Referat Cofeina

Mai jos puteti citi fragmente din Referat Cofeina si de asemenea puteti face Download Referat Cofeina

Citeste fragmente din Referat Cofeina

COFEINA Istoria cofeinei Plantele ce detin cofeinã s-au dezvoltat datoritã ridicatei protectii fatã de actiunea bacteriilor, ciupercilor si insectelor. Cofeina inhibã actiunea bacteriilor si a ciupercilor si cauzeazã sterilitate anumitor insecte, scãzand numãrul acestora. In plus, cofeina pãtrunde in sol si inhibã cresterea buruienilor, ceea ce poate duce la distrugerea plantelor respective. Plantele ce detin cofeinã produc si inmagazineazã cofeinã in seminte de cafea, departe de propriile locatii pentru divizarea celulelor, tocmai pentru a se feri de efectele otrãvitoare/nocive ale acesteia. Cele mai multe plante ce contin cofeinã au fost descoperite si folosite incã din Epoca de Piatrã, adicã aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urmã. Acei oameni mestecau semintele, scoarta si frunzele mai multor plante si asociau probabil consumul de plante ce contineau cofeinã cu modificãrile de comportament si stare. Cafeaua era probabil cultivatã si consumatã pentru a inlatura oboseala, a stimula vigilenta si a imbunãtãti starea de spirit. La inceput e posibil sã fi fost consumatã sub formã de pastã sau chiar boabe, si abia mult mai tarziu s-a descoperit cã prin introducerea in apa fierbinte se pot obtine rezultate sporite. Ceaiul a fost folosit drept bãuturã fierbinte si utilizat ca medicament. Insemnãrile aratã cã in China se folosea incã de acum 4.700 de ani si a pãtruns in Japonia alãturi de alte aspecte de ordin cultural in jurul anului 600 d.Hr., insã a trebuit sã trecã 700 de ani pentru a intra definitiv in viata de zi cu zi a japonezilor. Acestia numesc ceaiul “ch`a”, iar chinezii “t`e” (se pronunta “tai”). Comerciantii germani au adus cu ei ceaiul, si in ciuda costului ridicat, s-a rãspandit rapid in intreaga Europa. Ceaiul era foarte popular in coloniile Americii, si pentru a-si intãri statutul de mare putere colonialã, Guvernul britanic instituie o taxã specialã pentru acesta (alaturi de alte cateva articole). Ca rezultat al acestei taxe, colonistii au boicotat importul de ceai si au inceput sã foloseascã substituenti, in special cafea. Boicotul a degenerat intr-o revolutie in data de 16 decembrie 1773, cand un grup de revolutionari deghizati in indieni au pãtruns pe trei dintre navele englezesti ce detineau ceai si au vãrsat cotinutul (342 lãzi de ceai) in Golful Boston. Acest incident faimos in istoria Americii, cunoscut sub numele de “The Boston Tea Party”, o datã cu represaliile ce au urmat din partea Guvernului britanic, a ajutat la declansarea Revolutiei Americane. Primele insemnãri referitoare la cafea au fost descoperite in niste documente din secolul al X-lea, de provenientã arabã. Pe de altã parte, existã dovezi cã incã din secolul al VI-lea cafeaua era cultivatã si consumatã in Etiopia. O legenda arabã povesteste cã un tanãr pãstor de capre, a descoperit virtutile stimulente ale tufelor de cafea cand caprele sale au mancat din acestea si au devenit foarte zburdalnice. Boabele de cafea mai erau mestecate incã in Africa secolului al XIX-lea. La inceput arabii au creat un vin prin zdrobirea boabelor de cafea si fermentarea sucului obtinut. La inceputul secolului al XI-lea ei au inceput sã foloseascã boabele pentru a obtine o bauturã caldã, numitã “qahwah”. Pe mãsurã ce consumul de cafea s-a rãspandit, oamenii au adecvat feluritelor limbi aceastã denumire, devenind “café”, “kaffe”, “koffie”, ”coffee”. Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea germanii plantau cafea in insula Java. In urmãtorii 50 de ani, francezii, apoi englezii aveau plantatii in coloniile din Caraibe. Cultivarea cafelei s-a rãspandit in America Centralã si de Sud, si la inceputul secolului al XIX-lea Brazilia depãsea Indonezia si devenea principalul exportator de cafea. INCLUDEPICTURE d "Cofeina_files/coffeetree.jpeg" Pe la 1860, in Statele Unite se consumau trei sferturi din productia mondialã de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia. Utilitatea medicalã a cofeinei S-a demonstrat cã actiunea cofeinei asupra organismului uman este una de crestere a ritmului respirator prin stimularea acelei pãrti a creierului responsabilã cu nivelul dioxidului de carbon din sange. Cofeina poate mãri ritmul respirator prin consolidarea actiunii diafragmei, care este principalul muschi implicat in procesul de inspiratie si expiratie. Un studiu a aratat faptul cã aceasta mai poate fi folositoare si celor cu afectiuni pulmonare, care au probleme respiratorii. Pacientii astmatici au probleme respiratorii datoritã canalelor bronhice comprimate. Medicamentul numit teofilinã a fost indelung folosit in tratamentul astmului deoarece dilata canalele bronhice si usura respiratia. Recent, un studiu a demonstat faptul cã si cofeina are acelasi efect. Cu toate acestea, doza necesarã (echivalentã cu aproximativ nouã cesti de cafea pentru o persoanã de talie medie), produce efecte secundare nedorite: tremur si lipsa de echilibru. Pe langã efectele benefice in afectiunile respiratorii, cofeina poate fi folositã cu succes si in provocarea respiratiei la nou-nãscutii care au insuficientã respiratorie. Consumatã o datã cu hrana obisnuitã, cofeina creste ritmul de convertire a hranei in energie. Consumatã intre mese, produce un transfer al grãsimilor din depozitele celulare cãtre fluxul sangvin pentru a fi folosite ca energie. Cofeina este, asadar, un ingredient obisnuit ce nu necesitã prescriptie medicalã. Cofeina este des inclusã in preparate prescrise de medic sau in cele care nu necesitã prescriptie medicalã pentru durerile de cap si in alte analgezice, probabil pentru a contracara efectele depresive ale medicamentelor existente in aceste retete. Cofeina a fost folositã si in cazuri de infertilitate, deoarece creste mobilitatea spermatozoizilor. Oricum, cantitatea folositã pentru a obtine acest efect este foarte mare, iar eventualele efecte secundare sunt necunoscute. Dependenta de cofeinã Din punct de vedere tehnic, drogul este o substantã folositã sã previnã ori sã vindece o afectiune, sau sã augumenteze starea bunã fizicã sau mentala a cuiva. De fapt, oamenii folosesc cofeina in toate aceste scopuri iar aceasta poate rãspunde la toate aceste solicitãri, dar panã la un anumit punct. Cofeina este cel mai popular drog din lume. Desi cofeina este o substantã chimicã ce poate fi folositã in scopuri medicale sau nu, ea este folositã mai adesea fãrã prescriptie medicalã, pentru efectele sale asupra stãrii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop sunt cunoscute sub numele de “droguri psihoactive”. Heroina, cocaina, marijuana, nicotina, alcoolul si cofeina sunt toate droguri psihoactive. Cofeina pura este un praf alb cu gust amar ce se aseamãnã cu amidonul. Este solubilã in procentaj moderat in apã la temperatura corpului omenesc, si usor solubilã in apa incalzitã. A fost pentru prima datã extrasã din cafea in 1820, iar din ceai in 1827, dandu-i-se numele de “theina”. Curand dupã aceasta s-a descoperit si faptul cã proprietatea de a modifica starea de spirit si comportamentul se datoreazã tocmai cofeinei si in cazul cafelei si in cel al ceaiului. Dupã ceai si cafea, cea mai importantã sursã de cofeinã o reprezintã bãuturile nealcoolice, apoi cacaoa si ciocolata. Ultima sursã importantã este in prescriptia de medicamente si a medicamentelor fãrã prescriptie. Persoanele care consumã in mod regulat cantitãti mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeazã adesa cã organismul lor s-a adaptat acestor cantitãti, astfel cã si toleranta la aceastã substantã creste; rezultatul este cã ei trebuie sã mãreascã si consumul pentru ca substanta sã mai aibã efect stimulator. Pe de altã parte, dacã unii renuntã la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri de cap, iritabilitate datoratã dependentei lor fizice si mentale fatã de acest drog. Efectele cofeinei asupra organismului Afirmatiile conform cãrora cofeina stimuleaza activitatea sistemului nervos central - creierul si mãduva spinãrii – se bazeazã pe foarte putine informatii ale sistemului in sine. Existenta acestui stimul se bazeazã mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra stãrii si comportamentului, si se presupune cã activitatea creierului este afectatã intr-o anumitã mãsurã. Observatiile fãcute asupra creierului animalelor aratã cã prezenta cofeinei intensificã activitatea celulelor de la suprafata creierului (ceea ce se asociazã unui complex de senzatii si unui anumit comportament), si a structurilor mai adanci (asociate instinctului si emotiei). Studiile legate de actiunea cofeinei asupra activitãtii au aratat prelungirea timpului in care cineva poate lucra la nivel maxim si scurtarea perioadei de timp necesare pentru recuperarea in urma unei activitati extenuante. O performantã redusã se inregistreazã, insã, in cazul activitatilor in care este necesarã o coordonare foarte bunã si o fermitate a miscãrilor mainilor. Cofeina afecteazã coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mainilor, uneori numit ”agitatiile cafelei”. Cercetãrile pornite de la ipoteza cã aceasta ar putea contracara efectele alcoolului au fost neconcludente. In plus este evident faptul cã bãutul a cateva cesti de cafea nu il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt sã conducã o masinã. De fapt cofeina il poate face cu atãt mai periculos, deoarece adancirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sã creadã cã poate face lucruri cãrora reactiile si perspicacitatea lui slãbite nu le poate face fatã. In loc sã fie somnoros si inofensiv, el este vigilent si periculos. Desi consumarea cafelei produce reactii diferite, in general aceia care sunt mari consumatori de cafea dorm mai putin decat ceilalti, unii dintre ei putand suferi de anumite forme de insomnie sau de o proasta dispozitie matinalã. Cafeua creste tensiunea arterialã si mãreste numãrul de bãtãi ale inimii. Desi modificãrile survenite nu sunt mereu semnificative, cresterea tensiunii arteriale poate deveni un aspect periculos pentru aceia care au probleme in acest sens. S-a demonstrat, de asemenea, cã existã o conexiune si cu accelerarea ritmului respirator, ceea ce le este folositor celor care au afectiuni pulmonare sau respiratorii. Consumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretatã in stomac, dar reduce, pe de altã parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire. Cofeina incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insã o accelereazã in intestinul gros. Toate aceste efecte pot duce la tulburãri digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire. Pe langã efectele pe care le are asupra sistemului digestiv, cafeaua si ceaiul reduc capacitatea organismului de absorbtie a anumitor substante nutritive. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datoritã similitudinii cu anumite pãrti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, cancer si malformatii genetice si devine de maximã importantã in cazul sarcinilor si poate duce sau contribuie la malformatii sau dificultati la nastere. Desi evidenta nu este concludentã, este mai intelept sã folositi cofeina cu atentie si moderat pe prioada sarcinii. 쥁@