8 Ö Ø ö ø ÄÿÙ ÄÿÙ ÄÿÙ ÄÿÙ 4 în realizarea marilor lor descoperiri şi a introdus un nou domeniu de cercetare în fizică - studiul fenomenelor electromagnetice. Pe baza descoperirii lui Oersted, Schweiger şi Poggendorf au construit instrumente pentru măsurarea curentului electric. În anul 1829, Oersted, pe lângă funcţia pe care o îndeplinea la Universitate, a fost numit director al Şcolii Politehnice municipale. În domeniul cercetării ştiinţifice a continuat cu lucrări din chimie şi a studiat condensabilitatea gazelor şi a lichidelor. În fine, s-a ocupat de proprietăţile substanţelor paramagnetice şi diamagnetice. Descoperirea lui Oersted a fost apreciată de Societatea Regală din Londra şi de Academia Franceză de Ştiinţe, care i-au conferit medalii. A mai întreprins o lungă călătorie prin Franţa, Anglia, Norvegia şi Germania, unde s-a întâlnit cu HYPERLINK "http://www.eltauniversitate.ro/Ro/genii/gauss.htm" Gauss . Oersted nu a fost numai un admirabil cercetător, ci şi un foarte bun pedagog. Are merite în reorganizarea predării fizicii în şcolile daneze şi după manualul lui Ştiinţa despre legile generale ale naturii s-a predat fizica aproape 15 ani. S-a ocupat de răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice şi a întemeiat Societatea pentru Răspândirea Ştiinţelor Naturii. Spre sfârşitul vieţii fizice a devenit unul din personajele cele mai importante din viaţa publică daneză. A trecut în planul astral la 9 martie 1851, la Copenhaga. În sala de fizică a Universităţii din Copenhaga se adunau studenţii. Urma să vorbească profesorul Oersted. Studenţilor le plăcea să vină la cursurile lui, iar lui Oersted îi plăcea să vorbească. Avea în fiecare zi cel puţin patru ore de curs, iar când nu vorbea la Universitate, organiza cu succes prelegeri pentru public, în care prezenta cele mai recente descoperiri din fizică şi chimie. Ultimii studenţi îşi ocupară locurile şi omul de serviciu de la Universitate, Jorgen, închise uşa sălii. În aceeaşi clipă se deschise uşa cabinetului şi în spatele catedrei îşi făcu apariţia un bărbat cu trăsături bine desenate, cu părul cărunt la tâmple. Profesorul Oersted. Îi plăcea să facă impresie când intra, dar altfel era un om inimos şi se comporta corect cu toată lumea. - Domnilor! -se adresă el studenţilor. Legile generale ale fizicii sunt interdependente, tot aşa după cum şi fenomenele naturii sunt interdependente. Oersted era un orator admirabil şi captiva atenţia studenţilor încă de la primele fraze ale cursului. Cursul de astăzi se ocupă de interdependenţa dintre fenomenele calorice şi cele electrice. Ca de obicei, şi astăzi pregătise o experienţă pentru studenţi. Când veni rândul experienţei, se apropie de masa pe care Jorgen pregătise totul cu foarte multa grijă. La semnul profesorului, Jorgen conectă instalaţia la curentul electric produs de bateria galvanică a lui Volta. Curentul trecea printr-o sârmuliţă subţire de platină care, în urma efectului curentului electric, se înroşi. Oersted explică experienţa şi menţionă în treacăt că acul magnetic atârnat de un fir în apropierea acestei instalaţii şi care, probabil, rămăsese acolo de la experienţa precedentă, se îndepărtase de poziţia iniţială. La început nu acordă nici o atentei acestui fenomen, deoarece îşi închipuia că această deviere era cauzată de încălzirea sârmei. Experienţa continuă şi Oersted ar fi uitat poate cu desăvârşire de întâmplare. Dar Jorgen folosi apoi un fir mai gros , care nu se încălzi aşa de tare şi atunci Oersted , care privea stăruitor la acul magnetic de astă dată, văzu ca acesta deviază. În momentul în care Jorgen întrerupse curentul electric, acul reveni la poziţia iniţială, deşi sârma continua să fie caldă. - Asta e ceva! -se gândi Oersted neliniştit. Oare să fie ceea ce am bănuit de mult? Că există o interdependenţă între fenomenele electrice şi cele magnetice... Gândul acesta ii venise în minte încă din 1807, numai că până atunci nu fusese verificat prin experienţe. Oersted îşi reveni din visare. Ezitarea aceasta de o clipă din timpul cursului era ceva atât de neobişnuit, că studenţii deveniră şi mai atenţi. Dar nu se produse nimic senzaţional. Oersted, cu un efort de voinţă, îi ordonă lui Jorgen să nu se atingă de nimic, apoi îşi termină cursul. Ultimul student părăsi sala de curs, iar Oersted pur şi simplu se aruncă spre instalaţie. Conectă de câteva ori la rând curentul electric şi urmări comportarea acului magnetic. Absorbit de munca sa, nici nu observă că se făcuse seară. Se grăbi spre casă şi, deşi îi plăcea să aibă musafiri, astăzi nu avea chef de ei. Capul îi vâjâia de gânduri. "Mâine, mâine -îşi zicea el- am să mă apuc de treabă" şi numără în gând elementele Volta pe care le avea la diverse instalaţii pentru experienţe, căci voia să le utilizeze pe toate pentru noul experiment. Acasă se scuză fata de oaspeţi şi se culcă devreme, dar nu putu să doarmă... În ziua următoare, cu ajutorul lui Jorgen, construi un aparat galvanic mare, cu douăzeci de elemente Volta, ca sa poată observa cât mai clar acţiunea curentului electric asupra acului magnetic. Luă în mâna un ac magnetic prins liber de un fir. Acesta se aşeză pe direcţia nord-sud. Deasupra acului magnetic puse un conductor paralel cu acul. Când conectă curentul electric, acul devie şi se stabili într-o poziţie nouă, oblică faţă de conductor. Repeta experienţa în diverse poziţii, cu conductorul sub magnet, alături de el şi la diferite distanţe. Observă că noua forţă nici nu atrage şi nici nu respinge polii magnetici, ci descrie nişte linii curbe în jurul conductorului, al căror curbe se află în axa acestuia. Dar Oersted încă nu era pe deplin convins de descoperirea sa. Cu îndoiala sănătoasă a cercetătorului conştiincios, încercă conductori din opt metale diferite, dar devierea acului magnetic se producea aproape identic la fiecare. Acţiunea electricităţii se făcea simţită chiar şi prin obstacole din metal, sticlă, apă, răşină, lut sau piatră. În cele din urma aşeză acul magnetic într-o cutie de alamă plină cu apă, dar acţiunea ramase neschimbată. Când construi "ace magnetice" din sticlă, alamă, răşină şi din alte substanţe, observă că acestea nu reacţionează la forţa curentului electric. Ziua trecu şi Oersted uită pentru prima dată de prelegerile lui preferate. Îl trimise pe Jorgen acasă să spună să nu-l aştepte peste noapte... Acum era dimineaţă, iar Oersted nedormit, însă fericit, continua sa stea în cabinet. Da, acum este clar! Reuşise să descopere efectul curentului electric asupra acului magnetic, deci, implicit, interdependenţa dintre electricitate şi magnetism. Legătura dintre două grupuri de fenomene care, de pe vremea lui Gilbert, se considerau diferite. Oersted îşi trase scaunul mai aproape de masă, luă hârtie şi un toc. Stătu puţin pe gânduri, apoi începu să scrie în limba latină: "Curentul electric galvanic, care trece de la nord la sud deasupra unui ac magnetic care atârnă liber, deviază acest ac cu vârful nord spre răsărit; păstrându-se direcţia curentului, dacă se instalează conductorul sub acul magnetic, acesta este deviat spre apus..." Scrise aşa câteva ore la rând. Mâncarea se răcise de mult pe masă, trecuse şi vremea prânzului, când termină şi scrise pe plic numele destinatarului: Andre Marie Ampere... 쥁`